revista presei pe energie 9 mai

2011/05/09

Hotnews: Din discutiile cu FMI: Termocentralele si minele vor fi grupate in doua companii energetice

In cadrul discutiilor cu FMI, Ministerul Economiei a prezentat o noua forma de reorganizare a sectorului energetic. Astfel, in locul gigantilor energetici, Electra si Hidroenergetica, vor fi create doua companii mai mici care vor grupa unitatile viabile din sectorul termo si miner. Prima companie va grupa partea viabila din Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si actualele complexe Craiova, Turceni si Rovinari. A doua companie va grupa unitatile viabile din Compania Nationala a Huilei cu termocentrala Paroseni si partea viabila de la termocentrala Deva. Dupa infiintarea acestora, este posibil sa fie vandute pachete minoritare astfel incat statul sa ramana actionar majoritar, sustin surse din Ministerul Economiei.

Aceasta este solutia prezentata delegatiei FMI, dupa s-a ajuns la concluzia ca cele doua mari companii energetice, Electra si Hidroenergetica, nu mai pot fi infiintate.

Noua varianta presupune mari restructurari in conditiile in care toate unitatile neviabile urmeaza sa intre in conservare si apoi inchise pana in 2018. La CNH, ar putea intra in conservare minele Uricani, Petrila si Paroseni. Celelalte patru mine vor fi incluse intr-o noua companie, alaturi de Paroseni si un partea viabila de la Deva.

In ceea ce priveste societatile valoroase din sectorul energetic, vor demara in urmatoarele luni vanzarea unor pachete semnificative, a declarat seful misiunii FMI, Jeffrey Franks. Este vorba  in companii energetice de stat precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si Trangaz.

Proiectul cu formarea celor doua companii s-a dovedit a fi un esec, chiar daca Ministerul Economiei a insistat si s-a chinuit doi ani sa-l  concretizeze. Proiectul a picat, fiind respins irevocabil in salile Curtii de Apel Bucuresti. Ultima decizie de acest fel a fost luata pe 14 aprilie cand Curtea de Apel Bucuresti a respins infiintarea companiei Hidroenergetica. “Poate aici se afla si cheia dezlegarii misterului: Ministerul Economiei a anuntat privatizarea managementului ca sa abata atentia de la esecul proiectului de infiintare a celor doua companii”, spun surse din sector.

Pe fondul incertitudinilor aparute in urma demararii procedurilor de infiintare a celor doua mari companii, Electra si  Hidroenergetica, mai multe proiecte din domeniul energetic au fost amanate sau chiar abandonate. Investitorii au asteaptat sa vada ce se intampla, daca se infiinteaza sau nu pana la urma. Se temeau ca aparitia a doi giganti ar putea  distruge competitivitatea pe piata de energie electrica.

Proiectul a fost privit cu scepticism de Banca Mondiala sau de Consiliul Concurentei. Acestea vedeau planul ca fiind riscant pentru o societate ca Hidroelectrica, deoarece ar fi trebuit suporte pierderile unor companii cu pierderi din sectorul termo. Pe de alta parte, existau temeri legate de posibile efecte negative asupra concurentei din sector.

Reprezentantii Ministerului Economiei au crezut foarte mult in acest proiect si, in ciuda numeroaselor contestatii, au sustinut ca este cea mai buna varianta  de reorganizare a sectorului energetic.

Reorganizarea sistemului energetic prin infiintarea colosilor energetici, Electra si Hidroenergetica, a fost blocat din cauza contestatiilor depuse de catre  creditori, sindicate si, in special, de Fondul Proprietatea. Au existat vreo 20 de astfel de contestatii depuse in justitie. Initial,  reprezentantii Ministerului Economiei spuneau ca reorganizarea va avea loc pana in vara lui 2010, mai ales in conditiile in care actul normativ privind  infiinterea companiilor a fost aprobat inca de la inceputul anului trecut. Au aparut, insa, contestatiile si atunci, reprezentantii statului au avansat un  alt termen: finalul lui 2010. A fost modificata pana si Legea 31 privind societatile comerciale in asa fel incat procesul de reorganizare sa nu poata fi  afectat de procese. Insa, nici macar modificarea Legii 31 nu a eliminat obstacolele din justitie.

  • Din Electra ar fi urmat sa faca parte Complexe energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului  Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.
  • Hidroenergetica ar fi trebuie sa cuprinda Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni,  sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv  Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.

Bursa: Reglementarea subvenţiilor în energie, discutată cu FMI

Reprezentanţii instituţiilor internaţionale nu au un program prin care România să fie pusă în genunchi, a declarat, vineri, preşedintele de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, Cristian Diaconescu. El a precizat că în cadrul întrevederii conducerii UNPR cu delegaţia Fondului Internaţional Monetar, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene s-a discutat posibilitatea unui sistem de reglementare a subvenţiilor în domeniul energiei care să aibă în vedere categoriile defavorizate, vulnerabile.
Domnul Diaconescu a declarat, citat de Agerpres: “Cei de la FMI ar agrea o variantă transparentă şi bine fundamentată astfel încât să nu dis-torsioneze piaţa energiei, prin care cei bogaţi să plătească mai mult decât cei care, într-o formă sau alta, sunt dependenţi de un consum de energie minim dar care este esenţial pentru un trai decent. Noi vom elabora un act normativ. Este o simplă diferenţiere între consumatorii cas-nici şi consumatorii industriali sau cei care au un consum foarte mare”.
Potrivit domnului Diaconescu, în cadrul întâlnirii, principalele teme au vizat perspectivele finalizării scrisorii de intenţie, iar din acest punct de vedere România va continua să rămână în proiectele de cooperare ale celor trei instituţii internaţionale, continuarea reformei cu accent pe reforma din sectorul energetic şi cel al transporturilor incluzând infrastructura din toate punctele de vedere.

money.ro: Băsescu: Liberalizarea preţului gazelor şi al energiei pentru populaţie trebuie “împinsă” către 2015

Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă că, din punctul său de vedere, trebuie avut în vedere un calendar accelerat pentru liberalizarea preţurilor la energie şi la gaze pentru economie, însă pentru populaţie acest calendar trebuie “împins” către 2015, odată cu intrarea în zona euro.

“Dacă pentru economie trebuie avut în vedere un calendar accelerat, pentru populaţie nu este posibilă aplicarea unui astfel de calendar şi obiectivul de liberalizare completă a preţurilor trebuie împins pentru undeva către 2015, odată cu intrarea în zona euro”, a spus Băsescu, subliniind că acesta este punctul său personal de vedere.

Preşedintele a explicat că economia “trebuie să stea în competiţie”, însă populaţia nu poate face acest lucru din cauza salariilor mult mai mici faţă de cele din ţările zonei euro, acesta fiind motivul pentru care liberalizarea preţurilor trebuie întârziată. “Punctul de vedere exprimat şi la sosirea delegaţiei (FMI – n.r.) şi astăzi a fost că trebuie să privim liberalizarea pe două paliere. Unul pentru economie, iar altul pentru populaţie, palierul trebuind împins către 2015 pentru liberalizare. Şi la energie electrică, şi la gaze”, a subliniat Traian Băsescu, care a adăugat că aceasta nu este o viziune “populistă”, ci reală, bazată pe cifre.

Adevarul: Băsescu: Populaţia va plăti preţuri reglementate la energie şi la gaze până cel puţin în 2015

Eliminarea preţurilor reglementate la energie electrică şi gaze pentru populaţie nu poate avea loc mai devreme de anul 2015, a declarat astăzi preşedintele Traian Băsescu, după întâlnirea cu FMI.

“Opinia mea este următoarea: dacă pentru economie trebuie avut în vedere un calendar accelerat, pentru populaţie nu e posibil un astfel de calendar. Dacă economia trebuie să stea în competiţie, populaţia nu poate sta în competiţie din cauza salariilor mult mai mici”, a spus Băsescu.

El a arătat că liberalizarea preţurilor pentru populaţie trebuie delimitată de cea pentru restul consumatorilor, adică pentru firme.

“Punctul meu de vedere, exprimat şi la sosirea delegaţiei şi astăzi, a fost că trebuie să privim liberalizarea pe două paliere, unul pentru economie şi unul populaţie, iar cel pentru populaţie trebuie împins undeva către 2015, odată cu intrarea în zona euro. Nu este o chestiune populistă, ci reală, de cifre. Salariul unui român comparat cu salariul unui polonez încă este mai mic, nu mai vorbim de comparaţia cu Franţa sau Germania. Trebuie să privim realist la liberalizare”, a continuat şeful statului.

În vizita anterioară, din februarie, oficialii FMI au cerut liberalizarea totală a preţurilor la electricitate şi la gaze. Premierul Emil Boc a declarat, la acea vreme, că va fi elaborat un calendar, până în septembrie, privind eliminarea preţurilor reglementate. Pentru firme, termenul ar fi trebuit să fie anul 2013, iar, pentru populaţie, era vizată perioada 2013-2015, cu excepţia consumatorilor vulnerabili.

money.ro: Resursele de electricitate au urcat cu 8,7% în primul trimestru

Resursele de energie primară au crescut în primul trimestru cu 3,2%, la 8,66 milioane tone echivalent petrol (tep), comparativ cu perioada similară din 2010, în timp ce resursele de energie electrică s-au majorat cu 8,7%, la 17,14 miliarde KWh, potrivit datelor INS.

Producţia internă a însumat 5,938 milioane tep, cu 2,3% mai marefaţă de primele trei luni din 2010, iar importul s-a situat la 2,72 milioane tep, în creştere cu 5,3%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Creşterea resursei de energie electrică din perioada analizată s-a datorat în principal majorării producţiei, cu 9,8%. Astfel, producţia din termocentrale a urcat cu 9,4%, la nouă miliarde KWh, cea din hidrocentrale cu 14,8%, la 4,97 miliarde KWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice a crescut cu 3,4%, la trei miliarde KWh.

Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 13,65 miliarde KWh, cu 2,9% mai mare faţă de primul trimestru al anului trecut. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 12,7%, iar consumul populaţiei a crescut cu 2,2%.

Exportul de energie electrică a crescut cu 887,7 milioane KWh, respectiv cu 292,9%.

Adevarul: „Piaţa de energie din România este ruptă de realitate“

Tarifele mici plătite de români la gaze şi la electricitate au un decalaj prea mare faţă de preţul internaţional, susţine Yvonnick David, administrator al Camerei de Comerţ Franco-Române şi CEO al GDF Suez România, într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”. Companiile străine ocolesc România pentru că nu găsesc aici nici predictibilitate, nici politici energetice coerente, absolut necesare pentru investiţii pe termen lung, spune Yvonnick David.

Din considerente sociale şi, aproape de fiecare dată, electorale, în ultimii ani Guvernul a avut o singură grijă legată de preţul gazelor şi cel al energiei electrice: să le ţină la un nivel cât mai scăzut.

Chiar dacă acest lucru a însemnat ignorarea preţurilor internaţionale, unde cotaţiile au crescut încontinuu în ultimii trei ani, dar şi ignorarea pericolului ca, la un moment dat, preţurile să nu mai poată fi ţinute în frâu şi să explodeze, făcând şi mai rău populaţiei.

Acest decalaj a deteriorat enorm piaţa locală de energie în ultimii ani, crede Yvonnick David, CEO al GDF Suez Energy România şi administrator al Camerei Franco-Române de Comerţ şi ­Industrie.

„România a făcut o alegere strategică, politică, aceea de a avea preţul local al gazelor mai mic decât cel internaţional. Gazele de producţie internă costă 49 de lei pe MWh. La nivel internaţional, preţul era 85 de lei în octombrie 2009, astăzi este 120 de lei, iar la finele anului va fi în jur de 160 de lei pe MWh”, a declarat David.

Importul reprezintă circa 20% din consumul naţional de gaze, res­tul fiind acoperit de resursele autohtone.

Citiţi şi GDF Suez Energy: Gazele de import vor fi mai scumpe cu 33% la iarnă.

Modelul Norvegiei şi al Olandei

„În prezent, diferenţa dintre realitatea internaţională şi preţurile din România este uriaşă. Dacă pe piaţa electricităţii au fost câteva scumpiri, la gaze preţul este blocat de 22 de luni, cu un decalaj din ce în ce mai mare faţă de preţul internaţional”, a punctat David. În contextul în care resursele energetice sunt din ce în ce mai scumpe, soluţiile ca factura să rămână constantă sunt reducerea consumului şi investiţiile în eficienţa energetică.

„Dacă vorbim de liberalizare, trebuie să luăm în calcul că preţul gazelor în România este foarte departe de realitatea internaţională. Dacă această diferenţă este importantă, este mai dificil să revii la realitate”, a arătat David.

El a dat exemplul Norvegiei şi al Olandei, care au resurse interne de gaze, dar care au adoptat un preţ internaţional. Aceste state au creat un sistem de ajutoare pentru consumatorii cu venituri reduse, în timp ce, în România, întreaga populaţie beneficiază de preţuri mici.

„Dacă se trece la liberalizare, trebuie făcută o agendă, în acord cu toţi agenţii din piaţă. Sunt o mulţime de opţiuni posibile. Toate au avantaje şi dezavantaje, dar întotdeauna trebuie să luăm în calcul faptul că avem nevoie de investiţii pe termen lung, iar singura constantă trebuie să fie predictibilitatea. Trebuie să garantăm investitorilor că există o stabilitate. Iar la aceste decizii trebuie să participe toţi actorii din piaţă, ceea ce nu se întâmplă acum, deşi nu cred că este rea-voinţă. Soluţiile pentru România trebuie găsite în context românesc, cu actori care sunt instalaţi aici, fără a uita că energia are un impact social şi politic”, a mai arătat reprezentantul companiei franceze.

Cum şi când trebuie să intervină statul

El a subliniat faptul că firmele franceze din România pot veni cu un plus de expertiză, întrucât sunt obişnuite să colaboreze cu instituţiile statului, care şi în Franţa joacă un rol important pe piaţa energetică. „Trebuie să separăm statul de autoritatea de reglementare. Statul în România este acţionar şi, ca acţionar, este liber să joace acest rol în cadrul companiilor. În ceea ce priveşte reglementatorul, directivele europene spun că aceasta trebuie să fie independent şi să găsească un echilibru între actorii din piaţă”, a precizat oficialul GDF Suez.

În urmă cu o lună, Camera Franceză de Comerţ şi Industrie a lansat un document numit Cartea Albă, care include zece sfaturi pentru autorităţile din sectorul energetic. David a explicat faptul că această iniţiativă a avut la origine parteneriatul strategic semnat în 2008 de către preşedinţii Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy.

După semnarea acestui acord, compania franceză de stat Areva anunţa că va construi a doua centrală nucleară din România (contract de 10 miliarde de euro), Băsescu declara că România va ceda Franţei o parte din participaţia sa la Nabucco, iar GDF Suez intra în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

„Care piaţă? Care politici energetice?”

Întrebat de ce francezii s-au retras ulterior din toate aceste proiecte, David a răspuns: „Un proiect uriaş ţine de piaţă, de cererea de energie, de capacitatea de investiţii. Întrebările sunt: care piaţă? Care politici energetice? Ce consum va fi, pe partea de casnici, pe partea de industrie, la ce preţ, cu ce viziune asupra veniturilor, cine poate garanta aceste investiţii? Acesta este tabloul general. Investiţiile se fac după ce se stabilesc aceste reguli”, a evidenţiat David lipsa de coerenţă a strategiei energetice locale.

„Nu poţi să construieşti o uzină, de orice fel, şi apoi să cauţi o piaţă unde să vinzi producţia”, a adăugat el.

Oficialul companiei franceze a mai arătat că investitorii străini preferă state emergente precum China, Brazilia sau India, care au un sistem predictibil de reglementare şi stabilesc reguli clare pentru următorii 10-20 de ani. În opinia sa, autorităţile române au greşit enorm prin faptul că, în ultimii trei ani, s-au concentrat doar pe măsurile de ieşire din criză, ignorând cu totul sectorul energetic.

Francezii, printre cei mai mari investitori în România

Yvonnick David a preluat funcţia de CEO al GDF Suez Energy România în aprilie 2009. Compania franceză de stat a cumpărat, în 2005, fostul distribuitor şi furnizor de gaze Distrigaz Sud şi controlează jumătate din piaţa reglementată a gazelor din România, având peste 1,3 milioane de consumatori.

David este şi administrator al Camerei Franceze de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER), organizaţie care reprezintă peste 300 de firme franceze prezente pe piaţa locală.

Investiţiile franceze în România totalizau peste şapte miliarde de euro la finele anului 2009, plasând Franţa pe locul al treilea în topul celor mai importanţi investitori, potrivit datelor transmise, pentru „Adevărul”, de CCIFER.

e-nergia.ro: Când se liberalizează prețul la gaze

Preţurile la gaze vor fi liberalizate în etape, până în 2013 în cazul consumatorilor non-casnici şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei, a declarat şeful misiunii de evaluare a FMI,  Jeffrey Franks. “

Decizia a fost ca preţurile să fie ajustate în timp, într-o primă fază pentru companii şi mai târziu pentru consumatorii casnici. Pentru companii, decizia a fost ca ajustarea să se producă gradual, până în 2013, iar pentru cei casnici, ulterior, până în 2015″, a spus Franks. Anterior, el a menţionat că autorităţile se vor alinia definiţiei europene privind consumatorii casnici şi categoriile pentru care se acordă subvenţii.

De asemenea, şeful misiunii Comisiei Europene în România, Istvan Szekely, a arătat că în perioada următoare va trebui stabilite formulele de liberalizare a preţurilor.i

Cu două zile înainte de declaraţia celor de la FMI, preşedintele Traian Băsescu declarase că o liberalizare completă a preţurilor la gaze şi energie electrică pentru populaţie ar trebui să fie amânată până în anul 2015.

Hotnews: Nabucco: Constructia gazoductului se amana cu un an pana in 2013

Nabucco Gas Pipeline International considera ca lucrarile la gazoduct vor demara in 2013, cu un an mai tarziu decat a estimat pana acum. Modificarea termenului este un rezultat direct al schimbarilor legate de calendarul aprovizionarilor cu gaze naturale din regiunea Caspica si Orientul Mijlociu, in conformitate cu anunturile facute de potentialii furnizori, se arata intr-un comunicat al Nabucco. Astfel, constructia va demara in 2013, in vederea alinierii calendarului Nabucco cu furnizorii de gaze naturale. De asemenea, primele livrari de gaze prin intermediul conductei vor fi facute in 2017. Actionarii Nabucco considera ca, in acest moment, negocierile cu furnizorii de gaze naturale sunt incurajatoare.

Progresul proiectului Nabucco este pozitiv pana acum. Am avansat cu evaluarea impactului social si asupra mediului si am facut pasi concreti in ceea ce priveste achizitiile si alte activitati importante. Procesul de Open Season va demara imediat ce vor exista indicii ferme ca angajamentele de aprovizionare cu gaze naturale sunt gata. Decizia finala de investire va fi luata in concordanta cu aceste aspecte. In momentul de fata ne asteptam ca primele livrari de gaze prin intermediul conductei sa fie facute in 2017. Proiectul Nabucco continua sa fie determinat de nevoile clientilor sai“, a declarat Reinhard Mitschek, Managing Director, Nabucco Gas Pipeline International GmbH.

Actionarii Nabucco considera, de asemenea, faptul ca negocierile cu furnizorii de gaze naturale sunt incurajatoare. Toate negocierile privind aprovizionarea cu gaze naturale sunt conduse de catre actionari si terti cumparatori de gaze din Turcia si Europa.

  • Nabucco este noua punte de gaz intre Asia si Europa. Va conecta, in mod direct, regiunile cele mai bogate in gaze naturale- regiunea Caspica si Orientul Mijlociu, cu pietele de consum din Europa. Gazoductul va face legatura intre granita estica a Turciei si Baumgarten in Austria- unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala- trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria.
  • Nabucco Gas Pipeline International GmbH (NIC) a fost infiintata la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Actionarii Nabucco sunt: OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Fiecare actionar detine o participatie egala de 16.67% din Nabucco Gas Pipeline International GmbH. Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale.

Azerbaidjan va putea sa furnizeze suficient gaz pentru alimentarea conductei de gaze Nabucco, sustin reprezentantii companiei azere SOCAR, potrivit News.az.. Compania are in plan cresterea productiei de gaze de la zacamantul din Shah Deniz  la 25 miliarde de metri cubi pana in 2017, sustine prim-vicepresedintele, Khoshbakht Yusifzade. Pentru Nabucco este prevazuta o capacitate de 26-35 miliarde metri cubi. Oficialii Azerbaidjanului au garantat pana in prezent sa furnizeze prin Nabucco 10 miliarde mc de gaz, cantitate suficienta pentru prima etapa de functionare a conductei.

Christian Dolezal, directorul de comunicare al Nabucco, este de acord cu ideea ca Azerbaidjan ar puta fi principalul furnizor de gaze. “Acordul privind coridorul sudic de energie semnat intre Azerbaidjan si Comisia Europeana poate fi vazut ca una dintre primele legislatii privind Nabucco. Actionarii Nabucco vor continua discutiile cu Azerbaidjan si, in functie de rezultatul negocierilor, va fi luata o decizie cu privire la finantarea proiectului. Ne asteptam ca decizia sa fie luata pana la sfarsitul anului”, a spus Dolezal.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, si presedintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev, au semnat, in ianuarie 2011, o declaratie comuna privind aprovizionarea cu gaze a Europei. Reprezentantii consortiului Nabucco sustin ca aceasta declaratie deschide calea catre implementarea deplina a proiectului. Potrivit reprezentantilor Nabucco, declaratia Comuna subliniaza importanta Coridorului Sudic, ceea ce reprezinta un puternic semnal politic incurajator pentru producatorii si cumparatorii de gaze. Aceasta declaratie este foarte importanta pentru proiectul Nabucco in conditiile in care Azerbaidjanul este considerat cel mai important potential furnizor.

Hotnews: Chinezii iau cu asalt sectorul energetic românesc

Mai multe companii de stat din China vor să investească în domeniul producţiei de energie din România, în proiecte de peste şase miliarde de euro. Chinezii se vor implica în proiecte nucleare, în construcţia de noi hidrocentrale şi termocentrale, precum şi în modernizarea minelor de cărbune.

În perioada 2006-2008, pe piaţa energetică locală aproape că nu exista trimestru în care o mare companie europeană să nu anunţe participarea într-un proiect uriaş în parteneriat cu statul sau iniţierea unuia nou, fie că era vorba de construcţia de termocentrale, de proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau de hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

Însă, din 2008 şi până în prezent, aceste proiecte au bătut pasul pe loc şi majoritatea investitorilor europeni s-au retras. Acest lucru a lăsat loc companiilor din China, atrase de mari proiecte în Uniunea Europeană şi încurajate de caracterul emergent al pieţei din România, unde estimările arată că, în următorii 20 de ani, consumul de energie va creşte cu peste 50%.

Parteneriate  public-private

Astfel, la finele lunii ianuarie, chiar în perioada în care patru dintre cei şase investitori europeni îşi anunţau retragerea de la Cernavodă, compania chineză de stat State Grid Corporation of China vizita Bucureştiul, manifestându-şi interesul pentru proiectul nuclear, estimat la cel puţin patru miliarde de euro.

„Statul român deţine acum, prin Nuclearelectrica, 85% din acţiunile EnergoNuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4.  Vrem să atragem alţi investitori privaţi, iar participaţia statului să scadă la 40%”, a declarat ieri Dragoş Popescu, directorul general al EnergoNuclear.

Un alt proiect uriaş, cel al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a atras din nou peste 10 companii care vor să investească alături de Hidroelectrica, a precizat Bogdan Cojoc, director de dezvoltare al producătorului de energie hidro. Hidroelectrica vrea să păstreze 51% din acest proiect.

Atât oficialul EnergoNuclear, cât şi cel al Hidroelectrica au refuzat să nominalizeze companiile interesate, precizând că nu au fost încă definitivate criteriile de selecţie. Însă, din informaţiile deţinute de „Adevărul”, printre noii potenţiali investitori se numără companii din China, Franţa, Germania şi Statele Unite.

Reactoarele 3 şi 4 vor fi finalizate în 2019, când va intra în funcţiune şi hidrocentrala de la Tarniţa. Aceasta va avea rolul de a echilibra sistemul energetic, producând electricitate ziua şi consumând surplusul din timpul nopţii.

Chinezii, ultima şansă pentru termocentrala Doiceşti

Mai mult, chinezii nu ocolesc nici domeniul extracţiei de cărbune şi al producţiei de energie în termocentrale. China Huadian Engineering Co. Ltd. şi Termoelectrica au semnat luna trecută un memorandum pentru înfiinţarea unei companii mixte care va construi două grupuri noi la termocentrala Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, proiect de 700 de milioane de euro.

„Chinezii vor să modernizeze şi minele de lignit din zonă, de unde se aprovizionează centrala”, a arătat Ştefan Aramă, şeful departamentului de privatizări din Termoelectrica. Compania chineză va fi acţionarul majoritar, iar Termoelectrica va participa cu activele existente.

Aramă a subliniat că şi alte companii pot fi incluse în proiect, dacă îşi vor manifesta ulterior interesul. Au mai fost interesaţi de acest parteneriat şi ruşii de la Mechel, dar au renunţat din cauza crizei, iar compania chineză este momentan singura care doreşte să investească inclusiv de minele de cărbune. Aceasta este ultima şansă pentru supravieţuirea centralei de la Doiceşti, întrucât grupurile existente acolo se vor închide până în 2015, din lipsa oricăror investiţiii de mediu.

De asemenea, State Grid Corporation of China vrea să preia şi 15% din Transelectrica şi să investească în modernizarea şi extinderea reţelei de transport al energiei.

Companii din Japonia şi Malaysia vor în AGRI

Asiaticii nu sunt interesaţi doar de sectorul electricităţii din ţara noastră, ci şi de noul proiect AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor fi aduse în Europa prin Georgia şi România.

Printre companiile care vor să se alăture acestui proiect se numără gigantul Tokyo Gas, norvegienii de la Statoil (care deţin 25% din uriaşul zăcământ de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan), nemţii de la RWE, o companie de profil din Malaysia şi mai multe companii care extrag gaze din zona caspică.

Bursa: China intră pe piaţa noastră de energie

China intră pe piaţa noastră de energie prin compania China Huadian Engineering Co Ltd., care va investi circa 700 milioane de euro în termocentrala Doiceşti. Până să vină chinezii să o preia, Termoelectrica s-a chinut mai bine de patru ani, prin licitaţii eşuate, să selecteze un inves-titor care construiască un grup nou. Ultimul interesat a fost Mechel.
Succesul de la Doiceşti este unul surprinzător, mai ales că investitorii chinezi vor salva, cu această ocazie, şi minele de la falimentara Carbonifera Ploieşti, care va furniza lignitul necesar viitoarei centrale de tehnologie înaltă, ce va fi gata după 2014.
Astfel, China şi-a asigurat poarta de intrare în energia noastră prin bătrâna termocentrală Doiceşti, pe care niciun gigant european nu şi-a dorit să o modernizeze şi care se pregătea de închidere în lipsa investiţiilor de mediu. Chinezii sunt, însă, pregătiţi să investească bani grei şi să se lupte cu europenii şi în proiectul hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşteşti, în valoare de un miliard de euro.
Şeful serviciului de privatizare şi cooperare din Termoelectrica, Ştefan Aramă, a declarat, ieri, că societatea a semnat, în 14 aprilie, un memorandum cu firma China Huadian Engineering, prin care au fost stabilite structura de cooperare în cadrul viitoarei companii mixte, dar şi planul concret de implementare. Astfel, până în octombrie, va fi finalizat studiul de fezabilitate, iar până în noiembrie vor fi perfectate şi contractul de achiziţie a cărbunelui, raportul de evaluare, participarea părţilor la capitalul social şi negocierea acordului acţionarilor şi a statutului noii societăţi mixte. În ianuarie 2012, va fi înregistrată societatea mixtă şi va fi obţinut acordul Consiliului Concurenţei, iar în februarie va fi gata şi pachetul financiar prin obţinerea acordului băncilor. În martie vor începe lucrările de execuţie care ar putea dura minim doi ani.
Ştefan Aramă a subliniat: “Secretul proiectului este aprovizionarea cu cărbune din zonă. Dacă va prelua nişte mine din bazinul Munteniei, va asigura cărbunele pentru Doiceşti.
“Din ce am înţeles din discuţiile cu ei, vor sigur să investească şi avem un calendar ferm. Desigur, dacă mai apar investitori interesaţi, vor fi cooptaţi în compania de proiect”.
La centrala Doiceşti vor fi construite două grupuri noi cu o putere instalată totală de 500 MW. Contribuţia proprie a investitorului va fi de cel puţin 30% din valoarea proiectului. Diferenţa de 70% va fi acoperită prin credite care vor fi contractate de societatea mixtă.

Parteneriate public-private de 10 miliarde de euro în energie

Focus energetic: Chinezi de Doiceşti

Termocentrala de la Doiceşti, care nu a mai funcţionat în ultimii ani decât foarte puţin, are toate şansele să se revigoreze cu ajutorul chinezilor, care s-au arătat interesaţi inclusiv de minele care asigură cărbunele. Ministerul Economiei agreează foarte mult această idee, mai ales că s-ar rezolva şi problema locurilor de muncă din zonă.

Tratativele dintre România şi China sunt foarte avansate, Termoelectrica şi China Huadian Engineering Co. Ltd semnând, la 14 aprilie 2011, un Memorandum de Înţelegere având ca obiect stabilirea atât a Structurii de cooperare, cât şi a Planului concret de cooperare în ceea ce priveşte termocentrala de la Doiceşti. Mai mult, după 15 mai este aşteptată o echipă multidisciplinară chineză, care să analizeze şi mai în amănunt situaţia de la Doiceşti, Dâmboviţa. “Cel mai important este contractul pentru achiziţia cărbunelui”, a declarat Ştefan Aramă, şeful serviciului de privatizare şi cooperare din Termoelectrica. Potrivit acestuia, Doiceşti are un mare avantaj – carierele de lignit din zonă, care, modernizate, pot oferi materia primă pentru termocentrală. “Compania chineză vrea să se implice şi în sectorul minier din zonă (n.r. – Carbonifera Ploieşti). Secretul proiectului este aprovizionarea cu cărbune din zonă. Dacă va prelua nişte mine din bazinul Munteniei, va asigura cărbunele pentru Doiceşti”, a precizat Ştefan Aramă.

Grabă mare

Programul pentru Doiceşti este foarte strâns – până în octombrie, va fi finalizat studiul de fezabilitate, iar până în noiembrie vor fi perfectate şi contractul de achiziţie a cărbunelui, raportul de evaluare, participarea părţilor la capitalul social şi negocierea acordului acţionarilor şi a statutului noii societăţi mixte. În ianuarie 2012, va fi înregistrată societatea mixtă şi va fi obţinut acordul Consiliului Concurenţei, iar în februarie va fi gata şi pachetul financiar prin obţinerea acordului băncilor. În martie 2012 vor începe lucrările de execuţie ale unor noi grupuri energetice, care ar putea dura minim doi ani.

“Din ce am înţeles din discuţiile cu ei, vor sigur să investească şi avem un calendar ferm. Desigur, dacă mai apar investitori interesaţi, vor fi cooptaţi în compania de proiect, pentru că Memorandumul de Întelegere nu are clauze de exclusiviate”, a completat Ştefan Aramă.

La centrala Doiceşti vor fi construite două grupuri noi, cu o putere instalată totală de 500 MW. Contribuţia proprie a investitorului va fi de cel puţin 30% din valoarea proiectului. Diferenţa de 70% va fi acoperită prin credite, care vor fi contractate de societatea mixtă.

Capacităţile existente la Doiceşti au fost puse în funcţiune între 1979 şi 1982 şi nu mai corespund exigenţelor tehnologice şi de mediu actuale. Grupul nr. 7, de 200 MW, a fost scos din funcţiune şi este în curs de valorificare, iar grupul nr. 8 a fost trecut în conservare, urmând să fie scos din funcţiune în momentul demarării noii investiţii.

De remarcat, Ministerul Economiei a transmis Guvernului patru proiecte prioritare pe care doreşte să le realizeze în parteneriat public – privat: unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu pompaj de la Tarnişa – Lăpuşteşti, proiectul de transport al gazelor din Azerbaidjan la Constanţa AGRI şi construirea a două noi grupuri de producţie la termocentrala Doiceşti. Deşi n-a mai funcţionat de câţiva ani decât sporadic, iar, după ce negocierile cu grupul rusesc Mechel au eşuat, toată lumea “vedea” termocentrala închisă, Doiceşti, datorită interesului chinezilor, pare să fie proiectul cu cele mai mari şanse de reuşită şi încă foarte rapid!

e-nergia.ro: Un sfert de milliard de euro, factura noastră pentru cogenerarea eficientă. Unde merg banii

Schema de sprijin pentru cogenerarea eficientă este de fapt tot o modalitate de sprijin a sistemului centralizat de încălzire. Mai eficientă şi sustenabilă, inclusiv din punct de vedere al preţurilor, spun autorităţile. Câţi bani strînge această schemă din facturile consumatorilor şi unde merg ei

De la 1 aprilie, factura de energie electrică a fiecărui consumator din România a fost “încărcată” cu 0,018 lei pentru fiecare kWh consumat, ca urmare a intrării în vigoare a unui ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) referitor la sprijinul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă – Ordinul 12/2011. Deşi s-a mediatizat doar impactul asupra consumatorilor casnici (4,5% în plus la factură, la o factură medie lunară de 40 de lei), contribuţia se aplică la toţi consumatorii de energie din România şi, în plus, la cantităţile exportate.

Anul trecut, consumul de electricitate din România a fost de 52,03 TWh, iar exportul de 3,85 TWh. Aplicând contribuţia de 0,0185 lei kWh, rezultă o sumă totală de 1,03 miliarde de lei, adică circa un sfert de miliard de euro, pe care statul o impune consumatorilor. De ce s-a luat această decizie şi ce se întâmplă cu banii?

“N-am făcut nimic special, doar am transparentizat un cost şi l-am trecut în factură. Se plătea şi înainte o taxă de cogenerare, era trecută în serviciile de sistem, o plăteam cu toţii” a explicat introducerea contribuţiei preşedintele ANRE, Dan Iulius Plaveti. El a spus că doar a continuat un demers început în 2007, când s-a pus prima dată problema stimulării investiţiilor în cogenerare.

Cogenerarea eficientă presupune producţia simultană de energie electrică şi termică cu un randament combinat de cel puşin 70%, Banii din această contribuţie merg însă, practic către majoritatea producătorilor în cogenerare din România, dar nu pentru toată capacitatea de generare, ci doar pentru cea care se califică la parametrii de înaltă eficienţă.

Un tabel cu producătorii acreditaţi şi cu capacitatea instalată pentru care se acordă sprijinul puteţi găsi mai jos.

Schema este de fapt o nouă modalitate de rezolvare a problemelor din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, de data aceasta pe altă cale, dincolo de subvenţiile pe combustibili şi acoperirea pierderilor, aşa cum se făcea până acum. “Se câştigă pentru că va începe înlocuirea grupurilor ineficiente şi redimensionarea capacităţilor de producţie la necesarul de consum” explică şeful ANRE. El a dat exemplul CET Braşov, care înainte mergea, pe timp de iarnă, cu un singur grup de 50 MW din cele două, iar vara era la minimul tehnic cu un grup. “Acum, sunt instalate grupuri de 4-8 MW în puncte termice. Sunt 30 MW instalaţi, cât îi trebuie Braşovului” a explicat Plaveti, care a mai oferit şi avantajele reducerii pierderilor pe sectorul de distribuţie şi scăderea dramatică a costului cu forţa de muncă.

Oficialităţile speră ca mai multe primării să investească în centrale de cogenerare dimensionate pentru consumul localităţilor, mai ales că schema de sprijin a statului face bancabile astfel de proiecte.

Focus energetic: AGRI cu căutare

Proiectul AGRI, prin care gazul azer, lichefiat, va ajunge la Constanţa, are toate şansele să se finalizeze la timp, având în vedere interesul pe care îl arată toată lumea, de la promotori, la potenţialii beneficiari ai gazului. Cum lichefierea costă, este posibil ca preţul gazului să fie ceva mai scump decât cel rusesc, disponibil la ora actuală, dar, în anumite condiţii, devine rentabil şi, deci, cu mare căutare.

“Vom şti abia după finalizarea studiului de fezabilitate, dar există şi varianta ca gazele importate din Azerbaijan, prin AGRI, să fie mai scumpe decât cele importate din Rusia”, a declarat, joi, 5 mai 2011, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului de Administraţie al AGRI LNG Project Company, Corneliu Condrea. Acesta a mai precizat că se lucrează la un studiu de fezabilitate, care va stabili acest lucru. “Studiul de fezabilitate, care va fi finalizat în 2012, recomandă demararea unor negocieri cu Turcia, pentru ca metanierele (n.r. – vapoare speciale pentru transportul gazelor lichefiate) să poată transporta prin strâmtoarea Bosfor, având în vedere că Turcia nu permite ca vapoarele să depăşească o lungime de 150 metri, la o capacitate transportată de 145.000 metri cubi”, a mai explicat Condrea. El crede că proiectul va fi gata prin 2016, având în vedere şi procedurile care trebuie aplicate la nivelul a patru state.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan Georgia România Interconnector), presupune transportul gazelor naturale pe conducte, din Azerbaidjan până la portul georgian Kulevi, lichefierea acestuia, transportul pe vase speciale până la terminalul de regazeificare din Constanţa, iar, de aici, pe conducte, în România şi, prin gazoductul Szeged – Arad, oriunde în Europa. Proiectul ar putea costa 1,2 miliarde euro, pentru o capacitate proiectată de 2 miliarde mc gaze, 2,8 miliarde euro – pentru 5 miliarde mc şi 4,5 miliarde euro – pentru o capacitate de 8 miliarde mc, potrivit datelor prezentate de Ministerul Economiei.

Statul în tot

Prin proiectul AGRI, părţile implicate doresc să transporte gaze din Azerbaidjan către Europa. În proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria, acestea punând bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucureşti. Acestea sunt implicate în proiect prin patru companii de stat – SOCAR Azerbaidjan, GOGC Georgia, MVM Ungaria şi Romgaz România.

Compania de proiect şi-a propus ca în trimestrul 2 al anului viitor să fie gata studiul de fezabilitate. În funcţie de rezultatele studiului, se va trece la etapa a doua, cea de atragere a investitorilor. Potrivit lui Condrea, proiectul nu duce lipsă de pretendenţi, intenţiile anunţate de către potenţialii investitori încă de la anunţarea proiectului venind din partea unor companii puternice, din toate colţurile lumii.

Printre companiile care vor să se alăture acestui proiect se numără gigantul Tokyo Gas, norvegienii de la Statoil (care deţin 25% din uriaşul zăcământ de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, de unde va veni gazul pentru AGRI), nemţii de la RWE, o companie de profil din Malaysia şi mai multe societăţi gaziere care activează în zona caspică.

Tags: , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter