Videanu: Prezenţa ruşilor în sectoare strategice este foarte importantă

2010/05/03

articol de Sabina Fati

Adriean Videanu, mi nistrul Economiei, joacă rolul politicianului relaxat, care ştie să pareze întrebările dificile râzând şi care poate spune detaşat: „Am un deficit de imagine”.

Acum două săptămâni, România a semnat un acord prin care gazul din Azerbaidjan să ajungă prin Georgia şi apoi, lichefiat, cu vase de mare tonaj până la Constanţa. Experţii spun că în final preţul va fi mai mare. Cu cât va fi mai scump gazul adus astfel decât cel prin traseele clasice?

A.V.: Nu va fi mai scump deloc. Acum România este dependentă de o singură sursă externă, gazul rusesc, care, din păcate, nu ţine cont de regulile economiei de piaţă şi nu avem o piaţă a gazului în România.

Ce-i lipseşte României pentru a avea o piaţă liberă a gazelor?

A.V.: Am avea nevoie de o diversificare a surselor şi a rutelor de aprovizionare cu gaz a ţării. AGRI – Azerbaidjan, Georgia, România Interconnector – va putea conduce la o piaţă concurenţială a gazelor.

Aţi făcut calcule? Cât va costa gazul adus din Azerbaidjan şi cât de sigur este că această ţară va furniza toată cantitatea necesară în proiectul AGRI?

A.V.: Avem angajamentul ferm al autorităţilor azere de a furniza gaze, dar nu avem încă un preţ prestabilit. Studiul de fezabilitate final va fi gata cel mai târziu în iunie 2011 şi tot atunci începe să fie pus în aplicare proiectul.

Va fi un proiect al celor trei guverne?

A.V.: Va fi un parteneriat pu blic-privat, iar marii jucători din zonă şi-au arătat deja interesul. Între timp terminăm şi conexiunea conductelor Szeged-Arad.

Veţi aduce gaz nordic pe această cale?

A.V.: Da, din Norvegia, din Germania…

Preţul gazului din Azerbaidjan va fi mai mic decât cel nordic?

A.V.: Deocamdată sunt confi denţiale aceste date. Sunt foarte multe proiecte în această zonă şi nici South Stream, nici Nabucco nu şi-au făcut publice rezultatele studiilor. Pentru România, AGRI este cel mai rapid şi mai eficient proiect.

Când estimaţi că veţi semna acordul cu South Stream, conducta prin care Rusia vrea să aducă gaz în UE prin ocolirea Ucrainei?

A.V.: Pentru România pro iectul principal este Nabucco, prin care se urmăreşte aducerea gazului caucazian în UE, prin ocolirea Rusiei, dar aşteptăm cu interes rezultatele studiilor de fezabilitate pe care partea rusă le face pentru South Stream.

Nu aveţi o dată pentru South Stream?

A.V.: Avem un memorandum de colaborare între Gazprom şi Transgaz. Suntem dispuşi să discutăm orice soluţie care poate să ofere siguranţă energetică României şi aşteptăm ca Gazprom să finalizeze studiile.

South Stream ar putea deschide uşile Kremlinului

Cam cât ar costa participarea României la South Stream?

A.V.: South Stream este unul dintre cele mai scumpe proiecte şi este evaluat la 17 miliarde do lari: între 5 şi 10 la sută ar fi o participare rezonabilă din partea României. Romgaz şi Transgaz ar avea suficiente lichidităţi, astfel încât statul român să nu aloce alte resurse în South Stream.

Participarea României la South Stream ar însemna şi reluarea relaţiilor politice dintre România şi Rusia?

A.V.: Cred că în momentul în care apare elementul de încredere într-un proiect economic important foarte multe uşi se pot deschide.

Oficialii ruşi au spus de mai mute ori că oamenii lor de afa ceri ar vrea să investească mai mult în România. În discuţiile oficiale pe care le-aţi avut, aţi primit semnale de acest fel?

A.V.: Am constatat în această perioadă de criză o solidaritate mare a investitorilor ruşi cu propriii angajaţi: deşi n-au funcţionat o perioadă de timp, n-au făcut disponibilizări. Prezenţa investitorilor ruşi în sectoare strategice este foarte importantă pentru România, pentru a menţine o relaţie de încredere între investitorii ruşi şi statul român.

La ce fel de sectoare vă gândiţi?

A.V.: Mă refer, în primul rând, la sectorul siderurgic şi la cel producător de aluminiu. România poate fi atractivă pentru foarte multe industrii şi fiindcă este producător de aluminiu; industriile auto, aeronautică, electronică folosesc aluminiu.

Dar interesul investitorilor ruşi în sectorul energetic se menţine?

A.V.: România a pierdut câteva momente importante în care putea să privatizeze sistemul energetic. Compania rusească Mechel Steel a vrut să cumpere hidrocentrala de la Doiceşti şi să o retehnologizeze în 2006-2007, interesul lor a dispărut o dată cu apariţia crizei. Totuşi, partea rusă şi-a manifestat interesul pentru noua centrală nucleară pe care vrea să o construiască România.

Adică ar vrea să devină acţionari la această centrală nucleară?

A.V.: Da, dar şi alţi investitori – canadieni, coreeni, europeni -, care au expertiză în acest domeniu.

Este vorba despre interesul statului rus sau al companiilor?

A.V.: Noi nu ne uităm exact la provenienţa banilor, pe noi ne interesează parteneriatul cu cineva care are capabilitate şi expertiză de a investi. Eu aş vrea să achiziţionăm cea mai înaltă tehnologie şi aici cred că va fi decizia Guvernului.

Ce puteţi cumpăra din Repu blica Moldova? Aveţi un plan?

A.V.: Evaluăm foarte atent sistemul energetic din Moldova, fiindcă România are suficientă expertiză şi potenţial pentru a deveni un jucător important dincolo de Prut.

Mai concret, ce puteţi cumpăra?

A.V.: Ştim că distribuţia de ener gie este privatizată cu o firmă spaniolă, dar ştim că aceştia vor să vândă câte ceva. Gândim chiar cooperarea în domeniul producţiei de energie, având în vedere că Republica Moldova îşi asigură doar 25 la sută din energie din producţia internă.

România ar putea asigura independenţa energetică a Republicii Moldova?

A.V.: Da. De altfel, am şi început să lucrăm pentru interconecta rea celor două sisteme energetice. România poate deveni unul dintre cei mai importanţi exportatori de energie în această zonă a Europei, iar pentru gaz vom face o conductă între Iaşi şi Ungheni.

Băieţii deştepţi din energie se reorientează spre energia eoliană şi mulţi dintre ei au reuşit prin pârghii politice să monopolizeze cele mai bune câmpuri de pe harta vânturilor. Unul dintre aceşti băieţi deştepţi e în PDL: Ioan Oltean.

A.V.: Nu ştiu nimic despre asta.

Cum se face că cei care au profitat de energia hidro reuşesc să pună mâna cu bani puţini pe terenurile profitabile eolian?

A.V.: Nu am decât informaţiile generale. Ministerul inter ferează cu producătorii eolieni doar în privinţa reglementărilor legale. România nu-şi poate oricum permite să aibă mai mult decât un anumit procent de energie eoliană.

Cât?

A.V.: Sunt ţări care au 5 la sută şi altele care merg până la 20 la sută. Structurile eoliene funcţionează maximum 30 la sută dintr-un an. Nu poţi lăsa sistemul naţional de energie în voia vântului.

În final, tot statul va fi obligat să cumpere această energie produsă scump de băieţii deştepţi?

A.V.: Da, este o obligaţie europeană. Vom încuraja, dar limitat, energia verde.

Potrivit calculelor, aurul de la Roşia Montană ar valora în jur de 12 miliarde euro, ecosistemul de acolo nu valorează mai mult?

A.V.: Dacă acest proiect nu răspunde exigenţelor de mediu şi de conservare a patrimo niului, nu se va face.

Sunteţi dispus să cedaţi?

A.V.: Da, dar până atunci eu, ca reprezentant al statului ro mân – care are 20 la sută în a ceastă afacere -, sunt obligat să fac o analiză economică: din acest punct de vedere, proiectul merită dezvoltat mâine. Nu mă pronunţ asupra problemelor de mediu.

„Gh. Ionescu este şi va rămâne prietenul meu”

Pe ce criterii l-a numit Ministerul Economiei pe Gheorghe Bebe Ionescu (tatăl iubitului Elenei Băsescu) în Consiliul de Supraveghere al Petrom?

A.V.: A fost numit încă din 2005.

Şi atunci PD era la guvernare.

A.V.: Competenţa lui nu poate fi pusă la îndoială: a gestionat o perioadă lungă de timp procesul de privatizare din România.

E doar o întâmplare că familia dvs. şi familia lui fac afaceri împreună?

A.V.: Nu facem afaceri îm preună, a fost o tentativă. Gheor ghe Ionescu este şi va rămâne prietenul meu tot timpul. Dar nu prietenia l-a recomandat să fie membru în Consiliul de Supraveghere al Petrom.

Vă pare rău că aţi trimis la Bruxelles scrisoarea aceea în care întrebaţi dacă Marmosim, unde sunteţi acţionar, poate primi fonduri europene?

A.V.: Nu, mai cu seamă că pe mine mă interesează şi legalitatea, şi moralitatea procedurii. Vă daţi seama ce-ar fi fost dacă managementul întreprinderii ar fi aplicat pentru fonduri europene fără ca eu să ştiu?

Vă interesează să ajungă fonduri europene la Marmosim?

A.V.: Nu. Compania mea nu a aplicat pentru nici un proiect.

Dar ar vrea?

A.V.: Nu se ştie niciodată. Probabil că de la Comisie voi primi un răspuns pozitiv, pentru că oamenii de acolo gândesc normal, noi aici suntem deformaţi.

V-aţi gândit vreodată să renunţaţi definitiv la afaceri?

A.V.: Nu, m-am gândit multă vreme să renunţ la politică.

Deci vă gândiţi mai degrabă să renunţaţi la politică?

A.V.: Mă gândesc, dar atunci când faci parte dintr-o echipă e greu să iei astfel de decizii. Va veni vremea când voi face un pas înapoi.

Crin Antonescu spunea că PNL ar accepta să vină la guvernare lângă PDL dacă s-ar retrage din prima linie a guvernării Videanu, Blaga şi Berceanu. Aţi fi dispus să vă daţi la o parte în favoarea unei mari alianţe de dreapta?

A.V.: Nu ştiu dacă vreodată Crin Antonescu va avea cu adevărat o expertiză economică sau politică asupra guvernării. Îmi doresc să vină PNL la guvernare şi, dacă ar depinde de mine, eu aş renunţa la poziţia mea de dragul unei coaliţii stabile de dreapta.

PDL ar pune nişte condiţii similare?

A.V.: Nu. PNL are suficiente resurse  pentru a şti care sunt oamenii care pot guverna şi nu are nevoie de soluţii din afară.

Pe dvs. v-a ajutat Traian Băsescu să câştigaţi influenţă în partid. Există vreun tânăr din PDL pe care mizaţi?

A.V.: Nu m-a ajutat, am fost însă onorat să fac parte din echipa de conducere a partidului când a devenit preşedintele PD. Am fost câţiva care ne-am asumat riscuri mergând alături de Traian Băsescu.

Nu e nimeni cu potenţial în PDL care merită susţinut?

A.V.: Nu putem vorbi despre protejaţi în PDL. Eu întotdeauna celor pe care i-am girat cu încredere, cel puţin în zona de expertiză economică, le-am spus că performanţa lor politică depinde de ei înşişi.

Vă gândiţi să candidaţi în viitor la preşedinţia PDL?

A.V.: Nu. Sunt un om realist, ştiu ce expertiză am pe anumite zone, dar şi care este deficitul meu de imagine. Am un deficit de imagine faţă de ceea ce cred că aş fi putut avea ca potenţial.

Cum vedeţi partidul după retragerea lui Traian Băsescu? Va avea un recul?

A.V.: Partidul nu are un lider care să-i poată lua locul lui Traian Băsescu, de aceea ceea ce va lăsa preşedintele ca un gol în partid ar trebui preluat de o echipă. Până la găsirea acelui lider pe care partidul trebuie să-l caute, cred că o echipă este cea care poate compensa golul.

Care ar fi portretul-robot al li derului pe care-l căutaţi?

A.V.: Nu vă pot spune astăzi.

Nu aveţi o viziune asupra felului în care trebuie să arate urmaşul lui Traian Băsescu?

A.V.: Lucrăm.

Mulţi dintre liderii PDL susţin poziţia preşedintelui că partidul s-ar bolşeviza dacă şi-ar alege conducerea pe listă.

A.V.: Această decizie a trecut prin toate structurile partidului în unanimitate şi, hodoronc-tronc, îţi schimbi decizia peste noapte. Partidului îi trebuie o echipă pentru a umple golul lăsat de Traian Băsescu.

Îl contraziceţi pe Traian Băsescu?

A.V.: Am un alt punct de vedere.

Unde studiază copiii dvs.?

A.V.: Fetiţa este la Şcoala Ame ricană în Bucureşti, iar băiatul este student la „George Washington University” din Washington.

Nu aveţi încredere în sistemul de învăţământ public autohton?

A.V.: Există o lipsă de perfor manţă în sistemul public şi am decis să-i mut pe copii în alt sistem după ce directoarea unei şcoli a refuzat să vorbească cu mine, pe motiv că ea era de la PSD şi eu de la PD.

Adriean Videanu

2008 – este numit ministrul Economiei, la 46 de ani

2007 – prim-vicepreşedinte PDL.

2005-2008 – primar general al Capitalei

2004-2005 – viceprim-ministru

2003-2004 – pre şedinte al CA TITAN MAR SA

1990-2003 – deputat de Teleorman

2001-2007 – vicepreşedinte al PD

1987-1990 – şef secţie la SUT Ploieşti

1990 – deputat PD

1987 –  termină Facultatea de Transporturi, Institutul Politehnic Bucureşti

Tags:

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter