În cadrul unei întâlniri care a avut loc la începutul săptămânii la Sofia, la care au participat Maros Sefcovic, vice-președinte al Comisiei Europene, și Miguel Arias Canete, comisarul european pentru Energie, reprezentanții celor patru state membre au anunțat că susțin acest proiect, urmând să se reîntâlnească în martie tot în capitala Bulgariei pentru a stabili detaliile.

„Ne preocupă în mod deosebit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, astfel încât să ridicăm gradul de siguranță energetică zonală. În acest context, România, Bulgaria, Grecia și posibil Ungaria vor forma în cadrul grupului la nivel înalt un sub-grup responsabil de construcția Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor – n.r.) care să asigure interconectarea în domeniul gazelor naturale a acestor state“, a declarat Andrei Gerea, ministrul Energiei. „Probabil că societatea Transgaz va fi implicată în acest proiect. Deocamdată este doar un concept strategic, care va intra într-o analiză operativă pentru a se identifica coridorul, costul și sursa de finanțare.

Proiectul va asigura tranzitul gazului din sudul continentului spre vest, astfel încât să crească independența energetică a statelor europene. Proiectul ar putea fi pus pe hârtie în lunile martie-aprilie“, a precizat, pentru România liberă, Petru Văduva, directorul general al Transgaz. Acesta a spus că societatea pe care o conduce a aplicat și aplică pentru mai multe proiecte de interes comun ce vizează interconectarea cu țările învecinate. “Suntem în stadiul final pentru a aplica în luna iunie, când se vor deschide sesiunile de finanțare, pentru coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Valoarea proiectului ce vizează țara noastră este de 560 de milioane de euro, urmând ca 50% să fie finanțat din fonduri europene. Proiectul urmează să fie finalizat în 2019“, arată Văduva.

„Realizarea acestui proiect va permite inclusiv revânzarea gazului cumpărat de la Gazprom, obligând astfel compania rusească să fie cât mai flexibilă în negocieri. Astfel, România va putea atât să exporte, cât și să importe gaz. E posibil ca pentru piața noastră gazul care va fi adus din Marea Caspică să fie mai ieftin decât cel produs pe plan local. Fiindcă, în 2018, va fi gata și coridorul sudic, prin care se vor importa gaze din Marea Caspică, prin Bulgaria și Grecia“, ne-a spus expertul în energie Otilia Nuțu. Aceasta susține că UE finanțează astfel de proiecte de interconectare astfel încât piața să fie cât mai lichidă și să nu se depindă de un singur furnizor. „Acum atenția se îndreaptă spre alimentarea cu gaz, pe fondul creșterii tensiunilor în Ucraina. Însă, proiecte ce îndeplinesc condițiile de eligibilitate sunt multe, iar bugetul este limitat“, explică Nuțu.

Ce proiecte au fost selectate de Bruxelles

Conform informațiilor postate pe site-ul CE, s-a întocmit o listă cu 248 de proiecte de interes comun, care vor susține crearea unei piețe energetice integrate la nivelul UE. Este vorba despre proiecte ce implică furnizarea de energie electrică și gaze. Bugetul alocat prin Facilitatea Europeană de Conectare (fonduri ges-tionate direct de Comisia Europeană) este de 5,85 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020. Există deja o listă cu 34 de proiecte selectate, care vor beneficia de o finanțare de 647 milioane euro. Printre acestea se regăsește și cel la care face referire directorul Transgaz, care va conecta Bulgaria de Austria via România și Ungaria. UE finanțează studiul proiectului cu 1,5 milioane de euro.

Cea mai mare sumă, respectiv 294,4 milioane de euro, este alocată pentru lucrările de interconectare a rețelei de gaz între Polonia și Lituania. Rețeaua de gaze a României este conectată cu cea a Ungariei și a Republicii Moldova, dar niciuna nu îi asigură un grad ridicat de independență față de importurile de gaze din Federația Rusă, întrucât din Ungaria se importă gaze ce provin tot de la Gazprom, iar în Republica Moldova, din motive tehnice, se exportă doar cantități foarte mici. Țara noastră își asigură din producția proprie cea mai mare parte a consumului de gaze naturale, dar importă și din Federația Rusă. Guvernul apreciază că România nu va mai avea nevoie de importuri de gaze după 2020, când speră să înceapă producția în Marea Neagră, dar momentul începerii extracției depinde de operatorii concesiunilor.

Reamintim faptul că OMV Petrom și ExxonMobil au anunțat o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, cantitate ce echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.