​Romania a importat 381,9 mii tone de gaze echivalent petrol in primele noua luni din 2016, ceea ce inseamna o cantitate cu 565,8% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unor date transmise de INS. Aceleasi date arata ca in in timp ce importurile de gaze au crescut de cinci ori, productia nationala a scazut cu 13,5%. Niculae Havrilet, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), a declarat recent ca importurile de gaze din Rusia ar putea creste in aceasta iarna pana la 40% din consumul national. In ultimii ani, importurile din Rusia au fost nesemnificative. In timp ce acum, acestea reprezinta 30%, anul trecut, in luna noiembrie, importurile au avut o pondere de doar 4,3%. Chiar si in septembrie 2016, cand consumul este inca redus fata de perioada de iarna, gazele din Rusia au avut o pondere de 30%. Aceasta in conditiile in care in septembrie 2015, importurile erau spre zero. Insa, in ultimul an, preturile pe pietele internationale au fost in continua scadere, iar preturile la gazele din import au ajuns sa fie mai mici decat cele din Romania. Niculae Havrilet sustine ca in aceasta iarna, pretul gazelor din import va fi chiar si cu 18-20 de lei/MWh mai mic fata de gazele inmagazinate in Romania. “Furnizorii se indreapta spre aceasta sursa. In momentul in care preturile sunt mici, pot intra gaze pana la 40% din import”, a spus Havrilet. Acesta a precizat ca pentru ultimul trimestru din acest an, pretul de import este intre 68 si 72 de lei pe MWh, iar pentru primul trimestru din 2017, estimarile pentru piata internationala indica un pret de 78 de lei pe MWh. In al doilea trimestru, pretul gazelor din import a fost chiar mai redus- 63 lei/MWh, in timp ce Romgaz vindea cu cel putin 72 lei/MWh. In conditiile in care piata este libera pentru furnizori, acestia nu pot fi impiedicati sa importe. Din aceasta situatie, cel mai mult are de pierdut Romgaz, care deja se confrunta cu o scadere de productie. Inca din primavara, reprezentantii Romgaz se plangeau ca nu mai pot vinde intreaga productie din cauza gazelor din import mai ieftine. Productia Romgaz a scazut cu 20% in prima jumatate a anului fata de aceeasi perioada din 2015. Mai mult, compania Romgaz este fortata prin legislatia in vigoare sa vanda gaze la un pret minim impus- 72 lei/MWh. S-a ajuns la acest pret minim, dupa o modificare in primavara anului 2014 a OG 7/2013 privind impunerea unui impozit de 60% asupra veniturilor suplimentare obtinute de companiile producatoare de gaze in urma liberalizarii preturilor. Pana atunci, impozitul se calcula fara a se tine cont de pietele pe care ajungeau cantitatile de gaze, in reglementat sau pe piata libera, ceea ce era o anomalie. Practic, la formarea preturilor, piata libera era legata de cea reglementata. In cele din urma, OG 7/2013 a fost modificata, OG 7/2013 in sensul decuplarii formarii preturilor de pe piata libera de formarea preturilor de pe piata reglementata, insa cu conditia ca preturile de pe piata libera sa nu fie mai mici de 72 lei/MWh. Acum, dupa doi ani, aceasta Ordonanta da nastere la o noua anomalie: compania Romgaz este nevoita sa vanda la pret minim de 72 lei/MWh, ceea ce duce la alungarea clientilor. Acestia se orienteaza catre importuri. In aceste conditii, Romgaz se poate vedea in situatia de a-si reduce productia. Actorii de pe piata gazelor au cerut in acest an abrogarea OG 7/2013, insa Ministerul Finantelor s-a opus deoarece prin aplicarea acestui act normativ se strang sute de milioane de lei la bugetul de stat, avand in vedere ca prevede supraimpozitarea producatorilor de gaze cu 60% pe venitul suplimentar obtinut din liberalizare. Incepand cu 1 ianuarie 2017, acest act normativ ar trebui sa-si inceteze aplicabilitatea. Niculae Havrilet a mai amintit ca incepand cu 1 aprilie 2017, va fi eliminat calendarul de liberalizare a preturilor la gaze. Practic, acest lucru inseamna ca producatorii interni nu vor mai fi obligati sa vanda gaze la un pret reglementat catre cosumatorii casnici. Pentru consumatorii casnici, vor fi reglementate de care ANRE doar tarifele de furnizare, pana in 2021. Tot de atunci, nu vor mai exista restrictii legislative legate de exporturile de gaze. Pentru mai multe amanunte, citeste Guvernul a aprobat eliminarea restrictiilor la exporturile de gaze si renuntarea la calendarul de liberalizare

2016/11/13

Capital

Rezerva terţiară lentă (RTL) de energie necesară pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional (SEN) în perioada de iarnă 2016 – 2017 (adică 15 noiembrie a.c.- 15 martie 2017) va fi asigurată de Complexul Energetic Hunedoara, de termocentralele pe gaze Iernut şi Brazi, de termocentralele pe păcură ale ELCEN Bucureşti şi Electrocentrale Galaţi şi de Veolia Energie Prahova – CET Brazi, potrivit unui act normativ elaborat de Ministerul Energiei. CEH şi cele două ELCEN-uri sunt companii de stat aflate în insolvenţă.

RTL reprezintă o suplimentare a rezervei tehnologice de sistem, nivelul de apă din lacuri, stocurile strategice de gaz şi păcură, necesară pentru funcţionarea corespunzătoare a SEN în condiţii meteorologice severe. Necesarul estimat de RTL este de 700 de MW, din care 460 de hMW sunt achiziţionaţi, de către Transelectrica (în calitate de operator de sistem), în regim reglementat, de la CEH, în baza unei decizii a ANRE din 22 iunie 2016. Pentru restul de 240 de hMW, Transelectrica a apelat la piaţa concurenţială, câştigătorii fiind termocentralele pe gaze, în special Iernut, a Romgaz, şi Brazi, a OMV Petrom.

În caz de condiţii meteorologice severe, cu temperaturi de -20 de grade Celsius, gazul nu mai poate funcţiona ca rezervă funcţională de energie pentru SEN, fie pentru că nu mai există presiune suficientă să fie împins pe conducte, fie că se diminuează drastic importurile de la ruşi. „Această situaţie se poate suprapune, de asemenea, peste lipsa aportului centralelor electrice eoliene în structura de producţie, ştiut fiind faptul că aproape toate tipurile de turbine eoliene nu funcţionează la temperaturi sub -20 grade Celsius. Totodată, având în vedere faptul ca vârful de sarcină pe timpul iernii se înregistrează seara, când centralele fotovoltaice nu funcţionează“, este scenariul avut în vedere de Energie. În aceste condiţii, ca o măsură suplimentară, Ministerul a decis ca Transelectrica să cumpere servicii RTL şi de la grupuri pe păcură (200 de MW). Cele trei companii desemnate sunt ELCEN Bucureşti, CET Galaţi şi Veolia Energie Prahova – CET Brazi. Preţurile de achiziţie urmează a fi stabilite prin decizie ANRE.

Zeci de milioane de lei pentru termocentralele statului

Aşadar, ce ştim în momentul de faţă este că funcţionarea în condiţii critice a SEN, la iarnă, va fi asigurată de CEH, companie de stat în insolvenţă , ELCEN Bucureşti şi CET Galaţi, de asemenea de stat, de asemenea în insolvenţă. „CEH furnizează servicii tehnologice de sistem, furnizată în sistem reglementat după cum urmează: reglaj secundar – 20 hMWh, la preţ de 81,45 lei/hMW/h, rezerva terţiară rapidă – 20 hMW/h, la preţ de 29,31 lei/hMW şi rezerva terţiară lentă – 460 hMW/h, la preţ de 27,21 lei/hMW“, precizează preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.

Practic, statul a apelat tot la coloşii săi învechiţi şi energofagi ca la o ultimă ancoră de susţinere a sistemului. Cel puţin pentru CEH, companie aflată în pragul falimentului, cu datorii de sute de milioane de euro, iarna 2016 – 2017 este o mică gură de oxigen. În această iarnă, Transelectrica va  cumpăra de la Hunedoara sute de mii de MWh, pentru care va plăti zeci de milioane de lei. Preţurile de achiziţie de la cele două ELCEN-uri pe păcură vor fi şi ele anunţate în perioada următoare. Veolia Prahova este companie privată, costul la care i se va cumpăra curentul va fi, de asemenea, stabilit de ANRE, pe baza datelor cu costurile ce vor fi depuse de către firmă.

În ceea ce priveşte decizia statului de a le întinde o mână de ajutor companiilor din subordine pentru programul de iarnă, trebuie avută în vedere şi componenta socială. CEH are 6.000 de angajaţi şi este în pragul falimentului iar ELCEN are, la rândul ei, 2.000 de angajaţi şi este în insolvenţă. Ambele companii au probleme de ani de zile, pentru că au costuri de producţie mari şi îşi găsesc doar cu greu loc pe piaţa liberă.

Cât de pregătiţi suntem pentru iarnă

Tot costul programului energetic de iarnă a fost estimat de către Ministerul Energiei la circa 2,2 miliarde de lei – 500 de milioane de euro. Cea mai importantă contribuţie o reprezintă apa din lacuri – 1,65 milioane de metri cubi, echivalent a1,65 TWh energie. La aceasta, se adaugă un milion de tone de lignit, necesarul pentru iarnă al Complexului Energetic Oltenia, 33.000 de tone de huilă, necesarul Complexului Energetic Hunedoara, şi 2,5 miliarde de metri cubi, stoc de gaze în depozite. Potrivit preşedintelui ANRE, la 31 octombrie, erau 2,4 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, cea mai mare parte fiind stocuri constituite de Romgaz. „Anul trecut, au fost tot 2,4 miliarde de metri cubi. La sfârşitul perioadei reci, mai rămăseseră 850 de milioane de metri cubi“, arată Havrileţ. În total, pentru ca România să treacă cu bine iarna 2016 – 2017, perioada 15 noiembrie – 15 martie, are un disponibil de energie electrică de 22 TWh şi un necesar de energie calorică de 7,6 Tcal.

„Balanţele producţie – consum de energie electrică şi termică produsă în cogenerare, precum şi prevederile privind achiziţiile şi stocurile de combustibili şi apă, reprezintă un scenariu orientativ şi el va putea suferi ajustări în funcţie de cerinţele de asigurare a securităţii în exploatare şi stabilităţii în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, în concordanţă cu situaţiile care pot apărea. Faţă de anii precedenţi, a crescut aportul energiei regenerabile la acoperirea curbei de sarcină, fapt ce determină o creştere a necesarului de putere de echilibrare a Sistemului Electroenergetic Naţional. Toţi producătorii de energie electrică dispecerizabili, împreună cu transportatorul şi distribuitorii de energie electrică, au obligaţia de a contribui la menţinerea siguranţei în exploatare a Sistemului Electroenergetic Naţional“, se arată în proiectul de act normativ ce detaliază Programul de Iarnă în domeniul Energetic.

Un Comitet interministerial pentru monitorizarea activităţii Comandamentului energetic de iarnă, în a cărui componenţă vor fi numiţi secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a Ministerulului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri vor avea atribuţii în urmărirea funcţionării operatorilor economici pe perioada de iarnă.

SP

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter