revista presei pe energie 9 iunie

2011/06/09

e-nergia.ro: Ce rezerve de ţiţei şi gaze mai are România. Cât ne mai ajung

Resursele de hidrocarburi ale României mai asigură actualul ritm de extracţie pentru câteva zeci de ani.

Potrivit ultimului raport al Britsh Petroleum (BP), rezervele dovedite de ţiţei ale României erau, la sfârşitul anului trecut, de 100 de milioane de tone. Conform aceleiaşi surse, producţia de ţiţei a fost, în 2010, de 4,3 milioane de tone, în scădere cu 4,7% faţă de anul precedent. De fapt, în 2010 s-a înregistrat cea mai mică producţie de ţiţei din ultimii zece ani, ritmul de extracţie scăzând continuu: în anul 2000, din România s-au extras 6,3 milioane de tone de petrol.

Consumul de ţiţei a fost, anul trecut, mai mult decât dublu: 9,1 milioane de tone, în scădere cu doar 1,4% faţă de anul precedent.

Aşadar, în scenariul în care nu luăm în calcul noi descoperiri, tot petrolul din România s-ar epuiza în 23 de ani, la actualul ritm de extracţie.

Rezervele dovedite de gaze ale României erau, la finalul anului trecut, de 600 de miliarde de metri cubi. Producţia de gaze naturale a fost, anul trecut, de 10,9 miliarde de metri cubi, în scădere cu 2,9% faţă de anul precedent. Ritmul de extracţie este identic cu cel al petrolului: în ultimii zece ani a scăzut continuu, de la an la an. Consumul a fost, anul trecut, de 13,3 miliarde de metri cubi, relativ acelaşi comparativ cu anul precedent, dar mai mic decât valorile de la jumătatea deceniului trecut. Aplicând acelaşi scenariu ca în cazul ţiţeiului, rezervele de gaz ar urma să se epuizeze în 55 de ani.

Adevarul: Romgaz: Gazele nu se vor ieftini dacă vom importa direct de la Gazprom. Vom prelungi contractele cu intermediarii

Preţul gazelor importate din Rusia nu va scădea dacă Romgaz şi Gazprom vor încheia contracte directe, iar în această lună vor începe negocierile pentru prelungirea contractelor cu cei doi intermediari, a declarat astăzi Francisc Toth, director general ajunct al Romgaz.

Acesta a explicat că Romgaz importă o cantitate mică de gaze din Rusia, relativ la consumul naţional.

„Prin intermediul Imex Oil importăm 120 de milioane de metri cubi (pe an – n.r.), iar, prin Wintershall, circa 220 de milioane de metri cubi”, a precizat Toth. Spre comparaţie, România consumă anual 13-15 miliarde de metri cubi, din care 20% provin din Rusia.

Întrebat ce poate să facă România pentru a obţine un preţ mai bun pentru gazele ruseşti, Toth a explicat că cele mai mari importuri sunt realizate de E.ON şi GDF Suez, proprietarii fostelor Distrigaz Nord, respectiv Distrigaz Sud. „La ei este cheia pentru a putea reduce preţul de import al gazelor”, a arătat oficialul Romgaz.

„Faptul că preţul gazelor ruseşti va scădea dacă Romgaz încheie contracte directe cu Gazprom, fără cei doi intermediari, este o falsă discuţie. Oricum, Gazprom vinde peste tot prin intermediari”, a mai spus Toth.

El a adăugat că Romgaz va începe în această lună negocierile pentru prelungirea contractelor cu cei doi intermediari, Imex Oil şi Wintershall, contracte care expiră în 2012.

Importul direct de gaze de la Gazprom este de mai mulţi ani una din temele de discuţie dintre autorităţile române şi gigantul rus.

Gazele de import se vor scumpi în a doua parte a anului

Potrivit oficialului Romgaz, preţul de import al gazelor în al doilea trimestru al anului este de 435 de dolari pe mia de metri cubi, însă va creşte la 450 de dolari în trimestrul trei şi va depăşi această valoare în ultimul trimestru al anului.

„Vârful de preţ în vom atinge în al treilea şi al patrulea trimestru, din cauza cotaţiilor ţiţeiului”, a completat Toth. Ppreţul gazelor îl urmează pe cel al ţiţeiului cu un decalaj de 6-9 luni.

El a mai spus că, din totalul gazelor care trebuie stocate pentru iarna următoare, de 2,7 miliarde de metri cubi, în depozite să află deja 70% din acest volum. Aceasta deoarece companiile de gaze au cumpărat acum volume mai mari, anticipând creşterile de preţ din a doua parte a anului.

Radio Romania Actualitati: Rusia “vrea să extragă petrol românesc”

O companie din Rusia are un plan pentru exploatarea petrolului din platforma continentală românească a Mării Negre, a anunţat Andrei Denisov, prim-adjunctul ministrului rus de Externe.

Întrebat dacă există intenţii ruseşti de cumpărare a Romgaz sau Transgaz, Andrei Denisov, prim-adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, a răspuns, la Bucureşti, la reuniunea Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, că nu este persoana în măsură să dea un răspuns direct şi imediat, în schimb poate spune că Moscova este satisfăcută de cooperarea dintre sectoarele energetice român şi rus.

Dacă nu s-a pronunţat în privinţa Romgaz şi Transgaz, în schimb Denisov a anunţat că  “o companie petrolieră rusească are în plan să înceapă explorarea petrolieră în platoul continental românesc al Mării Negre, şi mai sunt multe proiecte de acest fel”.

Andrei Denisov a insistat pe intensificarea cooperării bilaterale în domeniul energetic:

“Dacă noi ne unim – aşa cum spun cei din domeniul petrolului şi gazelor – capacităţile şi ne dezvoltăm cooperarea în cadrul unor proiecte comune, atunci sunt sigur că guvernele din ambele ţări vor susţine astfel de planuri”, a spus prim-adjunctul ministrului rus de Externe.

Denisov a precizat că recent în prezenţa premierului Vladimir Putin a fost pus în funcţiune la Soci un nou gazoduct submarin (n.r. conducta Dzhubga-Lazarevskoe-Soci)  construit de o companie românească cu “o tehnologie adecvată secolului XXI, şi sperăm că această cooperare va continua mai departe”, după cum s-a expriamt  el.

La realizarea acestei conducte s-a ajuns după ce, în 2009, Grup Servicii Petroliere, companie din grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a anunţat că a semnat un contract de 269 milioane dolari pentru un gazoduct al cărui beneficiar este Gazprom.

În februarie 2011, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că a încheiat contracte de explorare pentru opt perimetre petroliere, cu consorţiul format din Lukoil Overseas (Rusia) şi Vanco Internaţional (SUA), precum şi cu companii britanice, australiene, irlandeze şi româneşti.

ANRM a acordat licenţe de explorare şi exploatare pentru 20 de perimetre, în 2010 după ce a organizat licitaţii pentru concesionarea a 30 de perimetre în Dobrogea, platoul continental românesc al Mării Negre (a cărui apartenenţă în dispută ani la rând între România şi Ucraina a fost stabilită în favoarea României de tribunalul de la Haga în 2008) şi în zona de vest a României.

Posibilă piaţă comună a energiei la Marea Neagră

România a predat Rusiei preşedinţia OCEMN şi a anunţat că au fost stabilite la Bucureşti, măsuri pentru realizarea unei pieţe comune a energiei la Marea Neagră.

“Aceste măsuri sunt compatibile cu Strategia UE pentru o piaţă unică a energiei. Ne dorim ca bazinul Mării Negre să devină o astfel de piaţă unică integrată în care rutele, mijloacele de transport ale energiei, tarifele, politicile fiscale legate de acest subiect vital să poată fi armonizate. Sigur că pe masă există mai multe proiecte, coridoare europene, proiecte de gazoduct, oleoduct.”

“De multe ori publicul poate avea impresia că aceste proiecte se anulează reciproc într-o competiţie neloială şi rămân doar pe hârtie, însă în realitate statele membre OCEMN conştientizează importanţa politică de a adopta legislaţii naţionale conforme şi de a genera până la urmă o astfel de piaţă energetică integrată”, a declarat Teodor Baconschi.

La finalul Consiliului miniştrilor de Externe ai OCEMN, de la Bucureşti, Teodor Baconschi a făcut un apel către viitoarele preşedinţii succesive ale OCEMN exercitate de Rusia, Serbia şi Turcia să conlucreze pentru a putea schiţa un adevărat model de cooperare economică regională care să corespundă secolului al XXI-lea, un model flexibil, multidimensional şi adaptabil din mers la evoluţia circumstanţelor regionale.

ziare.com: Romania si alte 4 state au semnat acordul politic pentru Nabucco

Gazoductul Nabucco este finalizat din punct de vedere legal, dupa ce cele cinci tari de tranzit – Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia – au semnat acorduri bilaterale de sprijinire a proiectului.

Semnarea acordurilor intre NABUCCO Gas Pipeline International GmbH si ministerele responsabile din cele cinci tari de tranzit a avut loc miercuri, la Kayseri, in Turcia, scrie Novinite.

Acordurile de sprijin al proiectului sunt intelegeri bilaterale, legale, intre companiile Nabucco si guvernul fiecarei tari de tranzit, si reprezinta un semnificativ pas inainte pentru gazoduct.

Principalele elemente ale acordurilor sunt un regim de tranzit avantajos, potrivit legislatiei care reglementeaza piata energetica in UE si Turcia, prin care gazoductul este protejat de eventuale modificari legislative discriminatorii, si sprijinul pentru actiuni legislative si administrative pentru implementarea proiectului.

Impreuna cu Acordul Interguvernamental, aceste acorduri sunt necesare pentru finantarea proiectului Nabucco. Potrivit Nabucco Gas Pipeline International GmbH, acordurile creeaza un regim stabil, de lunga durata, necesar pentru ca grupul de creditori internationali sa poata acorda finantarea unuia din cele mai mari proiecte de transport de gaze naturale din lume.

“Semnarea acordurilor de sprijin al proiectului reprezinta o alta etapa importanta pentru proiectul nostru si consolideaza parteneriatul cu guvernele din tarile de tranzit. Evenimentul de azi marcheaza si prima intalnire a Comitetului Politic Nabucco. Acesta va asigura o coordonare eficienta intre tarile de tranzit. Suntem multumiti de baza solida, unicat, a proiectului si salutam sprijinul de care se bucura acesta din punct de vedere politic si financiar.

Nabucco simbolizeaza viitorul cooperarii globale in domeniul energiei. Conecteaza companii, consumatori, tari si culturi, asigurand in acelasi timp diversificarea si securitatea aprovizionarii pentru multe decenii de acum incolo”, a declarat directorul general al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, Reinhard Mitschek.

Nabucco este proiectat sa faca o “punte de gaz” intre Asia si Europa. Va conecta, in mod direct, regiunile cele mai bogate in gaze naturale – regiunea Caspica si Orientul Mijlociu, cu pietele de consum din Europa. Gazoductul va face legatura intre granita estica a Turciei si Baumgarten in Austria – unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala – trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria.

Nabucco Gas Pipeline International GmbH (NIC) a fost infiintata la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Cu sediul la Viena, compania activeaza pe segmentul midstream si se supune legislatiei Uniunii Europene. NIC este detinuta de actionarii Nabucco si este responsabila de dezvoltarea, constructia, operarea, negocierea si alocarea capacitatii conductei Nabucco.

NIC va fi singura companie in contact direct cu transportatorii si va oferi o solutie one-stop-shop, operand ca o entitate comerciala independenta pe piata si actionand independent de companiile-mama. Sistemul de conducte va fi construit de companiile nationale Nabucco (NNC-urile), care sunt subsidiare ale NIC in fiecare tara de tranzit.

Actionarii Nabucco sunt: OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Fiecare actionar detine o participatie egala de 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International GmbH.

Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovozionare cu gaze naturale.

Adevarul: Nabucco face un pas în faţa AGRI

Consorţiul Nabucco a semnat ieri acordurile de sprijin cu guvernele ţărilor implicate în proiect, printre care şi România. Comisarul european pentru Energie a mers în Azerbaidjan pentru a promova Nabucco, după ce azerii au declarat că ar putea prefera proiectul de gaze lichefiate AGRI.

Pentru oficialii europeni din energie, ziua de ieri a fost dedicată proiectului Nabucco, prin care UE vrea să reducă dependenţa de gazele ruseşti. Pe de o parte, în Turcia, consorţiul care dezvoltă conducta Nabucco a semnat, în sfârşit, acordurile de sprijin cu guvernele ţărilor implicate în proiect, respectiv România, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria. Acordurile sunt necesare pentru obţinerea finanţării de la BERD, BEI şi Banca Mondială, care să acopere 70% din costurile totale de 7,9 miliarde de euro. Totodată, aceste acorduri protejează proiectul de viitoarele schimbărie legislative.

Toate contractele de furnizare a gazelor prin intermediul conductei Nabucco vor fi încheiate în a doua parte a anului, fără nicio întârziere, a spus Reinhard Mitschek, CEO al consorţiului Nabucco, citat de Reuters. Aceasta în condiţiile în care consorţiul a anunţat în urmă cu o lună că proiectul va fi gata abia în 2017, cu o întârziere de un an faţă de ultimele termene. Totodată, Mitschek a menţionat că deocamdată nu există motive pentru a revizui estimările privind investiţia totală, deşi evaluarea costurilor va continua.

Primul proiect va fi cel câştigător

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a fost ieri în Azerbaidjan pentru a promova proiectul Nabucco, deşi iniţial se anunţase participarea sa la semnarea acordurilor de sprijin din Turcia.

De ce a preferat Oettinger să meargă la Baku?

Azerbaidjanul este ţara-cheie pentru diversificarea surselor de gaze ale Europei. Însă această ţară este şi furnizorul principal din proiectul AGRI – prin care gazele lichefiate vor fi aduse în UE prin Georgia şi România. Oficialii companiei naţionale azere de petrol şi gaze, SOCAR, au declarat în urmă cu două săptămâni, la Bucureşti, că proiectul care va fi gata primul va fi câştigător pe termen scurt. Ei au explicat că Azerbaidjanul nu va avea suficient gaz pentru ambele proiecte decât după 2020 şi au arătat că AGRI ar putea fi gata peste cinci ani, deci înaintea Nabucco. Totuşi, AGRI nu are încă un studiu de fezabilitate.

Comisarul european a susţinut că decizia pe care o va lua Azerbaidjanul va fi una istorică. Interesant este că niciuna dintre declaraţiile de ieri nu a făcut referire la proiectul AGRI, deşi dezvoltatorii acestuia, printre care şi România, se bazează pe sprijinul Comisiei Europene.

money.ro: Nabucco: Partenerii cer Azerbaidjanului să dea gaze pentru proiect

Guvernele care participă la Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană, cer potenţialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, să îşi clarifice poziţia şi să se alăture proiectului “fără întârziere”.

Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Irakul sunt consideraţi potenţiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri şi se va întinde din Turcia până în Austria, traversând România, Bulgaria şi Ungaria, relatează cotidianul Hurryiet.

“Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Irakul. Dacă toate aceste ţări vor să aibă acces pe pieţele europeană şi turcă, posibilitatea este Nabucco”, a explicat comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, în timpul ceremoniei de semnare a acordurilor tehnice care a avut loc miercuri.

Comisarul le-a cerut ţărilor furnizoare să ia parte la proiectul strategic “fără întârziere”.

Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanţi la ceremonie, în pofida invitaţiei trimiste de Ministerul turc al Energiei.

“Nabucco trebuie să facă pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai există chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adăugând că state producătoare de gaz, în special Irakul şi Azerbaidjanul, trebuie să aibă opţiuni privind dezvoltarea pieţelor lor energetice şi accesul direct pe pieţele europene.

“Acum este rândul ţărilor sursă”, a spus ministrul turc al energiei Taner Yildiz, care a găzduit evenimentul la Kayseri.

Ministrul a dat undă verde şi altor două ţări – Rusia şi Iranul, dacă permite conjuctura politică – să se alăture proiectului. “Nu contează dacă este Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak sau dacă sunt Rusia şi Iran – dacă o permite conjunctura globală – există proiecte pentru toţi”, a afirma Yildiz.

South Stream, interconectorul Turcia-Grecia-Italia şi Trans Adriatic Pipeline (TAP)se numără printre proiectele evocate de ministru, care le-a cerut potenţialilior furnizori să privească imaginea în ansamblu, adică acoperirea cererii de energie în ţările europene.

La rândul lor, Statele Unite au cerut Turciei şi Azerbaidjanului să semneze cât mai curând posibil un acord pentru vânzarea de gaz. “Aştept cu nerăbdare să văd următorul pas”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al secretarului american de stat pentru afaceri energetice eurasiatice. “Sper că acest lucru va fi făcut cât mai repede posibil, pentru că este de o importantă crucială pentru succesul proiectului”, a adăugat el.

Oficialul american a reiterat importanţa pe care o acordă preşedintele Barack Obama proiectului Nabucco, explicând că simbolizează şi “relaţia îndelungată, foarte puternică dintre Statele Unite şi Turcia”.

Morningstar a subliniat şi că, deşi SUA nu fac parte din proiect, consideră că proiectul de coridor energetic sudic, ce include Nabucco, este extrem deimportant pentru diversificarea surselor de energie.

Ministrul turc al energiei a dat asigurări Uniunii Europene în discursul său că Ankara face tot posibilul pentru a acoperi necesarul de energie al Europei, în pofida semnalelor negative transmise de Bruxelles în ceea ce priveşte aderarea Turciei.

Hotnwes.ro: Serbia vrea sa se implice in proiectul AGRI

Serbia este interesata sa se alature proiectului AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconector), a declarat presedintele Serbiei, Boris Tadic, in cadrul unei intalniri cu presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, relateaza presa azera. Ilham Aliyev a salutat dorinta Serbiei de a adera la proiectul AGRI care vizeaza exportul gazelor din Azerbaidjan catre Europa pe ruta Baku (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). O alta tara care a aderat la proiect este Ungaria.

  • “Georgia, Azerbaidjan si Romania lucreaza la un proiect important. Va fi un proiect mare si sper ca acesta va deveni realitate in cativa ani. Serbia are un interes strategic in aceasta chestiune. Serbia doreste sa adere la acest proiect si am discutat aceasta chestiune cu presedintele (n.red. Azerbaidjanului). Inca o data ne-am exprimat dorinta de a ne alatura acestui proiect. Serbia intentioneaza sa isi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze si Azerbaidjanul este unul dintre partenerii nostri cei mai promitatoari”, a declarat Boris Tadic.
  • “Suntem foarte incantati de initiativa Serbiei de a adera la proiectul AGRI. In prezent, studiul de fezabilitate este in curs de pregatire. Suntem dornici de a vedea Serbia in acest proiect, avand in vedere ca astazi rezervele de hidrocarburi din Azerbaidjan sunt transportate pe diferite piete si suntem interesati de noi piete”, a transmis, la randul sau, presedintele Azerbaidjanului.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconector) poate fi realizat mai devreme de Nabucco, a declarat ministrul georgian al energiei, Alexander Khetaguri, informeaza presa azera. Khetaguri mai spune ca pregatirile pentru demararea licitatiei privind realizarea studiului de fezabilitate sunt in curs in desfasurare. Oferta va fi anuntata luna viitoare. Dupa selectarea castigatorului licitatiei, proiectul va trece la etapa urmatoare si anume cea care implica investitiile. Potrivit presei azere, proiectul AGRI este vazut ca un concurent pentru Nabucco, White Stream si South Stream.

AGRI este un proiect care vizeaza gazele din Azerbaidjan. Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, AGRI ar putea intra chiar in concurenta cu Nabucco, tocmai din cauza surselor de aprovizionare cu gaze. Partile implicate in proiect se bazeaza, in mare parte, pe zacamantul de la Shah Deniz din Azerbaidjan. Acest lucru ar putea face din AGRI un proiect concurent Nabucco. Insa autoritatile de la Bucuresti au sustinut ca sunt, de fapt, doua proiecte complementare.

Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku  (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in  Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminaul LNG. Intr-o prima faza, a putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand  sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand  bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. Potrivit estimarilor, proiectul va costa, in functie de capacitatea de transport, pana la 4,5 miliarde de euro, a declarat, in luna februarie, ministrul Energiei din Azerbaijan, Natig Aliyev.

money.ro: Cum poate pierde Rusia dominaţia asuprea resurselor de gaze din Europa de Est

Tehnologia gazelor de şist, care a adus în SUA cele mai scăzute preţuri ale gazelor naturale pentru consumatori din 2002, este “dezlănţuită” în Europa de Est, ameninţând să reducă dominaţia Rusiei asupra resurselor energetice din regiune, se arată într-o analiză Bloomberg.

Companii precum Exxon Mobil, Chevron şi Talisman Energy conduc campania de explorare a gazelor din roci de şist, din Polonia până în România şi Bulgaria. Gazele naturale astfel obţinute ar putea acoperi cererea din regiune pentru aproape 80 de ani, potrivit Energy Information Administration (EIA), o agenţie guvernamentală americană.

Polonia, unde s-a investit cel mai mult în această tehnologie, a construit şapte puţuri din 124 planificate, iar rezultatele sunt în curs de evaluare.

O campanie de foraj derulată cu succes ar redesena “harta energiei” în Europa, un continent care depinde în mare măsură de Rusia, de unde se importă circa 25% din gazul consumat.

Eforturile de identificare a unor noi resurse de gaze sunt mai urgente ca oricând, după ce Germania a anunţat că va închide treptat, până în 2022, toate reactoarele nucleare de pe teritoriul său, şi pe măsură ce limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră devine tot mai dură.

“Nevoia Europei Centrale şi de Est de a încerca cel puţin să descopere dacă dispun de această resursă este mult, mult mai mare decât în Europa de Vest”, comentează Oswald Clint, senior energy analist la Sanford C. Bernstein & Co., în Londra.

Preşedintele american, Barack Obama, a oferit, în prima sa vizită oficială în Polonia, efectuată luna trecută, expertiză privind tehnologia de extracţie a gazului de şist, folosită în numeroase state americane, din Texas până în Pennsylvania, pentru extragerea gazelor naturale din formaţiile de roci de şist.

Polonia vrea să înceapă producţia în mai puţin de zece ani, termen similar cu cel adoptat de Germania pentru închiderea celor 17 reactoare nucleare care produc 23% din energia electrică consumată de cea mai mare economie europeană.

EIA estimează că Europa de Est are rezerve de 7.100 miliarde metri cubi de gaze de şist. Numai Polonia ar putea “stă” pe 5.200 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul intern timp de 300 de ani.

“Condiţiile geologice din Polonia sunt fenomenale. Există un volum remarcabil de depozite de gaze”, a declarat Ingo Kapp, fizician la centrul german de cercetare geologică GFZ, de la Potsdam, specializat în tehnologii de explorare.

Polonia a emis 86 de licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist. În luna aprilie, compania americană de explorare Marathon Oil a convenit să vândă 40% din drepturile comerciale asociate unui pachet de zece licenţe poloneze către grupul Nexen. O lună mai târziu, grupul francez Total a semnat un acord cu gigantul Exxon Mobil pentru a prelua 49% din drepturile comerciale pentru două licenţe din estul Poloniei.

Explorarea gazelor de şist este un procedeu controversat, deoarece presupune forarea a sute de puţuri şi fracturarea hidraulică a rocilor. Statul american New York a interzis temporar acest tip de explorare, pentru a dezvolta un set de reguli care să prevină contaminarea apelor cu chimicalele folosite în fracturarea hidraulică. Franţa a ameninţat că va retrage permisele de explorare a gazelor de şist.

Şi România, Ucraina, Ungaria şi Bulgaria au decis să promoveze explorarea gazelor de şist, însă progresele făcute până acum sunt mai modeste decât în Polonia.

Ucraina a semnat un acord cu Exxon Mobil şi negociază cu Royal Dutch Shell şi cu Chevron pentru explorarea rezervelor estimate de EIA la 1.200 miliarde metri cubi de gaze de şist.

Bulgaria a acordat luna trecută o licenţă de 30 milioane euro către Chevron, iar ministerul Energiei şi Economiei de la Sofia estimează rezervele de gaze de şist ale ţării la 1.000 miliarde metri cubi.

În România, grupul Chevron este interesat de explorarea gazelor de şist. Chevron deţine un perimetru de exploatare în zona Bârlad, cumpărat în toamna anului trecut de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari fără taxe.

Totodată, o companie sârbă deţinută de grupul rus Gazprom Neft va explora patru blocuri din vestul României în parteneriat cu o companie candiană, vizând şi gazele de şist.

money.ro: Rusia vrea să taie curentul Belarusului din cauza datoriilor

Compania rusă de stat Inter RAO UES ar putea sista livrările de electricitate către Belarus, din cauza unei datorii de 54 de milioane de dolari, acumulată de Minsk începând din luna martie, relatează cotidianul Kommersant.

Surse din Inter RAO au declarat că societatea ar putea reduce livrările cu aproape jumătate începând de joi şi le-ar putea sista din 19 iunie, dacă Belarusul nu va începe să îşi plătească datoria.

Compania rusă acoperă circa 10% din consumul total de curent electric din Belarus, una dintre principalele sale pieţe. În 2009, Belarusul a reprezentat al doilea client al Inter RAO, după Finlanda. Minskul a cumpărat energie electrică în valoare de peste 151 de milioane de dolari, au declarat experţi citaţi de cotidian.

Autorităţile belaruse au fost notificate deja în legătură cu posibile reduceri cu 200 de megawaţi ale curentului electric furnizat, începând de joi.

Belarusul este afectat de o criză economică gravă, provocată de deficitul comercial mare şi de cheltuielile semnificative făcute înainte de alegerile din decembrie.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter