revista presei pe energie 22 august 2011

2011/08/22

Adevarul: Gazprom are o nouă metodă de a ne scumpi gazele

Cotaţiile țițeiului nu vor mai conta în calculul preţului gazelor, spune strategul-şef al Gazprom, Vlada Rusakova. Noua formulă a preţului gazelor va ţine cont de cerere şi ofertă, ceea ce va însemna un preţ mai mare pentru Uniunea Europeană, unde consumul este în creştere.

Pentru prima dată în istorie, un oficial al Gazprom susţine că a venit timpul ca preţul gazelor să nu mai depindă de cel al ţiţeiului. Realităţile economice s-au schimbat, iar cererea şi oferta de petrol şi gaze nu mai au aceleaşi valenţe, scrie Vlada Rusakova, directorul de dezvoltare strategică din cadrul companiei, în revista „Gas Industry Journal”.

„Factorii fundamentali care determină preţul mărfurilor într-o economie de piaţă sunt cererea şi oferta. Este şi cazul ţiţeiului şi al gazelor. Prin urmare, dacă cererea şi oferta de petrol şi gaze au tendinţe diferite, atunci preţurile ar trebui să se formeze diferit”, a explicat Rusakova, citată de agenţia Interfax.

Încă de la mijlocul secolului trecut, Rusia – cel mai mare furnizor de gaze al Europei – vinde resursele la un preţ care urcă şi coboară în funcţie de evoluţia cotaţiilor ţiţeiului, cu un decalaj de şase-nouă luni. Însă, în ultimii ani, preţul petrolului nu a depins numai de cerere, ci şi de jocurile la bursă ale speculatorilor, dar şi de politica liderilor din ţările cu subsol bogat.

Preţul ţiţeiului, în scădere

Ce se ascunde în spatele declaraţiilor strategului Gazprom? Dacă ne uităm la preţul de acum al ţiţeiului, el a ajuns la nivelul din toamna anului trecut, în contexul prăbuşirii pieţelor financiare şi al temerilor privind reducerea cererii.

Aceasta după ce, în primele cinci luni ale anului, am asistat la o creştere continuă, din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, care au dus la sistarea livrărilor din acele ţări.

În luna mai, cotaţiile petroliere depăşeau 127 de dolari pe baril şi erau periculos de aproape de recordul absolut de 147 de dolari atins în iulie 2008, în timp ce, vineri, barilul Brent, de referinţă pe piaţa europeană, ajunsese la 108 dolari.

Marile companii europene importatoare de gaze ruseşti, precum E.ON şi GDF Suez, au cerut ruşilor în urmă cu câteva luni să decupleze formula de calcul al preţului gazelor de cotaţia petrolului şi chiar i-au ameninţat cu instanţa, dar s-au lovit de un refuz.

Prin urmare, când cotaţiile ţiţeiului erau mari, Gazprom nici nu voia să audă de o decuplare a preţurilor, dar acum, când aurul negru s-a ieftinit până la nivelul de anul trecut, nici ruşii nu mai vor să depindă de el. Mai mult, acest lucru arată faptul că ruşii se aşteaptă ca preţul petrolului să scadă şi mai mult, pe fondul posibilităţii ca economia mondială să intre din nou în recesiune.

Cererea de gaze a Europei va creşte

„Ruşilor le convine acum să decupleze cele două preţuri, pentru că oricum va creşte cererea de gaze a Europei. Aceasta în contextul politicilor antinucleare ale statelor europene, în principal ale Germaniei care închide toate reactoarele nucleare. În plus, utilizarea cărbunelui intră în contradicţie cu politica de mediu”, a declarat, pentru „Adevărul”, Ionuţ Purica, analist pe probleme energetice în cadrul Academiei Române, amintind de campaniile potrivit cărora gazele sunt combustibilii fosili cu cele mai reduse emisii de dioxid de carbon.

Potrivit acestuia, consumul mare din partea europenilor va antrena şi creşterea preţurilor. Aceasta în condiţiile în care Europa nu a început încă producţia de gaze din şisturi, resurse neconvenţionale care au luat amploare în Statele Unite, susţinând cererea şi temperând majorările de preţ.

„Vrem o piaţă integrată, unde un consumator mare, unic, să negocieze cu ruşii şi să obţină un preţ mai bun. Pe de altă parte, tot UE încurajează competiţia între marile companii. Este un paradox care trebuie neapărat rezolvat”, a mai spus Purica.

România aduce din Rusia 20% din consumul ţării. Potrivit rapoartelor ANRE, în primele şase luni ale acestui an preţul de import a avut o medie de 405 dolari pe mia de metri cubi, în creştere cu 16,7% faţă de perioada similară a anului trecut.

Ne adâncim dependenţa de Rusia

Dependenţa europenilor de gazele ruseşti va creşte de la 23% în prezent la 32% în anul 2030, declarau în urmă cu o lună, pentru „Adevărul”, experţii Gazprom. Consumul de gaze al europenilor va creşte de la 611 miliarde de metri cubi în 2010 la 635 de miliarde de metri cubi până în 2020, au adăugat ei.

La acea dată, reprezentanţii Gazprom au precizat că preţul gazelor depinde de cel al petrolului tocmai pentru a se împiedica volatilitatea sa.

„Gazele sunt furnizate consumatorilor europeni în baza unor contracte pe termen lung, încheiate pentru perioade de 25-30 de ani. Preţul de livrare este determinat de formule speciale care iau în calcul preţul produselor petroliere”, au explicat reprezentanţii companiei, arătând că astfel este realizat un echilibru între interesul producătorilor şi cel al cumpărătorilor de gaze.

Pentru vânzătorul de gaze, o formulă predictibilă de preţ uşurează planificarea investiţiilor pentru producţie şi infrastructură.

„Formula îi permite consumatorului să nu îi fie teamă că, într-o dimineaţă, va citi în ziare că principalii trei furnizori de gaze ai Europei, care asigură 80% din importuri, au decis să nu mai livreze la un preţ mai mic, să spunem, de 1.000 de dolari pe mia de metri cubi”, au adăugat reprezentanţii Gazprom.

money.ro: Preţul gazelor de import în prima jumătate a anului a crescut cu 16,7%

Preţul gazelor importate în primele şase luni ale acestui an a avut o medie de 405 dolari pe mia de metri cubi, în creştere cu 16,7% faţă de perioada similară a anului trecut, cânt a fost de 347 dolari pe mia de metri cubi, potrivit Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

În ceea ce priveşte al doilea trimestru, preţul mediul al gazelor provenite din Rusia a fost de 415 dolari pe mia de metri cubi, mai mult cu 15,5% faţă de acelaşi interval din 2010.

Potrivit unui raport al ANRE pentru piaţa gazelor, în aprilie preţul de import a fost 431 de dolari pe mia de metri cubi, în luna mai, 424 de dolari pe mia de metri cubi, iar în luna iunie importurile au costat 391 de dolari pe mia de metri cubi.

money.ro: Cine va face bani cu aurul, gazele, petrolul şi apa României

Agenţia Naţională pentru Rezerve Minerale a acordat, de la începutul acestui an, 12 concesiuni unui număr de cinci firme pentru explorarea şi exploatarea  unor perimetre asociate unor zăcăminte petrolifere şi de gaze. A mai acordat şi o licenţă de  exploatare a unui perimetru auro-argentifer.

Statul român a acordat, de la începutul acestui an, 10 licenţe de exploatare a perimetrelor petroliere şi una auriferă, potrivit datelor Agenţiei pentru Resurse Minerale, furnizate Money.ro. Toate licenţele sunt pe termen lung şi foarte lung. Concesiunile petroliere au fost acordate de către ANRM unui număr de 5 firme dintre care doar Romgaz este un nume cunoscut.

Astfel, Romgaz a câştigat un perimetru în Depresiunea Panonică, societatea Fora a câştigat o concesiune la Siliştea – Măgureni şi una la Oporelu – Constantineşti, Sigma S.A. Are două concesiuni, una la Fierbinţi Târg şi alta la Melineşti, Expert are două perimetre la Griviţa Nord şi Stoeniţa iar Alpha Metal are concesionate perimetrele de la Cosminele, Coseşti şi Chişlaz. Toate acordurile sunt pe o perioadă de 30 de ani şi presupun o investiţie din partea firmelor de 25 de milioane de dolari, potrivit datelor ANRM. Redevenţele datorate statului român se vor cifra la valori între 3,5% şi 13% la ţiţei respectiv între 3,5% şi 13,5% la gaze.

Cât priveşte concesiunile auro-argentifere, de la începutul anului, s-au acordat doar două licenţe, ambele pentru aceeaşi companie. Deva Gold a primit o licenţă de prospecţiune, pe doi ani, în cadrul perimetrului de la Certej Nord şi una de exploatare, pe cinci ani, la Băiţa Crăciuneşti. Cheltuielile totale pe prospecţiune sunt estimate la 216.000 de euro în timp ce la exploatare sunt de 13,8 milioane de euro. Redevenţa la exploatare este de 4% din producţia minieră.

În acest an s-au mai acordat şi şase licenţe pe categoria ape minerale. Unul este de prospecţiune şi a fost acordat, pe doi ani, societăţii Foradex, trei sunt pe exploare, luate de Consiliul Local Băile Tuşnad, Consiliul Local Băile Herculane şi Transgex iar două sunt de exploatare. Una a fost luată firma Aguapur iar cealaltă de Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă T.B.R.C.M. S.A. Amândouă sunt pe 20 de ani. Cheltuielile totale la prospecţiune sunt estimate la 25.000 de euro, la explorare de 150.000 de euro iar la exploatare de circa 15 milioane de euro. Perimetrele concesionate se află în localităţi cu tradiţie în exploatarea apelor minerale precum Tuşnad, Herculane, Olăneşti ori Sărata Monteoru.
Odată începută exploatarea, statul va percepe o redevenţă de 4 euro la mia de litri de apă minerală naturală respectiv 4% din valoarea producţiei miniere pentru apa minerală terapeutică.

Adevarul: UE nu mai vrea să importe petrol sirian

Uniunea Europeană va interzice importurile de petrol din Siria şi orice legături în sectorul bancar şi al telecomunicaţiilor, din cauza regimului opresiv de la Damasc. Siria va fi puternic lovită de embargoul impus de Uniunea Europeană, care este principalul său partener comercial.

Violenţele din Siria continuă de câteva luni, în condiţiile în care regimul represiv de la Damasc, în frunte cu preşedintele Bashar al-Assad, nu vrea să renunţe la putere. La finele săptămânii trecute, protestele s-au intensificat, iar numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa a continuat să crească. În acest context, liderii mondiali iau măsuri de izolare a Siriei pe plan economic.

Joia trecută, preşedintele american Barack Obama i-a cerut liderului sirian să demisioneze şi a anunţat sancţiuni drastice împotriva regimului său, înterzicând importul de ţiţei şi de produse petroliere în Statele Unite şi blocând toate bunurile pe care statul sirian le are pe teritoriile aflate sub jurisdicţie americană.

Însă lovitura puternică pentru autorităţile de la Damasc a venit vineri, când ambasadorii celor 27 de state din Uniunea Europeană, reuniţi la Bruxelles, au decis să impună un embargo asupra ţiţeiului şi produselor petroliere siriene. Aceasta în condiţiile în care UE importă 38% din hidrocarburile din Siria. Mai mult, niciun utilaj petrolier nu va mai părăsi teritoriul UE cu destinaţia Siria, iar europenii nu vor mai avea niciun fel de relaţii comerciale cu Damascul în sectorul bancar şi în cel al telecomunicaţiilor.

Propunerea celor 27 de ambasadori va fi examinată de un comitet de experţi şi ar putea intra în vigoare chiar la începutul acestei săptămâni, a declarat Michael Mann, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Faptul că cele 27 de ţări au convenit acest lucru înseamnă că măsura va fi cu siguranţă adoptată, a mai spus Mann, citat de CNN.

Siria, dependentă de UE

Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Siriei. Anul trecut, schimburile comerciale au avut o valoare de 6,78 miliarde de euro, din care 3,6 miliarde au însemnat importuri în UE. Blocul comunitar a adus din Siria, în 2010, ţiţei în valoare de 3,3 miliarde de euro. Pentru UE, sistarea importurilor de petrol din acest stat nu înseamnă foarte mult. Anul trecut, consumatorii din Uniunea Europeană au utilizat 14 milioane de barili de ţiţei pe zi, iar importurile din Siria sunt de doar 148.000 de barili pe zi.

Mai puţine investiţii

Nivelul investiţiilor străine în Siria va scădea şi el, în urma acestui embargo. Aceasta în condiţiile în care patru din primele şase companii străine de pe piaţa siriană provin din UE.

 

money.ro: România ratează o afacere de 200 mil. euro pe an. Suedezii se oferă să ia banii

Cablul submarin prin care România ar trebui să exporte electricitate în Turcia nu s-a făcut nici acum. Deşi cele două Guverne au bătut palma acum şase ani. Suedezii ar vrea să ni-l facă ei.

Cablul submarin care ar trebui să lege România de Turcia este un proiect care trenează de aproape şase ani, deşi poate aduce, anual, zeci de milioane de euro în ţară. În cei şase ani de la lansarea proiectului tot ce s-a făcut concret a fost studiul de fezabilitate de către o firmă suedeză. Mai departe, însă, nimic mai mult, în afară de discuţii sterile pentru ambele părţi implicate.

„Am terminat studiul de fezabilitate.  Se lucrează şi, din toamnă, ar trebui să se aleagă un investitor care să realizeze acest proiect, întrând în parteneriat cu noi şi cu partea turcă. Cablul subteran va avea o capacitate de 600-800 de MW. Alte progrese nu mai sunt”, ne-a spus un oficial al Transelectrica, reprezentantul statului român în proiect.

Că proiectul trenează ne-a confirmat şi Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton. Şerban spune, însă, că e şi vina turcilor că acest proiect se tot amână. „Nu prea şi-au exprimat dorinţa să facă punct de conexiune pe teritoriul lor. Am mai avut o întâlnire la Ankara, următoare va fi la Bucureşti. Discutăm, în continuare. Deocamdată, nu se întâmplă mare lucru”, a spus Şerban. Potrivit acestuia proiectul reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România, dat fiind faptul că avem şansa de a livra în exterior o cantitate de energie care, în viitor, poate dezechilibra sistemul naţional. Oficialul de la Economie se referă la miile de MW care urmează a fi instalaţi în eoliene şi la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă

Luând în considerare o capacitate de 600 de MW şi 163 de lei, preţul mediu de export al celui mai ieftin producător de electricitate, Hidroelectrica, putem calcula că exporturile anuale de energie către Turcia pot ajunge la maxim 857 de milioane de lei – circa 200 de milioane de euro. Dacă luăm în calcul, însă, supracapacitatea din Dobrogea, în special eoliană, sumele pot fi chiar cu mult mai mari.

România a bătut palma cu Turcia pe acest proiect în urmă cu şase ani. Singura realizare notabilă în acest timp a fost realizarea studiului de fezabilitate, pentru care s-au plătit 1,2 milioane de euro suedezilor de la Vattenfall Power Consultant AB.

Într-o întâlnire recentă, dintre secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, şi omologul său suedez Frank Belfrage, partea suedeză a declarat că există companii scandinave care ar dori să se ocupe de realizarea integrală a cablului submarin. Răspunsul oficialului român a fost că proiectul Constanţa – Istanbul este “susţinut cu fermitate, iar Guvernul nostru acordă o mare importanţă finalizării acestui proiect”.

Cablul submarin ar trebui să aibă o lungime de 400 de km şi ar urma să coste 650 de milioane de euro. În prezent România exportă, anual, sub 10% din electricitatea pe care o produce.

e-nergia.ro: Profitul Petrom a crescut cu 14%. Producţia şi vânzările, în creştere

Profitul net al  Petrom a urcat în primul semestru cu 14%, la 1,744 miliarde lei (417 milioane euro), iar vânzările au avansat cu 23%, la 10,271 miliarde lei (2,457 miliarde euro). Rezultatele au fost obţinute pe fondul creşterii producţiei, mai ales din Kazahstan, şi a preţurilor mari la ţiţei.

“Al doilea trimestru indică o bună performanţă operaţională. În contextul unui preţ favorabil al ţiţeiului, am beneficiat de creşterea nivelului de producţie şi de revenirea cererii de carburanţi şi gaze naturale, atât în sectorul industrial, cât şi comercial, în special în România. Pentru prima oară de la privatizare, am reuşit să creştem uşor, pentru al patrulea trimestru consecutiv, debitele zilnice medii de producţie ale grupului. În activitatea de explorare am înregistrat recent progrese semnificative, cu o descoperire potenţial semnificativă de gaze (Totea), şi cu decizia de a intra într-o nouă fază a explorării în zona de apă adâncă a Mării Negre, în parteneriat cu ExxonMobil”, a declarat în raportul semestrial al companiei, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Rezultatele companiei pe fiecare segment de activitate

Pe zona de Explorare şi Producţie, EBIT, excluzând elementele speciale a fost 2.521 mil lei, cu 42% mai mare comparativ cu prima jumatate a anului 2010, in special datorita cresterii preturilor la titei si condensat, a volumelor mai mari la vanzarile de gaze si a costurilor de productie mai scazute, contrabalansate partial de cheltuielile mai mari de explorare si impactul negativ al instrumentelor de acoperire a riscului privind pretul la titei. Cu un nivel de 187.000 bep/zi, productia de titei si gaze a Grupului a crescut cu 2% fata de primele sase luni din 2010.

In Rafinare si Marketing, EBIT CCA excluzand elementele speciale a fost -43 mil lei, considerabil sub nivelul de 60 mil lei din primele sase luni ale anului 2010. Nivelul imbunatatit al costurilor si al performantei operationale, datorita inchiderii Arpechim, au fost contrabalansate de cresterea costurilor cu consumul de titei, ca urmare a pretului mai mare la titei, de scaderea volumului de vanzari in marketing si de presiunea sporita asupra marjelor.

In activitatea de Gaze si Energie (G&E), EBIT excluzand elementele speciale a inregistrat valoarea de 24 mil lei, cu 7% sub nivelul din prima jumatate a anului 2010, deoarece segmentul de gaze a fost afectat de cresterea costurilor de aprovizionare, efect al maririi cotei si preturilor de import si al influentei negative a ordinului ANRE, care impune formarea unui cos de gaze domestice si de import pentru consumul intern, non-tehnologic. Vanzarile consolidate de gaze, de 2.653 mil mc, au crescut cu 7% comparativ cu prima jumatate a anului 2010.

 

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter