Transgaz și Ukrtransgaz din Ucraina au semnat un acord care sparge monopolul Gazprom pe tranzitul de gaze prin România

2016/07/22

profit.ro

Transgaz și și compania corespondentă din Ucraina, Ukrtransgaz, au semnat un acord de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale ale României și Ucrainei, care privește punctul de interconectare Isaccea, acord care va sparge monopolul gigantului rus Gazprom pe tranzitul de gaze prin România, a anunțat operatorul ucrainean. De asemenea, potrivit publicației online icis.com, acorduri similare au fost semnate de cele două companii și cu operatorul de transport din Bulgaria, Bulgartransgaz, iar tranzitul de gaze dintre cele 3 țări va fi testat spre finalul acestui an.

“Pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de gaze și a furniza acces liber și nediscriminatoriu la infrastructura de transport de gaze, Transgaz și Ukrtransgaz au semnat acordul de interconectare pentru punctul de interconectare Isaccea situat lângă granița dintre cele două țări. Acest acord de interconectare se referă la firul 1 al conductei Isaccea-Negru Vodă, utilizat pentru tranzitul de gaze din Ucraina în Bulgaria prin intermediul teritoriului României”, se arată într-un comunicat al Ukrtransgaz.

În document se precizează că, istoric, Gazprom a avut drepturi exclusive de utilizare a interconexiunii respective, pentru aprovizionarea cu gaze a Bulgariei, însă, după expirarea acordului care le asigura statutul de monopol rușilor, operatorii de transport au decis să aplice reguli de piață în privința conductei, în acord cu reglementările în materie ale Uniunii Europene.

“Acordul de interconectare reflectă pe deplin Regulamentul UE nr. 703 din 30 aprilie 2015, stabilind un cod al rețelei în privința interoperabilității și reguli privind schimbul de date. Operatorii de sistem intenționează să le furnizeze utilizatorilor de rețea capacități de transport atât ferme, cât și interuptibile, pe direcția dinspre Ucraina spre Bulgaria, precum și capacități de transport în flux invers”, se mai spune în comunicatul companiei de stat ucrainene.

Ukrtransgaz precizează că acordul de interconectare este parte a inițiativei regionale CESEC a Comisiei Europene, menită să sporească gradul de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale din regiune.

“Laolaltă cu recent semnatele acorduri de interconectare dintre Grecia și Bulgaria și dintre Bulgaria și România, acordul de interconectare dintre Ucraina și România va permite tranzitul de fluxuri de gaze bidirecționale din Ucraina spre Grecia (deocamdată doar spre nord), permițându-le utilizatorilor locali de rețea să-și diversifice semnificativ rutele de aprovizionare”, se mai menționează în comunicatul Ukrtransgaz.

De asemenea, potrivit publicației online icis.com, acorduri similare au fost semnate de cele două companii și cu operatorul de transport din Bulgaria, Bulgartransgaz, iar tranzitul de gaze dintre cele 3 țări va fi testat spre finalul acestui an.

Pe de altă parte, planul de dezvoltare al sistemului național de transport al gazelor elaborat de Transgaz prevede că posibilitatea fizică de curgere bidirecțională permanentă a gazelor între interconectările cu Bulgaria și cu Ungaria va fi realizată în 2019, moment din care vor fi posibile exporturile românești de gaze spre cele două țări.

La finalul anului trecut, Transgaz a prelungit cu 9 luni, până pe 30 septembrie 2016, contractul de tranzit al gazelor naturale rusești spre Occident prin conducta Isaccea – Negru Vodă, care urma să expire la finalul anului, deși capacitatea de transport a respectivei conducte, rezervată în exclusivitate de Gazprom, trebuia scoasă la licitație pentru respectarea legislației europene în domeniu.

Asta pentru că, la finalul anului trecut, a expirat și nu a fost reînnoită convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România, convenție semnată la Moscova în 1996.

În plus, la sfârșitul acestui an iese din vigoare și Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987.

Ambele convenții cu Rusia menționate mai sus au fost denunțate de către România în 2011, prin HG nr. 1.278/2011, însă, ca urmare a mecanismelor de denunțare prevăzute în textele convențiilor, acestea au rămas în vigoare până la sfârșitul lui 2015, respectiv 2016. Convențiile au fost denunțate din cauza incompatibilității lor cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principalul motiv de incompatibilitate rezida în faptul că prin aceste convenții se bloca accesul terților, cum ar fi potențialii exportatori de gaze din România, la conductele românești de gaze, capacitatea acestei rețele de transport fiind rezervată în exclusivitate de către Gazprom, chiar dacă rușii erau departe de a o folosi în întregime.

Un alt motiv de incompatibilitate era interdicția ca gazele naturale livrate din Rusia în România să poată fi reexportate de partea română în terțe țări fără acordul Gazprom. Prevedere extrem de importantă, prezentă și în contractele Gazprom cu alte state din regiune și prin care gigantul rus a încercat să împiedice, în 2014, aprovizionarea Ucrainei de către state importatoare de gaze rusești precum Ungaria și Slovacia, într-un moment de maximă tensiune al conflictului ruso-ucrainean, când Kremlinul a oprit aprovizionarea cu gaze a regimului de la Kiev.

Hotărârea prin care Guvernul a denunțat cele două convenții cu Rusia a fost adoptată în decembrie 2011, la o lună după ce Comisia Europeană a amenințat că va trimite România și Bulgaria în fața Curții Europene de Justiție tocmai pentru nealinierea deplină la normele UE privind piața internă de gaze naturale, în primul rând sub aspectul neasigurării accesului egal al tuturor participanților la piață la rețelele de transport de gaze, în scopul aprovizionării consumatorilor, prin punerea la dispoziție pe piață a capacității maxime a rețelelor.

Transgaz are în plan realizarea de modificări tehnice la stațiile de măsurare a gazelor Isaccea I și Isaccea II, pentru ca gazele să poartă curge și în sens invers, dinspre România în Ucraina, nu doar dinspre ucraineni spre noi, așa cum este cazul în momentul de față. În iunie anul trecut, Transgaz Ukrtransgaz au semnat un memorandu de înțelegere pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, astfel încât Ucraina să poată cumpăra gaze din România, memorandum care prevede că cele două companii vor colabora pentru încheierea de acorduri de interconectare a conductelor și pentru identificarea soluțiilor tehnice de inversare a fluxului de gaze.

Acordul de interconectare semnat miercuri de Transgaz cu Ukrtransgazvine la scurt timp după ce Comisia Europeană a declanșat o investigație și a efectuat inspecții inopinate la Transgaz și la producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom, acuzând cele 3 companii de comportament anticoncurențial, prin obstrucționarea exporturilor de gaze naturale ale României către alte state membre ale UE.

“Obiectul investigației: posibila strategie anticoncurențială de împiedicare a exporturilor de gaze naturale din România ca abuz de poziție dominantă sub formă de restricții teritoriale, contrar articolului 102 din Tratat”, se precizează într-un document al Transgaz.

Articolul menționat prevede că “Este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile, limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor, aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial, condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte”.

“Comisia este preocupată de faptul că întreprinderile implicate ar fi încălcat regulile antitrust ale UE, care a interzis formarea de carteluri și practicile de business restrictive, precum și abuzul de poziție dominantă de piață. Comisia investighează posibile practici anticoncurențiale în transportul și furnizarea de gaze naturale în România, în special în ceea ce privește suspiciunile cu privire la un comportament anticoncurențial, care ar viza obstrucționarea exporturile de gaze naturale din România către alte state membre UE”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene emis la începutul lunii, imediat după derularea inspecțiilor inopinate și declanșarea investigației la Transgaz, OMV Petrom și Romgaz.

În iulie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituției de la acea dată, în care se arăta că Bucureștiul are la dispoziție două luni pentru reglementarea situației, pentru a evita o trimitere în fața Curții Europene de Justiție.

„Întrucât producătorii din România sunt obligați să acorde prioritate vânzărilor pe piața internă, iar tranzacțiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile și aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și solicită eliminarea acestor bariere“, se arăta în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia considera că, prin crearea de bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței interne, România își încalcă obligațiile prevăzute la articolele 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

Ulterior, în august 2014, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, declara că există o “divergență majoră” cu Comisia Europeană referitor la o “presupusă interdicție” privind exportul de gaze naturale din România.

“Am cerut implicarea Direcției Generale Energie în soluționarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluționarea acestei situații, statul român își rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populație. Legislația românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populație și noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislației comunitare. Direcția Generală Întreprinderi (DG Enterprise) dorește să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem”, declara Răzvan Nicolescu.

Tags: ,

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter