Romania, al treilea stat ca independenta energetica din Uniunea Europeana. Iubirea fata de Rusia vine pe conducta – INFOGRAFIE

2016/09/21

Adevarul

Importurile energetice ale Romaniei se ridica la 17% din necesar, tara noastra fiind pe locul al treilea din Uniunea Europeana in privinta independentei energetice, in timp ce Ungaria importa peste 60% din consum, iar Bulgaria – aproape 35%.

Romania este al treilea stat din Uniunea Europeana in privinta independentei energetice, dupa Estonia si Danemarca, cu un grad de acoperire din importuri a nevoilor energetice de numai 17%, in vreme ce media blocului comunitar este de 53,5%, potrivit unui raport dat publicitatii marti de catre Comisia Europeana. Indicatorul include atat situatia din domeniul electricitatii, cat si datele in privinta resurselor de carbune si uraniu, a necesarului de gaze naturale, titei si produse petroliere, o parte din statistici fiind aferente anului 2014, iar altele din 2015.

Dependenti de importuri

Datele arata ca dependenta zonei euro este de 60,3%, in vreme ce tari precum Ungaria, Austria, Bulgaria, Slovacia sau Italia, state cu o atitudine ,,prietenoasa” fata de Rusia, inregistreaza un grad de dependenta mult mai mare fata de importurile energetice. In schimb, alte state cu nevoi mari de resurse, dar fara legaturi puternice cu Kremlinul, nu sunt nici asa vocale in privinta apropierii de Moscova. Intre acestea se regasesc tari ca Belgia, Irlanda, Portugalia, Spania, Luxemburg sau Malta.

Documentul arata ca petrolul si produsele sale derivate aconteaza doua treimi din importurile energetice la nivel european, urmate de gaze naturale (23%) si de combustibilii solizi (11%). Rusia este principalul furnizor de resurse al Europei, acesta furnizand 37,9% din importurile de gaze, 30,4% din cele de petrol si 29% din importurile de carbune. Expertul in energie Ionut Purica spune ca, pe termen mediu, Uniunea Europeana (UE) nu prea are ce face deoarece ,,trebuie sa gestioneze politica impreuna cu furnizorii de resurse energetice”. Pe termen lung, insa, UE se bazeaza pe energiile regenerabile si pe importurile din SUA, noteaza Purica.

Romania, in topul european

Romania importa doar 17% din necesarul sau de produse energetice, cea mai mare parte a achizitiilor din strainatate fiind de titei si produse petroliere. Romania exporta electricitate in toata regiunea, iar importurile de gaze naturale sunt foarte mici, tara noastra acoperindu-si nevoile aproape in totalitate din productia interna. De asemenea, chiar si in privinta importurilor, majoritatea nu sunt din Rusia.

Astfel, potrivit statisticilor europene, 62,3% din importurile de petrol ale Romaniei proveneau in anul 2014 din Kazahstan, in conditiile in care grupul kazah de stat KazMunaiGaz controleaza Rompetrol Rafinare. De asemenea, 34,8% din importurile de petrol provin din Rusia, in conditiile in care grupul rus Lukoil detine in Romania rafinaria Petrotel, de langa Ploiesti.

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in primele sapte luni ale acestui an, productia interna de titei a Romaniei s-a ridicat la 2,1 milioane de barili, iar importurile s-au ridicat la 4,28 milioane de barili. Astfel, Romania produce intern doar o treime din necesarul de titei, circa doua treimi fiind petrol adus de peste granita. Pe langa titei, Romania a importat in aceeasi perioada de timp si produse petroliere, acestea acontand echivalentul a 1,44 milioane de barili de petrol. ,,Romania nu-si da seama cat de bine sta, trebuie sa folosim acest lucru in beneficiul nostru in negocierile europene”, a declarat, pentru ,,Adevarul”, Ionut Purica, expert in energie.

Acestea nu sunt singurele fructe ale colaborarii cu Rusia. Ungaria a incredintat grupului rus de stat Rosatom construirea unei centrale nucleare la Paks, proiect in valoare de 10 miliarde de euro. De altfel, Rusia chiar acorda Ungariei un credit pentru a putea finanta constructia. Concomitent, premierul maghiar Viktor Orban a cerut in mai multe randuri eliminarea sanctiunilor impuse Rusiei.

Bulgaria este pe pozitia a opta in topul european al dependentei energetice, tara de la sud de Dunare importand 34,5% din necesar. Pe de alta parte, Bulgaria este dependenta in proportie 100% de Rusia atat in privinta gazelor naturale, cat si a petrolului. In privinta carbunelui, Bulgaria importa 58,5% din necesar din Ucraina, 33,4% din Rusia si 2,2% din Vietnam.

Ungaria sta mult mai rau, necesarul de resurse energerice acoperit de peste granite ridicandu-se la 61,7%. Aceasta importa 95% din necesarul de gaze din Rusia, in cazul petrolului proportia ridicandu-se la 90,1%

Polonia isi scade dependenta de Rusia in privinta gazelor, statul importand din Rusia 75% din gazele necesare, din Germania provenind 20%. In ultimii ani, insa, Polonia a fost un critic acerb al politicilor energetice duse de Rusia si a trecut tot mai mult la eliminarea dependentei de Rusia. Astfel, Polonia a inaugurat recent un terminal de gaze naturale lichefiate. In privinta importurilor de petrol, Rusia acopera 93,4% din necesarul Poloniei, insa recent a inceput sa importe din Arabia Saudita.

Concomitent, Slovacia are o dependenta de 60,9% de importuri in sectorul energetic, Rusia furnizand 100% din importurile de gaze si petrol.

Germania, la mana Rusiei

Din datele prezentate reiese o dependenta accentuata de importuri si in cazul Germaniei (61,6%), Austriei (65,9%) si Italiei (75,9%). Nu numai ca ponderea importurilor energetice este foarte mare, dar aceste state consuma si cantitati insemnate.

Astfel, Germania este cel mai mare client al Rusiei, cu 45,31 miliarde de metri cubi importati in anul 2015, potrivit datelor Gazprom Export. Astfel, Germania singura realizeaza 23,4% din importurile de gaze ale Uniunii Europene, mai arata raportul CE. Necesarul de gaze al Germaniei este atat de mare incat livrarile din Rusia nu acopera decat 41,4% din importuri, un procent de 31,2% din gaze provenind din Olanda, in vreme ce Norvegia furnizeaza 23,1% din ,,aurul albastru”. Situatia este similara si in domeniul petrolier: Germania aconteaza 17,2% din importurile de titei ale UE, fiind cel mai mare consumator din blocul comunitar. Rusia este si in acest caz principalul furnizor, cu 33,6% din importuri, fiind urmata de Norvegia (17%) si de Marea Britanie (10,9%).

Austria a importat anul trecut 4,4 miliarde de metri cubi de gaze de la Gazprom, insa in domeniul petrolier Kazahstanul acopera 33,5% din importuri, iar Libia alti 12,8%.

In fine, Italia a cumparat din Rusia anul trecut 24,4 de miliarde de metri cubi de gaze, Rusia furnizand circa 43% din importuri. Alti 12,2% vin din Algeria, iar 11,7% din Libia.

“Legati de glie” de Gazprom

Mai multe state din cadrul Uniunii Europene au fost acuzate in ultimii ani de legaturi periculoase cu Rusia, in conditiile in care acestea au sustinut proiecte energetice care sa adanceasca dependenta de ,,Marele Urs”. Ungaria a semnat mai multe acorduri energetice cu Rusia, in vreme ce Germania si Austria au tinut mortis sa realizeze o serie de gazoducte propuse de catre Gazprom.

Polonia acuza in anul 2014, imediat dupa ce Rusia anexa Crimeea, iar insurgentii prorusi declansau razboiul in estul Ucrainei, ca depedenta prea mare a Germaniei de gazele rusesti vulnerabilizeaza pozitia Europei in fata Kremlinului.

Prietenia ruso-germana a continuat insa netulburata chiar si dupa acest eveniment: BASF – cea mai mare companie din industria chimica din lume – a efectuat un schimb de active cu Gazprom, grupul energetic rus ajungand sa detina o serie de depozite de gaze in Germania, in vreme ce nemtii primeau o serie de zacaminte in Siberia.

De asemenea, in anul 2015, grupul german RWE a vandut catre oligarhul rus Mihail Fridman divizia sa petroliera, care detine active in Marea Nordului si Egipt. Tranzactia, evaluata la 5,1 miliarde de euro, a fost aprobata de Germania, in vreme ce Marea Britanie a blocat achizitia activelor de pe partea sa a Marii Nordului.

Nord Stream 2, vis de monopolist

Wintershall, divizia de gaze naturale a BASF, si grupul energetic german E.ON au sustinut realizarea gazoductului Nord Stream 2 alaturi de Gazprom. Initiat in 2015, acesta urma sa aiba o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi pe an si urma sa lege Rusia de Germania pe sub Marea Baltica. Alaturi de cele trei grupuri energetice, proiectul era sprijinit si de catre ENGIE (Franta), Shell (Olanda) si OMV (Austria), insa a cazut in aceasta vara dupa ce Polonia nu a acordat avizele de concurenta. Realizarea acestuia ar fi dus la intreruperea livrarilor prin Ucraina din 2019, dupa cum chiar Gazprom a anuntat.

South Stream, blocat de Bruxelles

De altfel, OMV nu este la prima tentativa de acest gen: in anul 2014 grupul austriac, care controleaza in Romania un pachet de 51% din actiunile Petrom, sprijinea realizarea unui alt gazoduct, South Stream. Acesta urma sa traverseze Marea Neagra pana in Bulgaria, iar de aici se bifurca. Ramura nordica trebuia sa traverseze Serbia, Ungaria, pana in Austria. Ramura sudica urma sa treaca prin Grecia, sa traverseze apoi Marea Adriatica si sa ajunga in Italia. In Bulgaria deja venisera conductele necesare, iar presa scria ca vecinii de la sud de Dunare se apucasera pe furis de lucru.

Rusia a renuntat la proiect dupa ce Comisia Europeana l-a blocat, anuntand ca nu respecta legislatia in privinta separarii transportului de productie. Ziarul ,,New York Times” scria in 2014 ca OMV doreste construirea South Stream pentru a exporta prin intermediul sau gazele care vor fi extrase din Marea Neagra. De asemenea, OMV a convenit un schimb de active cu Gazprom Neft, bratul petrolier al Gazprom. Astfel, austriecii vor ceda o serie de zacaminte din Marea Nordului pentru a primi acces la altele din vestul Siberiei.

Centrala Rosatom din Ungaria

Acestea nu sunt singurele fructe ale colaborarii cu Rusia. Ungaria a incredintat grupului rus de stat Rosatom construirea unei centrale nucleare la Paks, proiect in valoare de 10 miliarde de euro. De altfel, Rusia chiar acorda Ungariei un credit pentru a putea finanta constructia. Concomitent, premierul maghiar Viktor Orban a cerut in mai multe randuri eliminarea sanctiunilor impuse Rusiei.

Tags: , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter