România, în “criză” energetică: cauze, efecte şi consecinţe

2017/01/23

Capital

Din 6 decembrie, temeperaturile au scăzut brusc în toată România, mediile zilnice fiind, la nivel de ţară, de sub – 10ºC. Prin urmare, consumul de energie a crescut brusc în toată ţara. Media zilnică de consum a urcat, pe parcursul zilei, la peste 8.500 de MWh, cu vârfuri dimineaţa şi seara, între 18.00 şi 19.00 , de 9.500 – 9.700 de MWh. Producţia a urcat şi ea, la rândul ei, la medii de zi de peste 10.000 de MWh, atingându-se şi depăşind recorduri istorice de 11.300 de MWh.

Cauze

Sigur, gerul a fost cumplit, zile la rând, dar am mai avut ierni extrem de geroase şi lungi (să ne amintim doar de 2011 – 2012) iar consumurile nu au depăşit recorduri. Ce a adus în plus acest an a fost un consum brusc sporit de energie electrică al diverselor dispozitive de încălzire, precum reşouri sau calorifere. Cel puţin asta spune Octavian Lohan, directoradjunct Transelectrica, până de curând şef al Dispecerului Energetic Naţional, un om cu o experienţă de trei decenii în energie. Românii au ajuns la reşou pentru că sistemul de termoficare centralizat este “la pământ” în aproape toată ţara. CET-urile locale sunt în faliment, unele chiar nu mai există. A fost un record de cerere venită din consum. Nu au fost toate localităţile pregătite să alimenteze cu energie termică”, a explicat Lohan. Acesta a dat ca exemplu recent cazul Turnu Severin, care nu are surse de termoficare. De asemenea, şi centrala de la Paroşeni, care alimentează termic toată Valea Jiului funcţionează doar la jumătate de capacitate. Şi la Galaţi, este aceeaşi problemă, ca şi la Alba –Iulia, Bistriţa, Târgu-Jiu, Zalău sau Hunedoara.

În România mai sunt doar 1,2 milioane de gospodării racordate la sistemul centralizata de încălzire, de la peste 3 milioane înainte de Revoluţie. Cei care s-au debranşat fie şi-au montat centrală termică individuală, fie au ales un alt sistem de încălzire, de obicei pe bază de curent. Dar şi dintre cei branşaţi, mulţi sunt doar la nivel teoretic. Din moment ce CET-ul local este în faliment, degeaba mai au ei în casă vechiul calorifer de fontă, dacă pe acolo nu circulă agent termic. Prin urmare, şi aceştia au fost nevoiţi să improvizeze.

Efecte

Sigur, viscolul şi gheaţa depuse pe firele de înalte tensiune au adus avarii în reţea, peste 2.000 la nivel de ţară, iar mii de români au rămas fără lumină, poate şi căldură pentru câteva zile. Dar asta se întâmplă în fiecare iarnă. În ceea ce priveşte funcţionarea SEN, au fost evident câteva probleme. Unele, create artificial.

În primele câteva zile din perioada geroasă, totul a fost bine. Apoi, mai întâi la nivel de zvon, apoi la nivel de declaraţie, apoi chiar faptic, au început să apară semne că limitele SEN sunt serios testate. Guvernul PSD, prin vocea ministrului Energiei, Toma Petcu, a acuzat fostul guvern technocrat că nu a pregătit bine iarna, dând exemplul Complexului Energetic Oltenia: “s-a ajuns la limita stocului de cărbune, la Complexul Energetic Oltenia existând doar 357.000 tone, care ar ajunge doar pentru patru zile, cu un consum zilnic pe vârf orar de 80.000 de tone”. Fostul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a afirmat însă că stocurile sunt suficiente şi că sunt verificabile imediat. Un raport oficial al CE Oltenia a lămurit lucrurile: pe data de 12 ianuarie, ora 7.00, stocurile erau de 816.300 tone, nu de 357.000 tone. În plus, se lucrează 7 zile din 7 la extracţia cărbunelui, astfel că CEO se poate baza pe fluxuri constante de materie primă. Totuşi, probleme au existat: la Turceni, termocentrală din CEO, două grupuri au fost oprite pentru două zile chiar în perioada cea mai geroasă. Motivul –reparaţii. Cele două unităţi ale termocentralei însă aduc în mod normal undeva la 7% din consumul de electricitate al ţării. Centrala nucleară de la Cernavodă a mers la doar 90% din capacitatea maximă, iar, pentru o zi, Reactorul 1 a fost scos din funcţiune.

Termocentrala de la Brazi, a Petrom, a mers şi ea, zile în şir, la doar jumătate din capacitate iar vremea a dat peste cap şi producţia hidrocentralei de la Porţile de Fier. Reparaţii încă se fac şi acolo şi în plus debitul Dunării este acum de patru ori mai mic decât media anuală, ceea ce exacerbează şi mai mult hibele din sistem. În aceste condiţii, Hidroelectrica a fost nevoită să se bazeze mai mult pe apa din lacuri, consumând până la 46% din apa stocată, de la 60% la începutul sezonului rece. Cum Dunărea rămâne la niveluri extrem de mici, Hidroelectrica este “pusă la colţ”, pentru că, deşi ar putea să folosească şi mai multă apă din lacuri, îi interzice o lege dată anul trecut, care o limitează să treacă de 45% până în februarie.

Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, România a mai şi exportat energie din plin. Cu tot consumul intern la un nivel record, peste 1.000 de MWh au plecat peste graniţă, pentru că traderii români au beneficiat de preţuri mult mai bune la vecini. A plecat în general energia ieftină, eoliană şi hidro, pentru că este cea mai competitivă.

La gaze, lucrurile au stat mai bine. Şi aici au mai apărut voci care au anunţat spectrul golirii depozitelor înainte de terminarea sezonului rece. Cu Romgaz şi Petrom la producţie maximă, am rămâne la mâna ruşilor ca să nu îngheţăm, Totuşi, cantitatea rămasă în depozite, de 1,4 miliarde de metri cubi este “suficientă”, spune Niculae Havrileţ, preşedinte ANRE (la 1 noiembrie, la începerea ciclului de extracţie, erau 2,36 miliarde de metri cubi), şi prognozele favorabile pentru februarie şi martie, ne fac să credem că gazele vor fi de ajuns.

De la cel mai înalt nivel, ni se spune să stăm liniştiţi. “S-au luat măsuri împreună cu Ministerul Transporturilor, astfel încât (…) termocentralele din zona Oltenia sau Hunedoara să aibă cărbune, astfel încât să poată să producă energie (…). Sunt lucruri pe care era obligatoriu să le facem şi care au fost de urgenţă. Raportul respectiv, pe care domnul ministru Petcu l-a prezentat în Guvern, ne-a arătat că măsurile pe care le-am luat şi pe care le vom lua în perioada următoare sunt potrivite, astfel încât să evităm situaţii de criză”, a afirmat prim-ministrul României Sorin Grindeanu.

Consecinţe

Valul de ger din 6 – 13 ianuarie a încercat limitele SEN, fiind aproape să le depăşească. Totuşi, Sistemul a rezistat. “Într-adevăr, am avut consumuri uriaşe, cărora le-am făcut faţă. Mai avem şi rezerve de capacitate, pe care să le pornim la nevoie, rezistă şi reţeaua, ne descurcăm. Oricum, vremea rea nu va mai ţine mult”, arată Octavian Lohan, de la Transelectrica.

În schimb, urme concrete au rămas. Alarmat de dimensiunea exporturilor de energie chiar în perioada în care România are mai multă nevoie de ea, Guvernul a dat o OUG prin care, dacă situaţia o va impune, exporturile pot fi limitate sau chiar sistate, după modelul Ungariei, pentru ca energia ieftină să rămână în ţară şi să scadă presiunea pe grupurile termo. Un fel de activare a clauzei de forţă majoră, care însă se poate întoarce chiar asupra termocentralelor, pentru că energia lor, fiind scumpă, nu s-ar mai vinde deloc în piaţă. În al doilea rând, cărbunele scump şi poluant s-a dovedit că încă e indispensabil, pentru că termocentralele se pornesc imediat şi merg în bandă atâta timp cât au ce arde.

În al treilea rând, lunile următoare vor aduce facturi mai mari la energie pentru români. În această perioadă, deficitul de energie ieftină din piaţă, care s-a dus la export, a făcut ca funrizorii să cumpere ce a mai rămas – energia termo scumpă. La sfârşitul primului trimestru, aceştia se vor duce la ANRE pentru a le recunoaşte costurile suplimentare de achiziţie. Cum 80% din coşul reglementat reprezintă energie din piaţa liberă, ANRE nu va avea ce face şi le va acorda o majorare de tarife pe preţ final. Cuantumul încă nu poate fi estimat.

În al patrulea rând, energia “verde” îşi arată limitele ei. Avem peste 5.000 de MWh instalaţi în eolian şi fotovoltaic, dar, când avem mai multă nevoie de ei, ca în această perioadă, fie nu bate vântul şi nu e soare, fie se strică moriştile, fie energia pleacă la export. Mai mult, această energie nepoluantă este şi subvenţionată masiv de consumatorii români. O analiză serioasă a schemei de ajutor pentru “regenerabili” se impune, la rândul ei.

Date cheie:

  • Record de producţie al ultimilor 15 ani: 11.242 MWh
  • Record de consum al ultimilor 15 ani: 9.771 MWh
  • Exporturi pe medie orară de 1.562 MW, cât toată producţia Centralei de la Cernavodă
  • 1,2 milioane de case mai sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, faţă de 3 milioane, la Revoluţie

Tags:

Comments are closed.

August 2017
M T W T F S S
« Jul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Site Metter