Revista presei pe energie – gaze de sist – 10 aprilie 2013

2013/04/10

Vocea Rusiei Viitorul gazelor de şist

Marea Britanie, China şi India sunt însufleţite de ideea energeticii bazate pe gazele de şist. Experţii se îndoiesc de posibilitatea obţinerii unui succes similar cu cel american.

Este vorba de ţările care duc lipsă de resurse energetice convenţionale. Guvernele lor investesc mijloace financiare importante într-o direcţie nouă de extracţie de gaze. Majoritatea analiştilor sunt convinşi că în prezent este perioada de vârf în ceea ce priveşte extracţia de hidrocarburi convenţionale. Zăcămintele vechi sunt aproape epuizate, iar cele noi se află în locuri greu accesibile. Cererea de hidrocarburi creşte mai ales în China şi India, ale căror economii se dezvoltă cu rapiditate.În aceste condiţii, omenirea speră în surse alternative de energie. Însă experienţa Statelor Unite nu poate fi repetată în afara hotarelor Americii de Nord, este de părere Aleksei Gromov, expert rus la Institutul de Energetică şi Finanţe.

„Experienţa Statelor Unite nu se potriveşte nici pe departe tuturor. Acolo a fost o conjunctură de factori. În primul rând, nivelul tehnologiei este foarte înalt. În al doilea rând, investiţiile de bază în extracţia gazelor de şist (ulterior şi a petrolului de şist) au fost făcute înainte de criza din 2008. În al treilea rând, este vorba de specificul legislaţiei americane, proprietarii de pământ deţin şi bogăţiile subsolului. Prin urmare, americanii sunt interesaţi de exploatare. În Europa situaţia este cu totul alta. În primul rând, condiţiile geologice sunt complet diferite. Ele sunt mai puţin avantajoase din punct de vedere economic. În al doilea rând, din punctul de vedere al proprietăţii, bogăţiile de orice natură ale subsolului aparţin statului, de aceea statul este obligat să cumpere terenuri de la persoane particulare pentru exploatarea zăcămintelor de şist. În al treilea rând, în timpul extracţiei gazelor de şist are loc poluarea cu metan a mediului înconjurător, inclusiv a apelor subterane”.

Tehnologiile moderne pentru extracţia gazelor de şist presupun forarea unui puţ vertical cu câteva canale orizontale de 2-3 kilometri lungime. În canale se pompează un amestec de apă, nisip şi substanţe chimice, astfel încât rocile se sparg şi eliberează gazele. Sunt folosite 80-300 de tone de substanţe chimice. Ecologii au calculat că extracţia de gaze de şist duce la poluarea apelor subterane cu toluen, benzen, arsenic şi altele.

Este important faptul că puţurile pentru extracţia gazelor de şist au un termen de exploatare mult mai mic decât cel pentru extracţia de gaze naturale. De asemenea, se eliberează o mare cantitate de metan, ceea ce duce la creşterea efectului de seră. Cu alte cuvinte, extracţia gazelor de şist este „o sabie cu două tăişuri”.

Q Magazine: Gazele de şist ar putea creşte PIB-ul mondial cu 2.700 de miliarde de dolari până în 2035

Producţia de petrol şi gaze de şist ar putea determina creşterea Produsului Intern Brut global cu 2.700 de miliarde de dolari, respectiv cu până la 3,7% la nivelul anului 2035, arată o analiză a companiei de consultanţă PriceWaterhouseCoopers (PwC).

Impactul petrolului de şist la nivel global ar putea revoluţiona piaţa energetică mondială în următoarele decenii, contribuind la o scădere semnificativă a preţului petrolului, la creşterea PIB-ului mondial, precum şi la o schimbare geopolitică şi a modelelor de afaceri pentru companiile de petrol şi gaze, se precizează în analiză.

O economie de talia Marii Britanii

Raportul „Petrolul de şist – următoarea revoluţie energetică” examinează scenariile care iau în calcul impactul creşterii producţiei de petrol de şist asupra preţurilor petrolului la nivel global şi analizează modul în care aceste schimbări pot afecta economia şi industria de petrol şi gaze până în anul 2035.

„O producţie crescută a petrolului de şist ar duce la o scădere a preţului petrolului la nivel global, fapt ce poate avea un impact major asupra evoluţiei economiei globale, oferind posibilitatea de a realiza o producţie mai mare de petrol, la acelaşi cost. Aceste efecte se pot accentua treptat pe măsură ce producţia de petrol de şist se extinde la nivel mondial, ducând la o creştere a PIB-ului global de aproximativ 2.3% – 3.7% în 2035. Aceasta ar echivala cu adăugarea unei economii de talia economiei Marii Britanii la  PIB-ul global”, a declarat John Webster, liderul Departamentului de Audit, PwC România.

Rusia – marele perdant

“În orice caz, beneficiile economice determinate de reducerea preţurilor la petrol vor varia semnificativ de la o ţară la alta. În scenariile propuse de noi, marii importatori de combustibil precum India sau Japonia pot avea o creştere a PIB-ului de aproximativ 4% – 7% în 2035, în timp ce Statele Unite, Germania şi Marea Britanie pot adăuga PIB-ului aproximativ 2%-5%. În contrast, marii exportatori precum Rusia şi Orientul Mijlociu pot fi dezavantajaţi pe termen lung în cazul în care nu îşi vor dezvolta la scară largă propriile resurse de petrol de şist”, a adăugat Webster.

Preţuri mai mici cu până la 40%

Dată fiind relativa lipsă de corelaţie între cererea de petrol şi modificările de preţ, analiza scenariului PwC sugerează faptul că ar putea fi necesară o scădere cu 40% a preţului petrolului până în 2035, cererea crescând suficient de mult pentru a absorbi oferta suplimentară.

Cu toate acestea, scăderea preţului petrolului ar putea fi restricţionată la aproximativ 25% dacă OPEC, orgnizaţie care reuneşte marii producători de petrol din lume, şi-ar reduce producţia pentru a compensa creşterea producţiei de hidrocarburi neconvenţionale.

Capital: Fota: Energia bazată pe gazele de şist, mult mai puţin poluantă decât cea pe cărbune

Folosirea gazului neconvenţional este mult mai puţin poluantă decât ceea ce se utilizează la ora actuală, cum ar fi, de exemplu, cărbunele, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de securitate.

‘Folosirea gazului neconvenţional este mult mai puţin poluantă decât ce se utilizează la ora actuală, cum ar fi cea a cărbunelui. În general, este bine să ne uităm la aspecte de protecţie a mediului când vorbim despre gazul neconvenţional, dar trebuie să ne uităm şi la competitivitate. Gazul necovenţional, cel puţin în Statele Unite, este ieftin şi a repornit industria, după cum se doreşte şi la noi. Va fi dificil să reindustrializăm România dacă nu oferim posibilitatea achiziţiei de gaz ieftin’, a spus Fota.

Pe de altă parte, oficialul a menţionat că, în ceea ce priveşte explorarea gazelor neconvenţionale în România, populaţia este departe de a înţelege acest nou concept, dar problema trebuie explicată.

‘În faza de explorare a gazului neconvenţional, trebuie să fim încrezători, să aşteptăm, iar dacă rezultatele vor fi pozitive, acest lucru va duce la potenţialul de creştere din punct de vedere energetic al României. Gazul neconvenţional este relativ o noutate, iar populaţia este departe de a înţelege aceste aspecte. De aceea, este bine să lămurim în mod obiectiv despre ce este vorba. Nu există tehnologie fără anumite costuri sau riscuri, dar dacă riscurile există trebuie să le minimizăm. Cred că este important să ştim că energia în zona noastră are o semnificaţie aparte. O ţară care, din potenţial importator, se poate transforma în potenţial exportator poate schimba anumite aspecte strategice în zonă. Aici nu este vorba despre o firmă sau alta sau despre interesul unei televiziuni sau alta, ci de prosperitatea noastră ca ţară, care nu poate fi suficient de ridicată fără o contribuţie a sectorului energetic. Suntem gata şi avem deja discuţii cu parteneri din Europa care explorează acest tip de energie. Cred că la sfârşit dacă vom avea toate argumentele pe masă, inclusiv economice, se vor lua deciziile. Va depinde de noi dacă jucăm miza energie corect sau nu’, a explicat Iulian Fota.

La sfârşitul lunii februarie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că România ar putea începe explorarea gazelor de şist pentru a şti în ce stadiu se află, ca mai târziu să se treacă şi la exploatare cu ajutorul noilor tehnologii.

În 2012, România i-a concesionat grupului american Chevron suprafeţe însumând 870.000 de hectare. Între timp şi alte companii, inclusiv Petrom, Romgaz, MOL, Sterling şi East-West, au devenit la rândul lor interesate de oportunităţile din România.

Q Magazine: Cum au schimbat gazele de şist peisajul energetic mondial

Extracţia gazelor de şist în Statele Unite a schimbat cu totul peisajul energetic global, a declarat Duane Butcher, ataşat comercial al ambasadei SUA la Bucureşti, în cadrul conferinţei European Unconventional Gas Developments.

„În ultimii 6-7 ani, gazele neconvenţionale în SUA au avut un impact dramatic. SUA au devenit independente energetic şi acum aproape nu mai importăm, ci exportăm gaze către alte state. Energia este la intersecţia dintre securitatea naţională şi prosperitatea economică”, a spus Butcher.

Echilibru între industrie şi mediu

El a subliniat că este necesară o dezbatere pe această temă în România.

„SUA reprezintă un model de succes. Arată cum se poate avea acces la gaze ieftine, având un echilibru între cerinţele industriei şi protecţia mediului”, a continuat el.

Întrebat cum au reuşit SUA să obţină acest echilibru, el a precizat că decizia guvernamentală a jucat un rol important, alături de faptul că resursele sunt foarte mari şi pot asigura independenţa energetică a ţării.

„Riscurile noilor tehnologii nu sunt diferite la Washington faţă de Bruxelles. Trebuie ca ţările să discute şi să decidă ce este mai bine pentru ele”, a completat reprezentantul ambasadei.

SUA au devenit în 2009 principalul producător de gaze din lume, depăşind Rusia. Aceasta tot după ce producţia gazelor de şist a depăşit orice aşteptări. Acum, americanii îşi asigură un sfert din consumul de gaze din resurse neconvenţionale.

Ce avem în subsol

La rândul său, Iulian Fota, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui României, a punctat faptul că tendinţa pe plan mondial este ca ţările să-şi exploreze subsolul pentru a şti care sunt resursele de care dispun. La fel ar trebui să facă şi România în ceea ce priveşte resursele de gaze neconvenţionale, consideră el.

„Ce văd eu este faptul că gazul neconvenţional reprezintă o revoluţie care nu mai poate fi oprită. Ea trebuie gestionată corect, iar accentul cade pe explorare. Din ce în ce mai multe ţări, printre care chiar şi Rusia şi China, explorează să vadă ce resurse au în materie de petrol şi gaze neconvenţionale. Aceasta deoarece este bine să ştii ce ai în subsol”, a arătat Fota, prezent la acelaşi eveniment.

Potrivit acestuia, în lume a început o competiţie în sectorul resurselor neconvenţionale: „Întrebarea este nu cine vrea, ci cât gaz neconvenţional ai şi când îl poţi extrage. Toate acestea, evident, respectând prevederile privind protecţia mediului”, a explicat el.

Gazele trebuie exportate

Totodată, Fota a mai spus că este necesar ca România să deţină o capacitate bună de export. „Ce sens ar avea să ai gaz mult dacă nu-l poţi exporta?”, a susţinut oficialul.

Fota a mai arătat că, în centrul Europei, România are cel mai redus grad de dependenţă în acest moment de importurile de energie, însă este nevoie de mai multă energie ieftină pentru ca firmele româneşti să fie competitive în UE şi în lume, iar economia ţării să recupereze din decalaje.

Dezbaterea specialiştilor

„Dezbaterea pe marginea gazelor neconvenţionale trebuie să aibă loc, dar trebuie să fie una a specialiştilor. În acest moment, din păcate, în România discuţia a început la nivel politic. Politicul trebuie să aibă toate datele la dispoziţie, pentru ca, în final, să poată lua o decizie corectă”, a completat Fota.

Focus Energetic: Vin americanii! La gaze de şist

Chevron, susţinută chiar de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, a început ofensiva în România pentru deblocarea exploatării gazelor de şist, extrem de contestată de societatea civilă autohtonă, dar şi din Uniunea Europeană, din cauza tehnologiei folosite, considerată poluantă. Interesant de remarcat este faptul că autorităţile române de cel mai înalt grad susţin gazele de şist, dar, oficial, cer studii privind impactul asupra mediului. În ultima perioadă, se constată în UE o schimbare de opinie din partea guvernanţilor, gazele de şist fiind o contraofertă extrem de puternică la gazele naturale venite din Rusia.

“Cred că siguranţa naţională se asigură prin diversitatea resurselor”, a declarat consilierul prezidenţial Iulian Fota, luni, la conferinţa “European Unconventional Gas Developments”, organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei şi Atlantic Council.

Indirect, consilierul prezidenţial s-a arătat un susţinător al gazelor de şist, pentru care a găsit numai avantaje. “Folosirea gazului neconvenţional este mult mai puţin poluantă decât ce se utilizează la ora actuală, cum ar fi cea a cărbunelui. Gazul necovenţional, cel puţin în Statele Unite, este ieftin şi a repornit industria, după cum se doreşte şi la noi. Va fi dificil să reindustrializăm România dacă nu oferim posibilitatea achiziţiei de gaz ieftin”, a declarat Iulian Fota.

Populaţia, neştiutoare

Potrivit acestuia, cel mai mare impediment este reprezentat de faptul că populaţia nu înţelege problema gazelor de şist. “Gazul neconvenţional este relativ o noutate, iar populaţia este departe de a înţelege aceste aspecte. Nu există tehnologie fără anumite costuri sau riscuri, dar, dacă riscurile există, trebuie să le minimizăm”, a spus Fota.

Consilierul prezidenţial a atras atenţia că România nu va trece la faza de exploatare a acestor resurse decât dacă se va dovedi că sunt resurse importante. “Un studiu recent arată că, dacă va creşte cantitatea de gaze neconvenţionale, va creşte şi independenţa energetică, iar preţul va scădea. O ţară care, din potenţial importator, se poate transforma în potenţial exportator, poate schimba anumite aspecte strategice în zonă”, a adăugat Iulian Fota, referindu-se la România.

Lobby princiar

Compania americanăChevron dispune de trei licenţe petroliere de explorare şi exploatare a gazelor de şist la Bârlad, lângă Vama Veche şi Băile Felix. Chiar dacă premierul Victor Ponta s-a declarat susţinător al gazelor de şist, Guvernul a stopat explorările din zonele turistice, rămânând valabilă doar cea din Moldova. Conferinţa de luni a fost dominată de americani, care au susţinut profitabilitatea gazelor de şist. Chiar şi Prinţesa Lia, soţia Prinţului Paul, prezentă la conferinţă, s-a declarat o susţinătoare a gazelor de şist, precizând că “nu este pe statul de plată al Chevron”.

De altfel, reprezentantul Ambasadei SUA la Bucureşti, Duane Butcher, a punctat avantajele acestor resurse, care au făcut din SUA exportator de gaze şi au provocat schimbări pe această piaţă. Eferindu-se la tehnologia utilizată, fracturarea hidraulică, contestată foarte mul în Europa, oficialul amercian a spus că “trebuie să mergem înainte. Societatea trebuie să decidă dacă suportă riscurile”, a completat Butcher.

Metodă bună în deşert

Procedeul de exploatare a gazelor de şist este cel care produce îngrijorare. Fracturarea hidraulică este o metodă folosită şi în prezent în industria petrolul şi a gazelor naturale, dar în măsură mult mai mică decât în cazul exploatării gazelor de şist. De altfel, amploarea utilizării metodei este susceptibilă că ar putea produce poluarea pânzei freatice.

Simplist, fracturarea hidraulică presupune executarea unor foraje la adâncimi mari, producerea unor fisuri prin explozii, astfel încât gazele să se desprindă de rocă, şi introducerea unor cantităţi uriaşe de apă, cu nisip şi unele substanţe chimice, care să permită acumularea gazelor şi apoi extracţia lor.

Metoda a dat rezultate excepţionale în Statele Unite, care au scăpat de dependenţa importurilor, ajungând să poată exporta astfel de gaze. Numai că, spre deosebire de Europa, exploatările sunt departe de localităţi.

Schimbare de opinie

În Uniunea Europeană sunt mai multe state, printre care şi România, ce dispun de rezerve de gaze de şist. Dacă, în urmă cu doi ani, guvernele statelor din UE se opuneau vehement exploatării acestor gaze prin fracturare hidraulică, fiind puternic susţinute de societatea civilă, în ultimul timp poziţia acestora a suferit schimbări radicale.

Cea mai mare “schimbare de opinie” a venit din partea Germaniei, care, acum, nu mai exclude o astfel de exploatare. Rentabilitatea acestor gaze, dar mai ales independenţa de importuri se pare că sunt determinante în acest caz. De remarcat este faptul că Europa este dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, care şi-a făcut politica externă prin intermediul acestei resurse.

Cât priveşte România, preţul plătit pentru gazul importat din Rusia este unul dintre cele mai mari din UE. De aceea, gazele de şist ar putea determina o nouă politică economică din partea Rusiei.

Agerpres: Günther Oettinger: UE aşteaptă livrări de gaze de şist din Ucraina

Comisarul european pentru politică energetică, Günther Oettinger, şi-a exprimat convingerea că foarte curând Ucraina va livra gaze de şist Europei, menţionând că în astfel de livrări sunt interesate în mod deosebit Polonia şi Germania, într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung şi preluat marţi de media ucrainene.

În opinia sa, ‘Germania nu ar trebui să renunţe la tehnologia de fracţionare hidraulică în extragerea gazelor de şist, întrucât va pierde aptitudini importante’.

Vorbind de planurile UE privind diversificarea rutelor de hidrocarburi, în special de perspectivele de promovare a proiectelor de gazoducte Nabucco-West şi Trans-Adriatic Pipeline (eleno-italian) de transportare a gazelor azere în UE, Oettinger a afirmat că, pe termen lung, UE are nevoie de ambele.

Succesul proiectului, potrivit acestuia, ‘depinde desigur de cât de mult gaz azer, din nordul Irakului şi Turkmenistan va primi UE, continuându-şi jocul energetic’.

‘Îmi pot clar imagina că în 2018 prin aceste conducte şi altele vor curge primele gaze’, a adăugat el.

În ianuarie a acestui an, la Forumul economic de la Davos, în prezenţa preşedintelui Viktor Ianukovici şi a prim-ministrului olandez Mark Rutte a fost semnat un acord între Schell şi compania Nadra Yuzovsky pentru exploatarea gazelor de şist în Ucraina.

La 10 mai 2012, o comisie interdepartamentală de la Kiev de desfăşurare a licitaţiilor a stabilit câştigătorii pentru exploatarea câmpurilor de gaze de şist Yuzovsky (regiunea Doneţk şi Harkov) şi Olesko(regiunea Lviv).

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter