revista presei pe energie 9 septembrie 2011

2011/09/09

econtext.ro: Cat plateste populatia din UE pe curent electric. Vezi care sunt tarile cu cel mai scump/ieftin curent electric. Cat platesc romanii! TOP!

Curentul electric livrat populatiei din Romania este printre cele mai ieftine din Uniunea Europeana, potrivit unei statistici europene.

Din cele 27 de state ale blocului comunitar, Romania se situeaza pe locul 24 in topul preturilor pentru energia electrica furnizata populatiei. Toate preturile prezentate au ca perioada de referinta luna iunie a acestui an.

Ierarhia este realizata pornind de la cele mai mari tarife si pana la cele mai mici. Pe scurt, romanii sunt in zona celor mai mici preturi.

Romanii platesc putin peste 11 eurocenti pe kilowatt (in jur de jumatate de leu pe kilowatt), in cazul in care consumul nu depaseste 3.500 de kilowati pe an. Si cei mai multi romani nu depasesc aceasta valoare. Consumul mediu al populatiei din Romania se ridica la circa 2.500 de kilowatti pe an.

Pret

Pretul energiei electrice a mai stagnat in ultimul timp in Romania, dupa cresterea din anii anteriori. De exemplu, in a doua jumatate a anului precedent, pretul energiei electrice pentru consumatorii casnici a urcat cu 8,1%, fata de semestrul al doilea din 2009.

Dar sa mergem mai departe si sa vedem cat costa kilowattul si in celelalte tari din UE. Astfel, cel mai ieftin curent din toata Uniunea Europeana il platesc bulgarii.

Putin peste noua centi! Dupa populatia bulgara, pe locul urmator in ierahia pretului la curent se regasesc estonienii, care scot din buzunare aproape 11 centi pe fiecare kilowatt consumat.

Scump

Cei mai multi bani pentru curent electric ii platesc danezii. Ei sunt nevoiti sa dea aproape 30 de eurocenti pe kilowatt, de trei ori mai mult decat romanii. Dupa acestia, vin nemtii, care sunt nevoiti sa scoata circa 27 de centi pentru fiecare kilowatt de pe factura de electricitate. Dupa acestia, vin belgienii si austriecii. Kilowattul ii costa pe acestia 0,2137 de eurocenti, respectiv, 0,2079 de eurocenti.

Curent ieftin in Vest

In general, vest-europenii platesc preturi mai mari pe energia electrica, iar esticii mai putin. Totusi, sunt si cateva state din vestul Europei care nu se afla in prima jumatate a clasamentului, care platesc chiar mai putin decat multe state est-europene.

De exemplu, Marea Britanie, care face parte din G7, grupul celor mai puternice sapte economii din lume. Kilowatt-ul made in UK costa aproximativ 16 eurocenti. Mai mult, vecinii lor francezi – si ei membri in G7 – platesc si mai putin: circa 14 centi.

Iar britanicii sunt pe locul doi in Uniunea Europeana dupa valoarea salariului mediu, care e in jur de 3.800 de euro pe luna.

In acelasi timp, francezii se claseaza pe locul sapte dupa valoarea salariului mediu, care e de 2.800 de euro/luna. Cu alte cuvinte, au si salarii mai mari, platesc si facturi mai mici. Cel putin factura pentru curent.

Dar iata cat costa kilowattul de curent electric in toate statele Uniunii Europene:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

e-nergia.ro: Se schimbă legea energiei electrice. Ce se modifică şi cum arată noua lege

Ministerul Economiei a lansat în dezbare publică un proiect de lege care modifică substanţial legea 13/2007, legea energiei electrice.Iată câteva dintre principalele modificări propuse de Ministerul Economiei:

Statul poate garanta preluarea în sistem a energiei electrice produsă din surse interne. “Prin hotărâre de Guvern, pentru raţiuni legate de siguranţa alimentarii cu energie electrică,se poate acorda acces garantat energiei electrice produse în centrale electrice care utilizează combustibili din producţia internă, dar numai pentru cantităţi anuale corespunzătoare unei energii primare de maxim 15 % din cantitatea totală de combustibil echivalent necesară pentru a produce energia electrică aferentă consumului brut final al ţării”.

-Se schimbă organigrama ANRE. “ANRE este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte numiţi de prim-ministrul României, pe o perioadă de 6 ani”

-Remunerarea angajaţilor ANRE se face prin propriul regulament, nu prin legea salarizării unitare. “Prin excepţie de la prevederile Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice precum şi de la legile anuale de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, salarizarea personalului ANRE şi celelalte drepturi de personal, inclusiv drepturile băneşti şi cheltuielile de cazare, pentru perioada delegării şi detaşării în altă localitate în interesul serviciului, se stabilesc conform regulamentului privind încadrarea, promovarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului ANRE”

-Distribuitorii de electricitate sunt obligaţi să facă lucrări de electrificare şi să le finanţeze, dacă li se cere. “La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, operatorul de distribuţie este obligat să asigure dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor sau pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţă pe care acesta o deţine. În cazul în care realizarea investiţiilor de la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie, acesta poate propune, după informarea ANRE, realizarea obiectivelor respective prin coparticiparea solicitantului la finanţare cu fonduri din bugetele locale, din bugetul de stat, din fonduri structurale, din fonduri nerambursabile private sau prin parteneriat public-privat”

-Nu este nevoie de autorizaţia de înfiinţare de la ANRE pentru proiecte mici.“Dacă puterea instalată a capacităţilor respective este între 500 kWe inclusiv şi 1 Mwe inclusiv, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar este obligatorie notificarea

autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare; Dacă puterea instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kWe nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revine operatorilor de distribuţie a energiei electrice”.

-Se înfiinţează un organism de soluţionare a disputelor din piaţa de energie. “Se înfiinţează Comisia de soluţionare a disputelor, ca organism care soluţionează disputele pe piaţa angro şi cu amănuntul apărute între participanţii la piaţa de energie electrică. Comisia de soluţionare a disputelor este formată din 5 membri care sunt numiţi prin decizie a ANRE, dintre salariaţii instituţiei având o vechime de cel puţin 3 ani.

-Preţurile reglementate ar putea fi menţinute şi după 1 ianuarie 2016. “ANRE întocmeşte un raport odată la 2 ani, referitor la respectarea obligaţiilor de serviciu public de către producătorii de energie electrică şi a obligaţiilor de serviciu universal de către furnizorii de energie electrică, care poate să prevadă dacă este cazul, necesitatea menţinerii pieţei reglementate după anul 2015, precum şi dimensiunea pieţei reglementate până la eliminarea completă a aplicării tarifelor reglementate la toate categoriile de clienţi.

-Introducerea sistemelor de măsurare inteligentă a consumului.”Până la data de 3 septembrie 2012, ANRE evaluează implementarea sistemelor de măsurare inteligente din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii precum şi al termenelor fezabile de implementare. În condiţiile în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implemetarea sistemelor de măsurare inteligente este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare pe o perioadă de maximum 10 ani a sistemelor de măsurare inteligente, astfel încât cel puţin 80 % dintre clienţi să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în 2020”

-Energia din surse regenerabile este preluată prioritar dar în anumite condiţii. “Autoritatea competenta stabileşte prin regulile de acces la reţea: a) accesul garantat la reţelele electrice al energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, b) accesului prioritar la reţelele electrice, al energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale cu puteri instalate mai mici sau egale cu 1 MWe, în măsura în care nu este afectat nivelul de siguranţă a Sistemului electroenergetic naţional”. Aceeaşi schemă se aplică şi pentru cogenerarea de înaltă eficienţă.

Vezi aici textul proiectului de lege

money.ro:  Guvernul renunţă la înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica

Guvernul a renunţat la comasarea producătorilor de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, şi va opta pentru crearea a două societăţi mai mici, urmând să comunice Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) aceste decizii, a declarat şeful CNH, Constantin Jujan.

“CSAT va fi informat, în următoarea şedinţă, că Guvernul renunţă la Electra şi Hidroenergetica, iar proiectul de restructurare a sectorului energetic şi minier va viza înfiinţarea Complexurilor Oltenia şi Hunedoara”, a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH), Constantin Jujan.

Proiectul înfiinţării Electra şi Hidroenergetica, aprobat de Guvern în 2009, a fost blocat în instanţele de judecată din cauza unor procese intentate de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la cele mai multe dintre societăţile care ar urma să fie incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate şi firme private, care contestau oportunitatea propunerii.

Electra urma să fie formată din Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica ar fi încorporat termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a CNH şi restul activelor hidroenergetice.

În locul creării Electra şi Hidroenergetica, Guvernul ia în calcul formare altor două socităţi, mai mici, respectiv Complexul Oltenia şi Complexul Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi de minele considerate viabile ale CNH. Complexul Energetic Oltenia ar urma să fie compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Claudiu Stafie a declarat joi că până la sfârşitul acestui an CNH va fi divizată, operaţiune care vizează separarea minelor viabile, în timp ce exploatările miniere considerate neviabile vor funcţiona până în 2018, perioadă în care vor continua să fie subvenţionate.

Planul de restructurare a CNH vizează concedierea a 900 de salariaţi din totalul de 8.660 de angajaţi ai societăţii, până la 1 octombrie. Patru dintre cele şapte mine de cărbune ale CNH, considerate viabile, vor continua să funcţioneze.

Jujan a adăugat că minele nerentabile ale CNH vor fi transferate în patrimoniul termocentralei Paroşeni, pentru care livrează în prezent cărbune. De asemenea, minele rentabile vor fi scoase la vânzare.

“Cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH, care după aceea va intra în insolvenţă”, a precizat Jujan.

CNH livrează cărbune doar către termocentralele Mintia şi Paroşeni, care asigură aproape 6% din consumul naţional de energie electrică.

“Cele patru mine viabile au un cost de producţie de 224 lei pe tonă. Celelalte trei produc la 287 lei pe tonă şi sunt nerentabile. Din aceastea din urmă vor pleca 900 de angajaţi, până la 1 octombrie”, a precizat Jujan.

Celelalte trei exploatări miniere urmează să fie subvenţionate de la bugetul de stat până în 2018, după care vor fi închise şi ecologizate.

CNH are datorii către bugetul de stat de 4,13 miliarde de lei.

Hotnews: Ministrul Economiei: Guvernul a aprobat un memorandum privind separarea minelor viabile de la CNH de cele neviabile

Ministrul Economiei Ion Ariton a informat sindicatele miniere din Valea Jiului ca Executivul a aprobat miercuri un memorandum referitor la masurile de reorganizare a Companiei Nationale a Huilei, se arata intr-un comunicat al ministerului. Potrivit memorandumului, mai intai vor fi separate activele neviabile de cele viabile. Activele neviabile vor cuprinde minele Petrila, Paroseni si Uricani, care aceeseaza ajutorul de stat notificat la Comisia Europeana de Guvernul Romaniei si vor continua activitatea. Activele viabile vor cuprinde minele Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, Unitatea de Exploatare si Preparare a Carbunelui, Statia Miniera de Salvare si partea administrativa.

Separarea minelor viabile de cele neviabile de la Compania Nationala a Huilei va avea loc pana la sfarsitul anului, a declarat Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul Economiei in cadrul unei conferinte organizate de Focus Energetic. Stafie sustine ca in acest sens a fost transmisa deja o notificare la Comisia Europeana.

Guvernul planuieste ca toate unitatile neviabile sa intre in conservare si inchise pana in 2018. Potrivit unui regulament european, minele neviabile vor primi in continuare subventii, insa ponderea lor va fi redusa trepatat pana la eliminarea lor totala in 2018.

Minele viabile vor intra si intr-un program de restructurare pentru reducerea costurilor.

In conditiile in care procesul de infiintare a celor doi giganti energetici Electra si Hidroenergetica este pe cale sa esueze, Ministerul Economiei se gandeste la o noua varianta de reorganizare a sistemului energetic. De altfel, acest plan “B” a fost convenit si cu FMI, ca solutie alternativa. Astfel, Ministerul Economiei are in vedere o fuziunea complexurilor energetice Craiova, Rovinari, Turceni cu SNLO si infiintarea unui complex mai mare pe lignit-Oltenia. Un plan similar este prevazut si pentru Deva, Paroseni si CNH, acestea urmand sa formeze un complex pe huila-Hunedoara.

  • “CSAT va fi informat, in urmatoarea sedinta, ca Guvernul renunta la Electra si Hidroenergetica, iar proiectul de restructurare a sectorului energetic si minier va viza infiintarea Complexurilor Oltenia si Hunedoara”, a declarat directorul general al Companiei Nationale a Huilei, Constantin Jujan.

 

e-nergia.ro: Traderii de energie au făcut bani buni în criză

Cifrele de bilanţ publicate de Ministerul Finanţelor arată că traderii de energie au avut profituri substanţiale şi în anul de criză 2010.

Alpiq RomEnergie SRL a fost, anul trecut, cel mai important furnizor privat de pe piaţa concurenţială, cu o cotă de 8%, potrivit datelor ANRE-am exclus Alro, care, de principiu, cumpără pentru propriul consum. Firma a înregistrat, cu 13 angajaţi, un profit de 75,3 milioane de lei, la afaceri de 596 de milioane. Profitabilitatea a fost mai redusă decât anul precedent: cei 11 angajaţi au făcut un profit de 110 milioane la o cifră de afaceri de 490 de milioane.

“Sora” RomEnergie, Alpiq EomIndustries SRL, care a avut o cotă de 5%, a înregistrat un profit de 65,2 milioane de lei, la afaceri de 522 de milioane, cu 18 angajaţi. Rezultat bun, dar mai slab decât cel din anul precedent: 68,74 milioane profit, la afaceri de 415 milioane şi 17 angajaţi.

Cele două firme sunt deţinute de grupul elveţian Alpiq, care a cumpărat anii trecuţi, pe rând, Buzzman şi EHOL Distribution.

Elcomex EN, cu o cotă de 6% din piaţa concurenţială în 2010, a avut un an substanţial mai bun. Astfel, în 2010, traderul, redenumit Repower Furnizare (după numele elveţienilor care au achiziţionat pachetul majoritar), a raportat un profit de 4,41 milioane de lei, la afaceri de 345 de milioane, în condiţiile în care, în 2009, profitul fusese de 1,92 milioane, iar cifra de afaceri de 296 de milioane. Numărul de angajaţi a scăzut de la 39 la 26.

Tinmar Ind a avut anul trecut 4% din piaşa concurenţială. Compania deţinută de bucureşteanul Augustin Oancea a avut un 2010 excelent. A înregistrat anul trecut un profit de 21,9 milioane de lei, la afaceri de 733 de milioane, cu 45 de angajaţi. Anul precedent, reuşise un profit de doar 11,5 milioane, la afaceri de 404 milioane, cu cei 34 de salariaţi.

Petprod, firma omului de afaceri Jack Cutişteanu, a terminat 2010 cu un profit de 10 milioane, la afaceri de 227 de milioane. În 2009, reuşise doar 16,3 milioane, la afaceri de 176 de milioane. Cutişteanu a reuşit însă aceste rezultate, şi în 2009 şi în 2010, cu doar trei angajaţi. În 2010, Petprod avea o cotă de 2% din piaţa concurenţială.

Şi Transenergo com, trader care a avut anul trecut tot o cotă de 2%, a raportat un an mai bun decât în 2009. Profitul a ajuns la 4,51 milioane de lei, de la 3,24 milioane, iar cifra de afaceri a crescut de la 225 de milioane de lei la 346,2 milioane de lei. Numărul de angajaţi a scăzut de la 15 la 13.

Hotnews: Romania cauta uraniu in Kazahstan, Iordania si statele africane pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda

Autoritatile romane sunt in discutii cu Kazahstanul, Iordania si tarile africane in vederea dezvoltarii colaborarii in domeniul uraniului, a declarat Nicu Popa, directorul general al Companiei Nationale a Uraniului, in cadrul unei conferinte organizate de Focus Energetic. Romania trebuie sa caute noi resure de uraniu in vederea functionarii reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Zacamintele exploatabile ale Romaniei sunt spre final. Romania poate asigra uranium pentru unitatile 1 si 2 de la Centrala de la Cernavoda, dar pentru a acoperi si celelalte doua reactoare trebuie gasite resurse in afara tarii.

“Problema identificarii de noi resurse de uraniu pentru a asigura functionarea reactoarele 3 si 4 este destul de apasatoare. Suntem in zona de tatonare cu Kazahstanul, pentru crearea unei societati mixte kazaho-romana (…)Urmatoarea intalnire a comisiei mixte va avea loc in Romania la sfarsitul lunii septembrie- inceputul lunii octombrie”, a afirmat la randul sau Sorin Gaman, director general al Directiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei.

“Incercam sa intram in tari in care producatorul francez de uraniu Areva este mai putin implicat. Pentru durata de viata a reactoarele nucleare 1 si 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru functionarea reactoarelor 3 si 4 cautam fel de fel de demersuri. Am avut discutii si cu Iordania, dar este alt tip de zacamant acolo. Am avut inclusiv discutii cu tarile africane, in tarile unde Areva, principalul producator de uraniu, nu este prezent”, a precizat Gaman.

Autoritatile romane recunosc ca este destul de dificila gasirea unor zacaminte in alte state, in conditiile in care “productia mondiala este de 50.000 tone, iar consumul de 67.000 tone”, a spus Popa. Potrivit acestuia, fiecare stat incearca sa procure combustibil si sa-l stocheze. “Sucursala de la Feldioara livreaza acum pentru unitatile 1 si 2 de la Cernavoda inclusive din rezervele realizate incepand cu anul 1978”, a mai aratat Popa.

money.ro: Romgaz vrea să caute petrol şi gaze în Irak

Producătorul de gaze naturale Romgaz a fost acceptat de către guvernul irakian, alături de alte aproape 50 de companii, pentru a participa la o preselecţie internaţională privind lucrări de explorare a unor perimetre de petrol şi gaze, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate companiei.

Potrivit surselor citate, o delegaţie a Romgaz se va afla duminică la Amann, Iordania, unde Ministerul irakian al Petrolului va susţine o prezentare pentru investitori.

Compania va participa, astfel, la a patra rundă de licitaţii organizată de statul irakian, pentru şapte câmpuri gazeifere şi cinci petrolifere. Licitaţia este programată pentru 25-26 ianuarie.

Ministerul Petrolului de la Bagdad a extins recent lista companiilor preselectate, cu şase noi potenţiali beneficiari, inclusiv Romgaz, numărul acestora urcând la 46.

Printre companiile respective se numără nume mari din industria mondială a petrolului şi gazelor, precum ExxonMobil (SUA), Gazprom (Rusia), CNOOC (China), BP (Marea Britanie), Eni (Italia) sau Total (Franţa). Din Europa Centrală şi de Est, la licitaţia organizată de statul irakian participă şi compania croată INA.

Compania Romgaz, controlată de stat, prin Ministerul Economiei, este unul dintre cei doi producători importanţi de gaze naturale din România, alături de OMV Petrom. Romgaz are operaţiuni, de asemenea, în Polonia şi Slovacia.

 

Tags: , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter