revista presei pe energie 9 septembrie 2011 – part II

2011/09/09

Vocea Rusiei: Nord Stream, sfârşitul dictatului ţărilor tranzitare

Pe data de 6 septembrie, gazoductul Nord Stream va fi umplut cu gaze. Anunţând acest lucru luni (5 septembrie), Vladimir Putin a subliniat că proiectul în valoare de circa 7,5 miliarde de dolari este „practic realizat”. Prin conductele primei tranşe a gazoductului, care începe în oraşul rusesc Vâborg, vor fi pompate gaze tehnice.

Aceasta este o testare a construcţiei. Iar la sfârşitul lunii octombrie vor începe livrările directe de gaze din Rusia către consumatorii europeni. Potrivit lui Vladimir Putin, în acest mod, lansarea Nord Stream va pune capăt dictatului ţărilor tranzitare.

Până acum gazul rusesc era transportat în Europa via Ucraina şi Belarus. Noul gazoduct cu o lungime de 1220 km este amplasat pe fundul Mării Baltice – din oraşul rusesc Vâborg până în oraşul german Greifswald. Potrivit lui Matthias Warnig, directorului executiv al consorţiului Nord Stream, acest gazoduct va putea satisface o pătrime din necesităţile de gaz ale Europei. Capacitatea de trecere a primei tranşe este de 27,5 miliarde metrii cubi de gaze pe an. A doua tranşă va fi deschisă în anul 2012, ceea ce va permite sporirea până la 55 de miliarde de metrii cubi a volumului anual al livrărilor în Europa.

Poate fi înţeles interesul Moscovei în lansarea cât mai rapidă a Nord Stream: Rusia este unul din cei mai mari exportatori mondiali de resurse energetice. Iar importanţa proiectului pentru ţările europene este evidentă chiar şi din faptul că la el participă alături de Gazprom şi asemenea concerne energetice europene mari ca de exemplu concernele germane E.ON Ruhrgas şi BASF/Wintershall şi concernul francez Gaz de France Suez. Importanţa acestui proiect sporeşte mai ales în prezent, când Europa închide centralele nucleare şi nevoile de gaze vor creşte. În aceste condiţii, Nord Stream va asigura stabilitatea livrărilor, care nu vor putea fi întrerupte de ţările tranzitare, aşa cum s-a întâmplat în trecut, a relevat în interviul pentru „Vocea Rusiei” Aleksandr Pasecinik expert al Fondului securităţii energetice naţionale.

„Nord Stream va permite Rusiei să scadă riscurile livrărilor de gaze în Europa, ocolind ţări precum Ucraina şi parţial Belarus. Datorită noului gazoduct vom reduce de două ori dependenţa tranzitului de sistemul de tranzitare ucrainean”.

Descarcă audio

Vocea Rusiei: Rusia se debarasează de dependenţa tranzitului

Deschiderea primului tronson al gazoductului Nord Stream, care leagă direct Rusia de Europa Occidentală, privează Ucraina de dreptul exclusiv de principal stat de tranziţie al gazului rusesc. Disputa cu Rusia în sfera gazului începută de Kiev, nu mai este actuală.

În pofida şiretlicurilor autorităţilor ucrainene, care doreau să obţină o reducere nefondată a preţului la gazul rusesc, în interesul Ucrainei este să se domolească şi să accepte un compromis, relevă experţii.

Lansarea Nord Stream a coincis cu campania începută de Kiev, în scopul  de a obţine noi reduceri din partea Rusiei. Autorităţile ucrainene ameninţă să reducă de câteva ori importul de gaze, încălcând astfel acordurile interguvernamentale în vigoare, să reorganizeze Naftogaz Ucrainî, care importă gaz din Rusia şi să adreseze o plângere la Curtea de Arbitraj din Stockholm. Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei Radoslaw Sikorsky a declarat că Comisia Europeană ar putea întreprinde controlul  financiar al acordurilor ruso-ucrainene în sfera gazului. Ministerul rus al Afacerilor Externe a răspuns univoc: acordurile Rusiei şi Ucrainei în sfera gazului nu necesită „un amestec din afară”.

Între timp, Kievul „se încurcă în mărturii”. Dacă săptămâna trecută premierul Nikolai Azarov a declarat că în urma reorganizării Naftogaz, acordul trebuie să fie revizuit, acum spune că el trebuie să fie totuşi îndeplinit. Cum poate fi altfel, dacă în textul contractului este scris negru pe alb că în cazul reorganizării companiei ucrainene obligaţiile contractuale le preiau succesorii. Iar declaraţiile Kievului cu privire la condiţiile grele sunt absolut nefondate, consideră Aleksei Miller, conducătorul Gazprom.

„Se creează impresia că preşedintele Ucrainei este indus în eroare în privinţa cotelor, tarifului pentru tranzitul gazului rusesc şi preţurilor pentru livrarea gazului pentru consumatorii din Ucraina. Cotele de tranzit ale gazului rusesc în Ucraina sunt mult mai mari, decât în Germania, Polonia, Cehia şi Slovacia. Menţionez de asemenea că preţul gazului pentru Ucraina este mai scăzut, decât pentru Polonia, Ungaria şi România”.

Miller a adăugat că preţul ucrainean  este comparabil cu cel german, iar în Germania Gazprom posedă o cotă în conductele de gaz magistrale. Miller a subliniat că în „Ucraina nu există aşa ceva”.

Cu toate acestea, Moscova a propus de multe ori un compromis. De exemplu o reducere integraţionistă la gaz, dacă Ucraina va adera la Uniunea Vamală a Rusiei, Belarus şi Kazahstan. Ori o reducere a preţului în cazul fuziunii Naftogaz cu Gazprom. Autorităţile ucrainene refuză cu încăpăţânare aceste propuneri. Ele inventează noi moduri de a face presiuni asupra Moscovei. Sau doresc să primească venituri de pe urma importului de gaze ruseşti, folosind statutul de ţară tranzitară al Ucrainei. Este posibil că lansarea Nord Stream va potoli Kievul şi îl va obliga să fie mai flexibil.

inforusia.ro: Rusia a pompat primul volum de gaze in conducta Nord Stream

Rusia a pompat marti o prima cantitate de gaz in conducta Nord Stream, care urmeaza sa aprovizioneze Europa Occidentala trecand pe sub Marea Baltica, informeaza RIA Novosti.

Premierul rus Vladimir Putin a apasat el insusi, la Vaborg, in apropiere de frontiera Rusiei cu Finlanda, butonul unui calculator, care a actionat robinetul gazoductului. La lansare a luat parte si fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care face parte din comitetul actionarilor consortiului Nord Stream AG.
Putin a tinut sa mentioneze ca, odata cu lansarea Nord Stream, Ucraina isi va pierde exclusivitatea pe care o avea in tranzitul gazelor rusesti catre Europa.

Gazoductul Nord Stream ii va permite gazului rusesc sa ocoleasca Ucraina, trecand prin apele teritoriale si zonele economice ale Danemarcei, Suediei, Finlandei, Rusiei si Germaniei, precizeaza RIA Novosti.
Sistemul va fi format din doua conducte, fiecare cu o lungime de aproximativ 1.220 de kilometri si o capacitate de transport de 27,5 de miliarde de metri cubi pe an.
Prima conducta va intra in functiune in octombrie 2011, iar cea de-a doua in 2012.

inforusia.ro: Compania ucraineana Naftogaz va fi lichidata

Compania ucraineana de stat Naftogaz ce activeaza in domeniul gazelor si petrolului urmeaza a fi lichidata.Acest lucru a fost anuntat de premierul ucrainean  Mikola Azarov. Acesta a precizat ca Naftogaz nu va mai exista, iar dupa o anumita perioada de timp, companii noi vor lua locul acesteia.
Potrivit sursei citate, toate acordurile care mai sunt in vigoare, urmeaza a fi revizuite, inclusiv cele cu Rusia. „Ca subiect economic, Naftogaz va inceta sa mai existe, va fi o perioada de lichidare, iar dupa incheierea tuturor formalitatilor necesare, pe piata vor aparea intreprinderi total noi. Prin urmare, toate acordurile in vigoare in momentul de fata, vor fi revizuite”, a spus Azarov astazi la o conferinta de presa. Cu cateva zile in urma, Kievul a mentionat o posibila restructurare a companiei, cu o posibila listare la bursa, operatiune care, conform oficialilor ucraineni, va oferi bugetului de stat un venit suplimentar destul de important – intre 5 si 10 miliarde dolari.

inforusia.ro: Disensiunile ruso-ucrainene in problema gazului nu au fost atenuate de ministrii Lavrov si Griscenko

Disensiunile ruso-ucrainene pe subiectul livrarilor de gaz nu par sa se fi diminuat dupa convorbirile desfasurate luni la Moscova intre ministrii de externe ai celor doua tari, relateaza Agerpres.

Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat ca problema gazului nu trebuie “politizata” si ca Rusia nu incearca sa “puna la colt” Kievul, in timp ce omologul sau ucrainean, Konstantin Griscenko, a spus raspicat ca tara sa nu poate adera la Uniunea vamala, alaturi de Rusia, Belarus si Kazahstan, asa cum ii cere Moscova.
In problema gazului, Lavrov a declarat ca Rusia “se ghideaza dupa principiul respectarii obligatiilor internationale, inclusiv a contractelor si a acordurilor interguvernamentale”.
Autoritatile ucrainene insista asupra “corectarii” contractelor privind importul de gaz rusesc incheiate in perioada in care Iulia Timosenko detinea functia de premier, considerandu-le “inrobitoare” pentru tara.
“Cred ca cei care se ocupa de cooperarea in domeniul gazului, de problemele legate de comertul liber vor cauta raspunsuri la toate intrebarile, in mod profesionist, fara a le politiza si ideologiza”, a punctat Serghei Lavrov.
El a respins asertiunile din presa, potrivit carora Moscova incearca “sa puna la colt” Kievul, neacceptand sa reduca pretul gazului livrat, atat timp cat Ucraina refuza aderarea la Uniunea vamala.
“In toata lumea exista o practica a proceselor integrationiste si a avantajelor pe care statele le au din acest proces – aceasta logica e valabila atat in cazul Uniunii Europene, cat si al CSI”, a spus Lavrov.
“Cred ca incercarile oricui de a pune la colt pe cineva nu contribuie la dezvoltarea unor bune relatii, ca sa nu mai vorbim de relatii strategice. Rusia nu recurge la asemenea tentative”, a adaugat ministrul rus de externe, raspunzand la intrebarea unui jurnalist ucrainean.
Konstantin Griscenko a afirmat, la randul sau, ca Ucraina nu are posibilitati reale de a adera la Uniunea vamala, motivand ca tara sa este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, iar celelalte trei state – Rusia, Belarus, Kazahstan – inca nu.
Pe de alta parte, el a spus ca Ucraina poarta negocieri pe tema unei colaborari in domeniul vamal nu doar cu Rusia, ci si cu celelalte doua state membre, si ca spera la un “rezultat pozitiv”.
“Speram ca in cadrul acestor negocieri vor fi auzite argumentele partilor si ca vom identifica acea formula care va raspunde dorintelor noastre comune privind dezvoltarea relatiilor interstatale pe baza parteneriatului strategic”, a subliniat seful diplomatiei de la Kiev.
Referitor la negocierile Ucrainei cu UE privind crearea unei zone de liber schimb, Griscenko a spus ca acestea se apropie de final si ca mai sunt doar “cateva probleme” de convenit.
Rusia priveste cu ingrijorare apropierea Ucrainei de Uniunea Europeana si insista ca fosta republica sovietica sa se alature Uniunii vamale, promitandu-i in schimb ieftinirea gazului pe care i-l livreaza. Dar Kievul nu este de acord sa adere la Uniunea vamala, propunand o cooperare in format “3+1”, ceea ce nu multumeste Moscova, noteaza Agerpres.

inforusia.ro: Ucraina vrea 10-12 miliarde dolari din divizarea si vanzarea Naftogaz

Ucraina spera sa obtina pana la 12 miliarde de dolari, anul viitor, din vanzarea unor participatii minoritare la companiile care vor rezulta in urma restructurarii societatii nationale de petrol si gaze Naftogaz, a declarat ministrul Energiei, Yuri Boiko.
Naftogaz se ocupa cu numeroase operatiuni, de la importul de gaze din Rusia, transport si distributie in Ucraina si livrari catre clientii din Europa.
Grupul va fi spart in mai multe companii specializate, de transport, trading si extractie, pentru a se apropia mai mult de modelul european.
Restructurarea Naftogaz are ramificatii in mediul politic, pe fondul disputei dintre Kiev si Moscova privind pretul gazelor rusesti, scrie Mediafax.
Pentru renegocierea pretului la gaze, Rusia cere Ucrainei sa fie de acord cu o fuziune intre Naftogaz si Gazprom.
Boiko nu a dat detalii privind noile companii care vor rezulta in urma divizarii Naftogaz, dar a indicat ca vor fi privatizate cel mai probabil prin oferte publice initiale la bursa.
Oficialul a precizat insa ca statul va pastra participatii majoritare la toate companiile.

Tags: , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter