Aproape pe muțește, Uniunea Europeană a ridicat obstacolele pentru Gazprom, compania rusească primind „acces dominant“ la gazoductul german Opal până în 2033. Astfel, s-a netezit calea Moscovei pentru extinderea gazoductului Nord Stream spre Europa, ocolind Ucraina. Și state din estul Europei.

Demersul a zece țări est-europene, printre care și România, de a determina UE să nu dea acest acces pentru Gazprom nu a contat. Membrii Comisiei Europene au decis, la propunerea Germaniei, să schimbe regulamentul privind transportul de gaz și să acorde companiei rusești mai multe drepturi de transport. Prin gazoductul german Opal trece gazul dinspre Marea Baltică spre consumatorii din Germania și Cehia, prin Nord Stream1. Până acum, Gazprom avea permisiunea să folosească 50 la sută din capacitatea gazoductului pentru a se preveni dominanța asupra infrastructurii. Gazprom a cerut Bundesnetzagentur, autoritatea germană privind administrația energetică, să-și schimbe regulamentul pentru a i se permite să transporte mai mult de 50 la sută, pentru că restul nu este oricum folosit optim.

UE vinde Rusiei statele din est pentru „competiție“

Germania a cerut aprobare de la Comisia Europeană, care a hotărât, în cazul când intervine alt competitor, să i se dea peste 20 la sută din capacitatea de transport a gazoductului Opal. Restul poate fi folosit de Gazprom! Maros Sefcovici, comisarul european pentru Energie, a declarat că „s-a depus maximum de efort“ ca să determine Moscova să garanteze că va continua să transporte gaz prin Ucraina spre Europa până în 2019, când expiră contractul în vigoare. „Până acum, nu am înregistrat niciun succes“, a declarat Sefcovici. Cu toate acestea, s-a dat mai multă dominanță Rusiei, „pentru a încuraja Moscova să onoreze contractul cu Ucraina, dar și pentru competiție“. Ca motivație supremă pentru această decizie ce favorizează statele europene occidentale și întărește dominanța Rusiei asupra robinetului de gaz, Comisia Europeană a subliniat că „aceasta nu este o hotărâre luată din motive politice, dar noi vrem să fim prieteni cu Gazprom“.

Deschiderea mai largă a gazoductului Opal pentru Gazprom va avea ca rezultat direct dublarea capacității pentru Nord Stream și într-un viitor apropiat dependența totală de gazele rusești. Decizia Comi­siei Europene este cu atât mai controversată, cu cât Uniunea Europeană își propusese în mod oficial să investească în politici energetice pentru a ieși de sub dependența de gazele rusești. Prin recenta decizie, Ucraina va pierde 386 de milioane de euro pe an, iar statele europene care nu au o politică „de prietenie“ cu Moscova se așteaptă la prețuri uriașe de achiziționare a gazelor.
Compania poloneză de stat PGNiG a amenințat că va da în judecată această decizie a Comisiei Europene. Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și România au cerut Comisiei Europene să organizeze o dezbatere cu toate statele Uniunii pentru a se lua decizii atât de importante în sectorul energetic. Însă unele dintre statele occidentale deja semnaseră acorduri cu Gazprom, încă din septembrie, pentru extinderea gazoductelor Nord Stream, care ocolesc Polonia, statele baltice, Ucraina și alte state din estul Europei. Interesele economice ale Occidentului european au contat mai mult decât principiile de „uniune“. În statele rămase pe dinafară, vin acum americanii cu trupe și „scut antirachetă“. Astfel, fostele state din blocul sovietic se „împrietenesc“ și mai tare cu Moscova.