WikiLeaks: Gitenstein a avertizat Washingtonul că AGRI ar putea concura cu Nabucco

2011/08/29

Cotidianul

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a trimis Washingtonului, la 17 februarie 2010, o telegramă diplomatică – dezvăluită de WikiLeaks – în care avertiza că proiectul AGRI ar putea concura cu Nabucco în ceea ce priveşte achiziţionarea gazului azer.

Telegrama diplomatică a fost redactată după o discuţie pe care secretarul de stat în Ministerul Economiei Tudor Şerban a avut-o cu un consilier economic al Ambasadei SUA, după întoarcerea sa dintr-un turneu în Azerbaidjan şi Georgia. Telegrama nu este clasificată, poartă doar menţiunea “numai pentru uz oficial” şi este adresată, printre alţii, ambasadorului Richard Morningstar, trimisul special al SUA pentru energie în Eurasia.

În telegramă, Gitenstein menţionează îngrijorarea guvernului român în legătură cu şansele de reuşită ale proiectului Nabucco şi spune că România caută sprijin american pentru iniţiativa sa AGRI, proiect prin care doreşte să devină un nod energetic regional şi să reducă dependenţa energetică a Europei de Rusia.

De asemenea, atrage atenţia că Azerbaidjanul nu şi-a luat un angajament scris, aşa cum ar fi dorit România, în ceea ce priveşte preţurile şi cantitatea de gaz pe care este dispus să o furnizeze pentru AGRI. În ceea ce priveşte partenerul georgian, România se teme că va fi suspus unor “presiuni externe negative”, ce i-ar putea slăbi angajamentul faţă de proiect.

Gitenstein apreciază în telegramă că pentru reuşita AGRI este esenţială atragerea de investitori privaţi.

“Deşi Guvernul României insistă public că proiectul gazoductului Nabucco este în continuare principala sa prioritate în materie de securitate energetică, caută activ surse şi rute alternative pentru importul de gaze naturale”, îşi începe ambasadorul telegrama adresată Washingtonului în februarie 2010. România a semnat acorduri de cooperare energetică bilaterală cu Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia şi Armenia, informează ambasadorul. După o recentă vizită “deschizătoare de drumuri” la Baku şi Tbilisi, oficialii români promovează acum un proiect de Interconector Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI) care să aducă gaz azer către Europa, prin România. Românii vor să devină un nod regional pentru tranzitul gazului caspic, dar recunosc că iniţiativa AGRI va concura, în linii mari, pentru acelaşi gaz azer ca şi Nabucco, scrie ambasadorul Gitenstein în telegrama trimisă în februarie 2010.

Descriind proiectul AGRI, ambasadorul Gitenstein notează: “La o întâlnire din 11 februarie cu consilierul economic, vizibil mulţumit, secretarul de stat Tudor Şerban de la Ministerul Economiei sublinia rezultatele vizitei sale oficiale de la Baku şi Tbilisi. Şerban a spus că împărtăşeşte informaţiile cu SUA ca semn de încredere şi că rămân multe lucruri de făcut, dar vizita a constituit un succes în ceea ce priveşte legăturile energetice cu regiunea caspică. În timpul turneului său, Serban a semnat un memorandum bilateral de înţelegere cu ambele ţări pentru un “interconector” trilateral care să aducă gaz azer pe Marea Neagră până în portul Constanţa sub formă de gaz natural lichefiat (LNG).

România ar fi vrut ca preţurile şi cantităţile de gaz să fie stipulate în memorandumul semnat cu Azerbaidjanul, dar a reuşit să ajungă numai la o înţelegere verbală în legătură cu livrarea a 5 până la 8 miliarde de metri cubi de gaz, iar în ceea ce priveşte preţul nu a fost stabilit nimic, arată ambasadorul Gitenstein în telegramă (s.n.).

Memorandumul de înţelegere cu Georgia stipulează tranzitul gazului prin reţeaua de conducte georgiene şi îndeamnă la construirea unui terminal pentru lichefierea gazului într-un port georgian, fie la Batumi (cum preferă georgienii), fie la Kulevi (preferinţa României).

Chiar dacă proiectul este într-o fază incipientă, România speră că AGRI va deveni operaţional în doi-trei ani, notează Gitenstein, care menţionează paşii următori avuţi în vedere la acea vreme – încheierea unui acord interguvernamental trilateral, stabilirea unei companii care să facă studiul de fezabilitate.

Şerban a spus că România intenţionează să includă şi o companie energetică vest-europeană importantă, care să joace un “rol pivotal” în proiect, menţionează Gitenstein. Şerban nu a dezvăluit numele ei, dar a spus că oficialii români au abordat deja compania respectivă, atrage atenţia ambasadorul.

Bazându-se pe rezultatele studiului de fezabilitate, părţile vor transforma apoi compania de studiu în compania pentru proiectul AGRI. Şerban şi-a exprimat interesul pentru atragerea participării unor firme energetice americane şi internaţionale în această companie, dar nu a specificat cum se va întâmpla aceasta, subliniază ambasadorul.

Decizia finală de investiţie va depinde de rezultatele studiului, a mai spus Şerban. Totuşi, dacă proiectul AGRI va fi implementat, compania va opera numai într-o manieră comercială deschisă, a precizat Şerban. El a menţionat că România a avut discuţii preliminare şi cu Turkmenistanul despre conceptul AGRI şi crede că turkmenii vor fi interesaţi, dacă proiectul demarează.

Întrebat dacă acordurile cu Georgia şi Azerbaidjan au în vedere transportul gazului şi sub alte forme decât LNG, Şerban a răspuns că o conductă submarină ar fi prea costisitoare, iar gazul natural comprimat (CNG) ar permite transportarea unor cantităţi mult mai mici.

Estimările iniţiale arată că preţul unei conducte submarine de 1.800 kilometri pe sub Marea Neagră ar fi de două ori mai mare decât conceptul AGRI, susţine Şerban. În ceea ce priveşte CNG versus LNG, factorul de expansiune este de 1:600 pentru LNG şi numai 1:40 pentru CNG, ceea ce face ca transportul de LNG să fie mai eficient.

Gitenstein mai notează că Ministerul Economiei aştepta cu nerăbdare rezultatele unui studiu de fezabilitate – prevăzute pentru sfârşitul anului 2010 – pentru un terminal LNG la Constanta. România intenţionează să foloseacă analiza de piaţă şi recomandările tehnologice şi de infrastructură din acel studiu ca punct de pornire pentru studiul AGRI. România va construi conducte interne pentru a conecta terminalul Constanţa la reţeaua naţională.

Ambasadorul american are o secţiune a telegramei intitulată “Nabucco – prea multe discţii, prea puţine progrese”. În timp ce reafirmă că Nabucco este în continuare prioritatea de top a României în privinţa securităţii energetice, Şerban spune că Guvernul român are, în particular, tot mai multe îngrijorări că proiectul Nabucco nu face progrese în ceea ce priveşte completarea listei furnizorilor de gaz. El a menţionat contractele pe care China şi Rusia le-au încheiat cu Azerbaidjanul pentru a arăta că Azerbaidjanul mai are disponibile numai 8 miliarde de metri cubi de gaz. Primul proiect care va veni, va lua acest gaz, crede Şerban, care a arătat că acesta este principala motivaţie a iniţiativei AGRI.

Şerban şi-a exprimat dubiile în legătură cu capacitatea tehnică a Irakului de a furniza gaz pentru Nabucco şi a adăugat că gazul iranian “nu este o opţiune” deocamdată. Mai mult, în întâlnirile bilaterale, azerii şi-au exprimat nemulţumirea în faţa României în legătură cu lipsa de iniţiativă a UE (s.n.)în angajarea Azerbaidjanului pentru furnizarea de gaz, a spus Şerban.

Ţinând cont de aceste dificultăţi cu care se confruntă Nabucco, România vede în AGRI o modalitate inovatoare de a reduce dependenţa energetică pe termen lung de Rusia, evitând problemele de tranzit al gazului deja experimentate cu Ucraina sau perspectiva îndepărtată de a obţine gaz prin Turcia (prin Nabucco) sau prin Bosfor sub formă de LNG.

România aspiră să devină un nod energetic regional reţinând o parte din LNG pentru consumul intern şi exportând restul către alte părţi ale Europei.

Şerban a spus că Guvernul român speră să aibă sprijin american pentru această iniţiativă (s.n.), anticipând că celelalte ţări membre AGRI ar putea fi supuse “unor presiuni externe negative”. El şi-a exprimat cu precădere îngrijorarea în legătură cu nivelul de angajament al Georgiei. (s.n.)

Se pare, din această discuţie şi din alte discuţii recente, că în timp ce poziţia publică a României în privinţa Nabucco nu s-a schimbat, Guvernul român este frustrat din ce în ce mai mult de progresele limitate înregistrate de Nabucco şi se teme că proiectul Nabucco va fi lăsat deoparte în favorarea altor proiecte energetice regionale, comentează ambasadorul Gitenstein.

Promovând AGRI, România caută în mod activ noi alternative pentru a aduce gazul caspic în Europa, reasigurând în acelaşi timp Azerbaidjanul în privinţa interesului european şi poziţionând România ca o punte energetică vitală între Caspica şi UE, apreciază ambasadorul.

AGRI ar putea concura cu Nabucco pentru gazul azer, deşi Azerbaidjanul încă nu s-a angajat să furnizeze cantităţi specifice de gaz pentru AGRI şi a spus clar oficialilor români că decizia sa se va baza în primul rând pe profitabilitate, atrage atenţia Gitenstein.

Implicarea unor investitori privaţi în proiect va fi, de asemenea, esenţială, dacă AGRI vrea să reuşească (s.n.). Totuşi, hotărârea României de a urmări în continuare asigurarea unor legături mai bune cu statele caspice, în special cu Azerbaidjan – dată fiind şi prietenia personală a preşedintelui Traian Băsescu cu preşedintele azer Aliev – pare să dea primele roade, conchide Gitenstein.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter