România îşi ia adio de la 2 mld. de euro pe care le ceruse după privatizările din energie

2016/07/28

Gandul

Curtea de Arbitraj de la Paris a decis să dea câştig de cauză firmei energetice Enel, într-un proces deschis de statul român în care se cereau despăgubiri de aproape un miliard de euro. Acesta este ultimul proces pierdut dintr-o serie intentată jucătorilor din energie de la care statul spera să obţină aproape 2 miliarde de euro, invocând faptul că aceştia nu şi-au respectat obligaţiile asumate prin contractele de privatizare. Până acum alte litigii cu E.On şi CEZ nu au avut soluţii favorabile României.

În procesul pierdut de statul român în faţa Enel disputa avea legătură cu contractul de privatizare Electrica Muntenia Sud. Potrivit zf.ro, statul a cerut pentru neplata penalităţilor şi nerespectarea prevederilor contractului de privatizare 834 de milioane de euro la care se adaugă alte 378 de milioane de lei, sumă care reprezintă despăgubiri costând în dividendele aferente anilor 2007 şi 2008, precum şi a dobânzilor aferente acestora.

În total, statul le cerea italienilor aproape 920 de milioane de euro.

Italienii nu au plătit atât nici pentru cele trei companii de distribuţie şi furnizare a energie (Banat, Dobrogea, Muntenia Sud) cumpărate de la stat.

Entitatea care s-a dus la Paris din partea statului este SAPE, firmă înfiinţată în mai 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica de dinaintea listării la Bursă. Statul a înfiinţat compania SAPE ca să ges­tioneze pachetele minoritare cu care a rămas la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice privatizate.

Situaţia nu este singulară. Procese similare au avut loc şi în cazul E.On şi CEZ, fiind pierdute de România. Totul a început în 2012, când potrivit unui raport la Curţii de Conturi,  cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare. În schimb, din ancheta inspectorilor a rezultat că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi este că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.

Istoria privatizărilor din energie

După cum gândul a relatat, în 2002, fostul premier Adrian Năstase, ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu, au semnat Hotărârea de Guvern 1377/2002 prin care decideau privatizarea a două filiale ale Electrica: Electrica Banat şi Electrica Dobrogea

În 2005, compania italiană ENEL şi-a adjudecat privatizarea Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. ENEL a plătit pentru cele două societăţi de furnizare şi distribuţie a energiei electrice suma de 112 milioane euro pentru 51% din din acţiunile celor două societăţi de stat. ENEL a anunţat în 2005 că va investi în  Electrica Banat şi Electrica Dobrogea suma de 1 miliard de euro.

În 2004, acelaşi Adrian Năstase, secretarii de stat Andrei Grigorescu şi Gheorghe Gherghina au semnat HG 531 prin care s-a decis privatizarea “Electrica Moldova” – S.A. si “Electrica Oltenia”. În 2005, compania germană EON a cumpărat pachetul amjoritar al Electrica Moldova cu 100 milioane euro, iar CEZ – Cehia a cumpărat cu 151 milioane euro pachetul majoritar al Electrica Oltenia.

În 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Comeţului, Codruţ Sereş, şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Popescu, au semnat HG-ul prin care dispuneau privatizarea Electrica Muntenia Sud. În 2007, procedurile s-au finalizat şi Electrica Muntenia Sud a fost cumpărată de compania italiană ENEL. Compania Italiană a plătit 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro.

În cele cinci contracte de privatizare EON, CEZ şi ENEL s-au angajat să facă investiţii consistente în filialele Electrica. Compania ”mamă” Electrica avea obligaţia să vegheze asupra modului în care cumpărătorii pachetelor majoritare pentru cele cinci filiale îşi respectă angajamentele din contractele de privatizare. Prin aceste contracte CEZ, EON şi ENEL se angajau că o bună parte din banii să îi investească în filialele cumpărate.

Un raport al Curţii de Conturi a României finalizat în 2012 relevă însă iregularităţi comise de companiile care au cumpărat filalele Electrica. Raportul Curţii de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ţinut de promisiunile contractuale.

Enel: Se pune capăt unor speculaţii ale Curţii de Conturi

„Enel consideră că rezultatul arbitrajului pune capăt unei serii de opinii şi speculaţii ce au fost iniţiate de raportul Curţii de Conturi din 2012. Decizia demonstrează că Enel şi-a îndeplinit obligaţiile din contractul de privatizare, inclusiv pe cele legate de investiţiile realizate în companiile ce au rezultat – Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia”, se arată într-un comunicat al companiei, remis presei după decizia tribunalului de arbitraj.

În 2013, Electrica a pierdut litigiile de la Curtea Internaţională de Arbitraj în care solicita penalizări de la ENEL pentru nerespectarea angajamentelor din contractele de privatizare ale filalelor de distribuţie Electrica Banat şi Dobrogea.

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter