revista presei pe energie 9 februarie

2011/02/09

Adevarul: România şi Turcia îşi dau mâna în Orient

Companiile din România şi cele din Turcia caută proiecte comune în domeniul energiei, petrolului şi gazelor în regiunea Caucazului și a Orientului Mijlociu. Turcii au încă rezerve cu privire la studiul de fezabilitate al cablului electric submarin care îi va lega de România şi studiază în continuare toate rutele posibile.

Ministrul român al Economiei, Ion Ariton, şi cel al Energiei şi Resurselor Naturale din Turcia, Taner Yildiz, au discutat ieri, la Bucureşti, cu ocazia lucrărilor grupei de lucru româno-turce în domeniul energiei, pe tema viitoarelor proiecte unde cele două ţări pot colabora.

Pe lângă proiectele de care se discută deja de ani buni, precum Nabucco sau cablul electric submarin, scurtele declaraţii de presă susţinute de miniştri după întâlnire au cuprins şi ceva nou. „În ceea ce priveşte cooperarea pe terţe pieţe, am convenit să formăm un grup de lucru care, împreună cu reprezentanţii companiilor din cele două ţări, să identifice proiecte concrete în Caucaz şi în Orientul Mijlociu în domeniul energiei”, a spus Ariton.

Hidrocentrale în Georgia

Surse participante la discuţiile dintre cele două părţi au arătat că este vorba de participarea la proiecte care vizează explorarea şi producţia de petrol şi gaze, reabilitarea de centrale electrice, dar şi construirea unora noi. „De exemplu, putem participa în consorţiu cu companii din Turcia la construcţia de hidrocentrale în Georgia”, au spus sursele amintite.

De ce întârzie cablul submarin

În ceea ce priveşte cablul submarin dintre România şi Turcia, proiect despre care se vorbeşte dinainte de anul 2004, participanţii la discuţii ne-au declarat că turcii încă au rezerve cu privire la rezultatele studiului de fezabilitate.

„Ei analizează în continuare fiecare detaliu referitor la ruta acestui cablu, pentru a vedea cu exactitate pe unde ar fi mai bine să treacă. Deşi turcii au planuri mari de realizare a unor noi centrale în colaborare cu investitori străini, ei totuşi vor avea nevoie de această conexiune cu România, întrucât necesarul lor de electricitate creşte încontinuu”, au mai spus oficialii care au luat parte la aceste discuţii.

Cablul electric submarin dintre România şi Turcia ar putea avea o lungime de circa 400 de kilometri şi un cost de 1,5 milioane de euro pentru un kilometru, adică 600 de milioane de euro în total.

ziare.com: Jeffrey Franks: Pretul energiei nu va creste in perioada urmatoare

Consumatorii casnici nu ar trebui sa se astepte la majorarea preturilor la energie in viitorul apropiat, insa acestea trebuie liberalizate, procesul urmand a se defasura pana in 2015, potrivit sefului misiunii Fondului Monetar International in Romania, Jeffrey Franks.

Liberalizarea preturilor din domeniul energiei se va face in trei etape, a declarat Franks, marti, in cadrul unei conferinte de presa pentru prezentarea rezultatelor ultimei evaluari a actualului acord cu Fondul Monetar International (FMI).

In prima etapa, se va ajusta consumul non-retail (companii), proces ce va incepe in urmatoarele luni si se va extinde pana in anul 2013.

A doua etapa presupune ajutarea pentru consumul retail (gospodarii), pentru care nu s-a stabilit inca o data de incepere, dar procesul ar trebui finalizat in 2015. “Va fi mai lent procesul si va incepe mai tarziu”, a precizat Franks.

In cele din urma, a treia etapa va consta in definirea consumatorilor vulnerabili. “Toti vor avea o ajutare mai lenta. Dar trebuie sa definim mecanismele de a-i proteja pe cei vulnerabili, mai saraci. Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii va defini aceste procese si vor stabili care sunt acesti consumatori vulnerabili. Gospodariile care au venituri mari vor trebui sa plateasca. Avem cateva luni in care trebuie sa lucram cu Guvernul pentru a defini cate gospodarii vom proteja”, a mai spus oficialul institutiei financiare.

Acesta a adaugat ca dereglementarea pietei energiei ar putea conduce la preturi mai scazute pentru unii consumatori si la preturi mai mari pentru altii. “Nu cautam o majorare a pretului, ci o functionare corect a pietei”, si-a intarit ideea Franks.

La randul sau, reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, a precizat ca un anumit tip de clienti, cum ar fi spitalele sau facilitatile de ingrijire a copiilor, vor trebui protejati, tratati in mod diferit, acest lucru referindu-se si la furnizarea de energie, nu doar la pret.

“Exista o legislatie europeana care prevede un pret competitiv si o piata libera a pretului la energie. Acest lucru implica acest calendar. Nu cerem majorarea pretului gazului, dar cerem urmarirea legislatiei europene in aceasta piata. Ca rezultat, ar trebui sa vedem acest pret pe piata libera”, a incheiat Szekely.

money.ro: Şerban, Ministerul Economiei: Preţul corect la gaze l-am putea avea în trei ani: 180 – 220 dolari//1.000 mc

Preţul corect al gazelor în România ar putea fi obţinut în urma unui proces de liberalizare de trei ani, la un nivel situat între preţul gazelor de import şi al celor de export, în jur de 220 – 180 de dolari/1.000 mc, a declarat, la The Money Channel, Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei.

El a apreciat că există mai multe variante de calcul în această privinţă şi că preţul gazelor ar trebui majorat cu un procent pe trimestru, până se ajunge la un preţ corect. Consilierul ministrului Ion Ariton a mai spus că decizia privind liberalizarea preţului gazelor eşte una politică şi că este foarte greu de luat iar pentru categoriile vulnerabile ale populaţiei se vor găsi soluţii.

“Indiferent ce decizie iei, poţi lua decizia corectă. Fiecare avem probleme, vorbim de categorii vulnerabile, pentru care Guvernul poate găsi soluţii. Există două curbe: una de intern, la 135 (dolari//1.000 mc- n.r.) şi una de extern, de 380 şi ai un coş. Ce înseamnă liberalizarea? Când preţurile se vor întâlni, acolo e preţul. Se vor întâlni la mijloc, undeva la 220 sau la 180. Întalnirea să nu se producă brusc, creşterea se va face în trepte, până undeva în 2014. În primul an, am făcut calculele, sunt mai multe variante: după părerea mea, pentru a se ajunge la un preţ corect pe energie, se ajunge la trei ani şi s-ar face trimestrial. În trei ani, creşterea va reprezenta un procent important. Decizia e politică, greu de luat, se va lua”, a spus Şerban.

El a precizat că Executivul va lua decizia liberalizării preţului gazelor şi că FMI va putea influenţa decizia politică, chiar dacă am refuzat ultima tranşă din acordul stand-by.

“Guvernul e conştient că este o problemă, dar momentul îl ştie el. Eu cred că, aşa cum merg lucrurile cu ultima decizie, mai împumutăm de la UE, FMI va fi lângă noi dar ar putea să influenţeze corect decizia politică”, a adăugat consilierul ministrului Economiei.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a anunţat, săptămâna trecută, că FMI a cerut României renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul. “Ne solicită reverificarea preţurilor. (…) Preţurile să fie liberalizate, şi în cursul acestui an să ne prezentăm cu o noua formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat Ariton după discuţii cu reprezentanţii FMI. El a adăugat că liberalizarea preţurilor reglementate nu înseamnă neaparat creşterea tarifelor plătite de populaţie.

“Nu se pune problema unei liberalizări a preţului gazelor în 2011. Este un proces mai îndelungat, care necesită o analiză aprofundată, dar trebuie să remarcăm că o ajustare a preţului la nivel internaţional a fost stopată. De aceea, probabil, autorităţile vor prezenta, în lunile următoare, o strategie proprie referitoare la modul în care trebuie să fie realizată această evoluţie a preţului la gaze”, a explicat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor, a declarat că liberalizarea preţurilor la energie înseamnă o aliniere la preţurile Uniunii Europene, unde fiecare cetăţean consumă, lunar, pe energie 700 de euro.

“Liberalizarea preţurilor nu a fost recomandată de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) ci de Comisia Europeană, şi înseamnă alinierea cu preţurile europene, scumpirea gazelor, o scumpire extrem de puternică…”, a declarat Popescu.

Popescu a explicat că se doreşte ca cetăţenii români să ajungă să cheltuiască pe energie la fel ca cetăţenii europeni.

“Fiecare cetăţean al UE plăteşte 700 de euro lunar pe energie. 300 – 400 de miliarde anual. Dacă am investi ca UE 200 – 300 de miliarde în energie, poate, în câţiva ani, vom avea o independenţă”, a spus Popescu.

Update 19:08Boc: Gazele se vor scumpi până în 2015

Guvernul va face o analiză a liberalizării preţurilor gazelor până în septembrie iar procesul va fi implementat în perioada 2013-2015, după ce Guvernul va elimina preţurile reglementate, la cererea FMI. Tot până în septembrie vor fi definiţi consumatorii vulnerabili, a declarat premierul Emil Boc. “iberalizarea preţurilor va avea loc între 2013 şi 2015. Până în septembrie se face o analiză, se stabileşte un calendar. Până la finele lui 2011 se vor defini de către Ministerul Finanţelor consumatorii vulnerabili, în concordanţău legislaţa europeană. Acest calendar va fi prezntat odata ce va fi finalizat, termenul, septembrie”, a spus Boc.

Adevarul: Populaţia scapă de scumpirea gazelor

Consumatorii casnici vor plăti în continuare preţuri reglementate la energie şi gaze, fiind protejaţi de directivele europene. Potrivit legislaţiei comunitare, categoria de „consumatori vulnerabili“ care va fi protejată prin preţuri reglementate poate include aproape toţi clienţii casnici.

Guvernul şi-a asumat în noul acord cu finanţatorii externi eliminarea preţurilor reglementate la energia electrică şi la gazele naturale în următorii ani. „Până în luna septembrie se va stabili un calendar de eliminare a preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze, iar acest calendar se va implementa în perioada 2013-2015″, a declarat premierul Emil Boc.

Teoretic, aceasta înseamnă că fiecare consumator, inclusiv cei casnici, vor trebui să plătească tarife negociate în mod direct cu furnizorii de utilităţi, fără ca preţul să mai fie plafonat de vreo instituţie guvernamentală. De fapt, lucrurile nu vor sta chiar aşa.

„Până la finele anului 2011 se vor defini de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi vor fi create mecanisme de protecţie a acestora”, a mai spus Boc.

Cheia stă tocmai în sintagma „în concordanţă cu legislaţia europeană”. Aceasta pentru că majoritatea consumatorilor casnici pot fi incluşi în categoria „vulnerabili”, potrivit directivelor europene, ceea ce însemnă că vor plăti în continuare tarife reglementate.

Cine vrea liberalizarea pieţei

De unde a plecat toată povestea legată de liberalizarea preţurilor? În primul rând, de la o procedură de infringement declanşată de Comisia Europeană în urmă cu un an şi jumătate împotriva României.

Potrivit Executivului european, niciun agent economic nu poate plăti preţuri reglementate, aşa cum se întâmplă în prezent cu unii ­mici consumatori necasnici în România. Această problemă se va rezolva până la finele anului 2013, când doar preţul pentru populaţie va mai fi controlat.

Însă ceea ce a determinat FMI să ceară cu atâta încăpăţânare liberalizarea pieţei a fost lobby-ul puternic al companiilor energetice de pe piaţa locală, în marea lor majoritate giganţi europeni, precum E.ON, GDF-Suez, CEZ sau Enel. Aceştia au intervenit inclusiv la Bruxelles pentru a se plânge de faptul că autorităţile române plafonează preţurile, nejustificat în opinia lor, ceea ce le limitează profiturile.

Reamintim că delegaţia FMI s-a întâlnit la data de 28 ianuarie cu reprezentanţii companiilor energetice străine prezente pe piaţa din România, iar trei zile mai târziu i-a cerut ministrului Economiei liberalizarea pieţei.

Franks îndeamnă la calm

„Gospodăriile nu ar trebui să se aştepte la majorări de tarife în viitorul apropiat, întrucât procesul de liberalizare a preţurilor la electricitate şi gaze va începe mai târziu şi se va finaliza în 2015. Încă nu am definit când va începe pentru că vrem să lucrăm mai întâi la definirea persoanelor vulnerabile şi vrem să le asigurăm protecţia”, a spus, la rândul său, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

money.ro: Tarifele la electricitate şi gaze cresc în 2013-2015. Guvernul elimină preţurile reglementate

Tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015, după ce Guvernul va elimina preţurile reglementate, la cererea FMI, pe baza unui calendar care va fi stabilit până în septembrie 2011, urmând să fie definiţi consumatorii consideraţi vulnerabili, care trebuie protejaţi.

Eliminarea preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze a fost anunţată, luni seara, de premierul Emil Boc, la finalul negocierilor cu FMI.

“În domeniul energiei, pe parcursul anului 2011, se vor întreprinde următoarele măsuri: până în luna septembrie se va stabili un calendar de eliminare a preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze, iar acest calendar se va implementa în perioada 2013-2015. Deci, până în luna septembrie se va face această analiză, se va stabili un calendar, dar calendarul de implementare va viza perioada 2013-2015. De asemenea, până la finele anului 2011 se vor defini de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi crearea de mecanisme de protecţie a acestora, în perspectiva măsurilor care se vor lua pe perioada 2013-2015”, a spus Boc, într-o conferinţă de presă.

Întrebat de jurnalişti cine va proteja populaţia de “o explozie” a tarifelor dacă preţurile în domeniul energiei şi gazelor naturale vor fi liberalizate, premierul a precizat din nou că acest calendar care vizează eliminarea preţurilor reglementate va fi stabilit până în luna septembrie şi implementat efectiv în 2013-2015.

“Între timp, până la finele lui 2011, Ministerul Finanţelor cu Ministerul Muncii trebuie să stabilească măsurile de protecţie socială pentru consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană. Deci, este un pachet complet, un calendar grafic separat de implementare şi măsuri de protecţie socială pentru consumatorii vulnerabili, măsuri care vor fi stabilite de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Muncii”, a spus Boc.

Întrebat dacă toate gospodăriile populaţiei sau numai un segment dintre acestea vor fi considerate drept consumatori vulnerabili, premierul a răspuns că “detalii legate de nuanţe”, vor fi prezentate ulterior de către miniştrii implicaţi şi ANRE.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat, săptămâna trecută, că FMI a cerut renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul.

“Ne solicită reverificarea preţurilor. (…) Preţurile să fie liberalizate, şi în cursul acestui an să ne prezentăm cu o noua formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat Ariton după discuţiile de aproape două ore cu reprezentanţii FMI.

El a adăugat că liberalizarea preţurilor reglementate nu înseamnă neaparat creşterea tarifelor plătite de populaţie.

Solicitat atunci să comenteze, premierul Boc a declarat că Guvernul nu are competenţe în stabilirea preţului la gazele naturale, în condiţiile în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) este o instituţie independentă, şi poate interveni doar împotriva abuzurilor prin controale indirecte.

În 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, instituţie care are rolul de a stabili preţurile la energie şi gaze, a anunţat că va comanda un studiu privind impactul renunţării la preţurile reglementate ale gazelor şi electricităţii.

Aproape toţi producătorii de electricitate sunt obligaţi de ANRE să aloce o parte a producţie pentru consumul populaţiei, la preţuri stabilite de Autoritate. De asemenea, gazele produse de OMV Petrom şi Romgaz Mediaş au preţuri de producţie stabilite de ANRE.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter