Revista Presei Pe Energie 9 Octombrie 2012

2012/10/09

Vocea Rusiei: Directorul Petrom dezumflă gogoaşa “zăcământului gigantic”

Este uşor de prevăzut ce fragment din recentul interviu al directorului general al companiei OMV Petrom va fi preluat de toată presa din România. Cel mai probabil, principalul mesaj preluat din declaraţiile făcute de Mariana Gheorghe în cadrul emisiunii „După 20 de ani” va fi „România are şanse să devină independentă energetic”, fără a se lua în calcul o serie de detalii menţionate de directorul general al Petrom. Pentru a oferi o imagine mai obiectivă, accentele pe aceste detalii vor fi puse în acest articol.

În primul rând, Mariana Gheorghe nu a confirmat în vreun fel declaraţiile bombastice ale directorului OMV, Gerhard Roiss, în privinţa rezervelor de gaze naturale descoperite în apele teritoriale ale României. Nu a fost menţionată existenţa vreunui zăcământ „gigantic” sau „de anvergură globală”. În mod cert, declaraţiile în privinţa proiectelor din Marea Neagră au fost avizate în prealabil la Viena, deci se poate spune că există o confirmare „de la sursă” a faptului că Gerhard Roiss a fost prea optimist în interviului său care a creat atâtea speranţe în rândul analiştilor bucureşteni.Al doilea aspect important: declaraţiile directorului Petrom confirmă aprecierea făcută de directorul de exploatare al OMV, Jaap Huijskes, care a precizat că viabilitatea comercială a exploatării gazelor din Marea Neagră urmează să fie determinată în viitor, adică este incertă. Mariana Gheorghe consideră că: „apoi va trebui să mai facem alte date seismice ca să vedem pe întreg perimetrul ce alte puncte posibile de exploatare sunt, urmând ca undeva pe la mijlocul acestui deceniu să luăm decizia, dacă sau nu este comercial trecerea la dezvoltarea, la investiţia propriu-zisă”.Vorbind despre realităţile zilei de astăzi, despre zăcământul din Marea Neagră nici nu se ştie dacă este viabil din punct de vedere comercial. De la un zăcământ a cărui viabilitate comercială este incertă şi până la „independenţă energetică” este o cale foarte lungă despre care nu se poate spune cu certitudine că va fi parcursă.

Încă un aspect care merită precizat ţine de definiţia conceptului de independenţă energetică. În mod normal, independenţa energetică presupune ca statul să-şi poată asigura necesarul de energie, dar în cazul relaţiei dintre OMV şi statul român nu poate fi vorba de aşa ceva. Din punct de vedere teoretic, resursele subsolului aparţin statului român, dar din punct de vedere practic, ele au fost concesionate, iar parametrii exacţi ai concesionării sunt (în buna tradiţie securistică a tuturor guvernelor post-decembriste) secrete. Desigur, optimiştii pot presupune că parametrii concesiunilor au fost secretizate pentru a nu ambarasa companiile străine care au acceptat condiţii umilitoare în procesul negocierii cu statul român. Realiştii pot presupune că motivul este asemănător, numai că cel care a acceptat condiţii umilitoare a fost statul român. Mariana Gheorghe evită cu bună ştiinţă să precizeze preţul la care gazul extras din Marea Neagră va fi vândut consumatorului din România. Care ar fi beneficiul consumatorului de rând dacă OMV va vinde gazul din subsolul românesc la preţuri europene? Din contra, există o evidentă perseverenţă a OMV în procesul de liberalizare a pieţei de gaze naturale, iar liberalizarea se va traduce inevitabil în creşterea preţurilor pentru consumatorul final.

În concluzie, se poate spune că speranţele unor analişti rusofobi au fost spulberate încă o dată: dimensiunea şi viabilitatea comercială a zăcământului sunt incerte, preţul exploatării şi comercializării este necunoscut, iar posibilitatea ca OMV să-şi schimbe proprietarul nu poate fi anulată de la Bucureşti.

inforusia.ro: Companii energetice europene au obtinut modificarea contractelor cu Gazprom

Gazprom export, compania „fiica” a gigantului Gazprom, a modificat contractele cu o serie de companii europene. Potrivit Interfax, de acum incolo pretul la gaz in contractele pe termen lung ale Gazprom va fi adaptat la preturile pietei, noteaza Agerpres.

Potrivit agentiei de presa ruse, au fost modificate contractele cu Wingas (Germania), GDF Suez (Franta), Sinergie Italiane (Italia), SPP (Slovacia) si Econgas (Austria).

Companiile europene in domeniu au cerut in repetate randuri Gazprom modificarea contractelor in asa fel incat costul combustibilului sa corespunda preturilor de pe piata. In conditiile diminuarii semnificative a preturilor la gaz pe piata, pentru consumatorii europeni este mai avantajos sa cumpere combustibil la bursa, nu de la Gazprom, insa ei nu pot face acest lucru, deoarece au obligatii asumate in fata Gazprom in ceea ce priveste cantitatile contractate.

Gazprom negociaza de ani buni cu partenerii sai europeni. Inca la inceputul lui 2010, cand vicepresedintele Consiliului de administratie al Gazprom, Aleksandr Medvedev, a declarat ca timp de trei ani circa 15 la suta din cantitatile de gaz pe care monopolul rus le va livra in Europa vor avea preturi bursiere. Insa dupa un an, presedintele companiei, Aleksei Miller, a constatat ca europenii au inceput sa renunte la intentiile lor privind trecerea la noile preturi.

Cu toate acestea, mai multe companii europene au reusit, pe calea negocierilor, sa obtina de la Gazprom reduceri la gaz. Astfel, reduceri au obtinut deja companiile germane E.ON Ruhrgas, Verbundnetz Gas si Wingas.

inforusia.ro: Ucraina si Rusia negociaza un nou contract pentru gazele naturale

Miercuri incepe o noua runda de negocieri intre Ucraina si Rusia privind livrarile de gaze naturale. Discutiile tin de aproape un an, iar lucrurile par a fi destul de incurcate.

Ucraina depinde in mare masura de gazul rusesc si de peste un an incearca sa renegocieze contractul pe 10 ani, semnat in 2009, care a adus acum Kievul in situatia de a plati 416 dolari pe mia de metri cubi. Telul Kievului este sa ajunga la un pret de numai 250 de dolari, adica sa primeasca o reducere de 40 la suta, noteaza Europa Libera.
In acest moment, cheltuielile pe gaze reprezinta o parte mare din cheltuielile bugetare ale Kievului iar guvernul ucrainean are mare nevoie de o reducere a acestei poveri pentru a evita o serie de masuri nepopulare de austeritate. Mai ales ca in octombrie sunt programate alegerile parlamentare .
Pana acum, disputele aproape anuale dintre Ucraina si Rusia privind pretul gazelor rusesti au dus la o blocare temporara a livrarilor. Asa a fost in 2006 si in 2009. Numai ca ambele parti au avut numai de pierdut din aceste „razboaie ale gazelor”: Rusia si-a pierdut renumele de liferant serios pentru pietele europene iar Ucraina si-a periclitat apropierea de Uniunea Europeana.  De data aceasta, premierul Mikola Azarov a dat asigurari ca negocierile privind reducerea volumului de gaze importat de Ucraina si a pretului nu vor degenera intr-o noua blocada.  Pana la negocierea unor noi conditii, a precizat Azarov, Ucraina va continua sa importe gaze in baza contractului din 2009.

Asul Ucrainei in negocierile cu Gazprom a fost mereu reteaua  sa extinsa de gazoducte, prin care Rusia aprovizioneaza clientii europeni. Numai ca aceasta retea este invechita si ineficienta. Iar de cand a fost inaugurat Nord Stream-ul, gazoductul prin Marea Baltica care leaga direct Rusia de Germania, gazoductele ucrainene si-au pierdut ceva din relevanta. Rolul lor este acum amenintat si de proiectul South Stream, care ar permite Rusiei sa-si aprovizioneze si clientii est europeni , direct, evitand Ucraina.

Cu toate acestea, Moscova insista ca vrea o parte din sistemul ucrainean de gazoducte in schimbul negocierii unui acord mai favorabil. De ani de zile, guvernul ucrainean refuza, afirmand ca este o problema de suveranitate nationala.

Ministrul ucrainean al energiei Iuri Boiko a declarat inca din 13 ianuarie ca problema gazoductelor nu este pe agenda negocierilor pentru ca Kievul a refuzat de la bun inceput sa discute aceasta optiune.

Ucraina trebuie sa respecte si regulile acordului prin care a intrat, ca si R.Moldova, in Comunitatea energetica europeana si care nu permit vanzarea sistemului de gazoducte. Ar exista posibilitatea crearii unui concern international, cu participarea unor firme europene, care sa cumpere gazoductele. Alternativa primita cu raceala de Moscova.

Un diplomat european declara recent agentiei Reuters, ca cele doua parti sunt aproape condamnate sa ajunga la un compromis dar nu este evident ce poate si vrea sa ofere Ucraina. Pe de alta parte, analistul independent ucrainean Valentin Zemlianski  crede ca nu se va ajunge la un rezultat inainte de alegerile prezidentiale din Rusia, programate pentru inceputul lunii martie.

Potrivit Europei Libere, este de asteptat ca miercuri, la Moscova, sa se discute in primul rand despre dorinta Ucrainei de a-si reduce aproape la  jumatate importurile de gaze rusesti, de la 40 la 27 de miliarde de metrii cubi, desi a semnat un contract cu Gazprom pentru 40 de miliarde de metrii cubi.

inforusia.ro: Moscova isi dubleaza achizitiile de gaz din Azerbaidjan

Volumul gazului cumparat din Azerbaidjan de catre rusi se va dubla in cursul acestui an, de la 1,5 miliarde de metri cubi la 3 miliarde, a anuntat luni compania rusa Gazprom.

Un document in acest sens a fost semnat la Soci, de catre seful Gazprom, Aleksei Miller, si presedintele companiei petroliere azere, Rovgan Abdullaev, informeaza un comunicat al gigantului rus.
„Volumul gazului achizitionat din Azerbaidjan va creste de la 1,5 la 3 miliarde de metri cubi, iar din 2013 va depasi 3 miliarde”, mentioneaza sursa citata.
Aleksei Miller si Rovnag Abdullaev au afirmat ca intarirea cooperarii dintre Gazprom si compania azera „raspunde intereselor strategice ale ambelor state”.
Azerbaidjanul dispune de rezerve prospectate de gaz natural in volum de pana la 1,5 mii de milioane de metri cubi, inclusiv din zacamantul Shah Deniz din sectorul azer al platformei caspice, si alte presupuse rezerve de 1,2 mii de milioane.

Vocea Rusiei: Nord Stream începe să funcţioneze la capacitate totală

Nord Stream începe să funcţioneze la capacitate totală. A fost dată în exploatare a doua ramificaţie a gazoductului. Experţii numesc deja acest proiect drept unul din cele mai de succes din Europa şi spun că trebuie continuată construcţia lui.

Decizia de a construi un nou gazoduct a fost adoptată în anul 2005, însă componenţa investitorilor a fost stabilită abia în 2010. Este vorba de Gazprom cu 51% din acţiuni şi Wintershall Holding şi E.ON Ruhrgas (Germania), GDF Suez (Franţa) şi Gasunie (Olanda), care au împărţit restul acţiunilor între ele. Atunci s-a încheiat şi coordonarea detaliilor proiectului cu ţările, prin ale căror ape, pe fundul Mării Baltice trebuia să fie amplasat gazoductul. Şi construcţia a început. În noiembrie 2011 a început să funcţioneze prima ramificaţie a Nord Stream, care uneşte oraşul rusesc Vâborg de oraşul german Greifswald. Astăzi, vorbind despre deschiderea celei de a doua ramificaţii, preşedintele Putin a remarcat importanţa mare a proiectului pentru UE şi dezvoltarea relaţiilor ei cu Rusia.
„Nord Stream este în măsură să satisfacă cererea în creştere de resurse energetice a Europei. Gazul va fi furnizat direct şi constant pe cea mai scurtă rută, care leagă cele mai mari zăcăminte de gaz ruseşti de pieţele europene, fără riscuri de tranzit. Vă garantăm acest lucru. Rusia a îndeplinit şi va îndeplini obligaţiile de furnizor sigur şi previzibil de combustibil pe pieţele din Europa. Sperăm că şi UE va contribui la utilizarea eficientă a potenţialului Nord Stream”.

Despre importanţa Nord Stream pentru consolidarea cooperării dintre Rusia şi Europa a vorbit şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

„Astăzi se încheie cu succes unul din cele mai ambiţioase proiecte ale timpului nostru în sfera infrastructurii energetice. Darea în exploatare a celei de a doua ramificaţii a gazoductului Nord Stream, demonstrează că parteneriatul energetic dintre Rusia şi UE are o bază solidă. Parteneriatul nostru echitabil pe termen lung aduce beneficii evidente pentru ambele părţi: Europa obţine o mai mare fiabilitate a aprovizionării. Iar Rusia, la rândul său, asigură o cerere stabilă şi vânzări profitabile de gaze naturale”.

Potrivit prim-ministrului olandez, Mark Rutte, acest proiect poate fi considerat revoluţionar din toate punctele de vedere.

„Aceasta este o abordare absolut nouă pentru atingerea obiectivelor. Îi felicit pe toţi cu aceste rezultate remarcabile. Agenţia Internaţională pentru Energie a numit acest lucru „Epoca de aur a industriei gazelor”. Şi nu fără motiv: gazul este cea mai ieftină şi curată materie primă, în comparaţie cu alte surse de energie”.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a relevat importanţa ecologică a acestui proiect.

„Construirea acestei ramificaţii submarine cu o lungime de 1.220 de kilometri satisface cele mai înalte cerinţe, între care şi ecologice. Nord Stream aduce de asemenea o contribuţie importantă la asigurarea securităţii energetice a Europei, prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaz”.

Cel mai important este faptul că acţionarii Nord Stream nu au de gând să se oprească la cele realizate. Ei examinează deja posibilitatea de a extinde conducta prin construirea a încă două ramificaţii, dintre care una se va îndrepta spre Marea Britanie.

inforusia.ro: Gazprom isi dubleaza reteaua de benzinarii din Bulgaria

Consiliul Concurentei din Bulgaria a aprobat luni achizitionarea a sapte benzinarii de catre compania NIS Petrol EOOD, o societate detinuta de grupul energetic rus Gazprom, informeaza Novinite, citata de Agerpres.
In urma cu o luna, aceeasi institutie a permis NIS Petrol EOOD sa cumpere primele sale sapte benzinarii din Bulgaria.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurentei din Bulgaria, NIS Petrol EOOD este un nou jucator pe piata de distributie a combustibililor din Bulgaria, fiind putin probabil sa-si dezvolte o pozitie dominanta care sa afecteze competitia, avand in vedere cota mica de piata pe care o detine. In plus, Consiliul adauga ca niciunul din jucatorii de pe piata nu si-a exprimat ingrijorarea fata de posibilul impact negativ al tranzactiei asupra mediului concurential din sector.
In prezent, in Bulgaria exista un total de 3.122 de benzinarii, potrivit datelor Consiliului Concurentei din Bulgaria. NIS Petrol EOOD vrea sa devina al patrulea jucator pe piata de distributie a combustibililor din Bulgaria, cu o cota de piata de 8%.

inforusia.ro: Rusia trebuie sa investeasca 700 de miliarde de dolari in sectorul petrolier

Rusia trebuie sa investeasca pana in 2035 peste 700 de miliarde de dolari in sectorul sau petrolier, in caz contrar exista amenintarea reducerii drastice a productiei, a avertizat marti Fatih Birol, economistul sef al Agentiei Internationale a Energiei (AIE).
“Rusia trebuie sa investeasca in sector sume enorme – peste 700 de miliarde de dolari pana in 2035 – si sa introduca un regim fiscal mai avantajos pentru companii”, a declarat Birol, intr-un interviu acordat ziarului online Gazeta, citat de Agerpres.
“Zacamintele din regiunea Volgai, din Ural si unele din Siberia de Vest sunt deja vechi si exploatate. In timp ce noile zacaminte sunt situate in regiuni izolate, unde conditiile de munca sunt foarte dificile”, a explicat specialistul.
El a notat ca problema Rusiei nu consta in lipsa de resurse, de care dispune din abundenta, ci in costurile inalte de productie, intervalul mare din timp si dificultatile tehnice in valorificarea zacamintelor.
Rusia este atentionata tot mai frecvent in ultimii ani sa investeasca in productia de hidrocarburi.
Pentru a-si exploata rezervele, Rusia are nevoie de tehnologii ale companiilor straine. Acesta este unul dintre motivele pentru care compania rusa Rosneft a lansat in 2011 un parteneriat cu gigantul american ExxonMobile.
Dar intreprinderile straine fac apel la autoritati sa aplice un regim fiscal mai avantajos in privinta zacamintelor recent descoperite si dificil de exploatat, care sa le permita sa-si compenseze cheltuielile de exploatare.

 

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter