Revista Presei Pe Energie – 9 Februarie 2012

2012/02/09

Adevarul: Ne pregătim de o nouă eră a gazelor

Experţii Comisiei Europene elaborează în această perioadă o propunere de directivă europeană care va stabili regulile de exploatare a gazelor neconvenţionale.

Perioadele geroase de iarnă şi facturile uriaşe pe care le primim ne aduc aminte din ce în ce mai des cât de importante sunt resursele energetice şi cât de important este să nu depindem de nimeni la acest capitol.

Din păcate, Uniunea Europeană este dependentă de gazele ruseşti, care înseamnă 23% din consumul europenilor. Politicile energetice trasate la Bruxelles au printre priorităţi reducerea dependenţei de importurile de energie, iar una dintre metode este diversificarea resurselor.

Gazele, resursa viitorului

Ţiţeiul şi gazele vor lua amploare şi vor asigura circa 60% din consumul energetic al ţării până în anul 2040, faţă de 55% acum, iar gazele vor detrona cărbunele şi va ajunge pe locul doi ca importanţă, potrivit unui studiu al gigantului american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume. Cum vârful producţiei de petrol a trecut şi a început declinul, a venit vremea pentru o nouă eră a hidrocarburilor.

Gazele neconvenţionale (sau cele din şisturi bituminoase) au transformat Statele Unite în principalul producător de gaze din lume, detronând Rusia în urmă cu doi ani. Gazele noi înseamnă acum peste 20% din consumul americanilor, faţă de doar 5% la începutul anilor 2000.

În Europa, nu există încă nicio exploatare a gazelor de şist, ci doar câteva licenţe de explorare acordate de Polonia. România este şi ea în fază avansată de aprobare a unor acorduri petroliere semnate cu trei companii: gigantul american Chevron, care are trei petrimetre în Dobrogea şi în sudul Moldovei, precum şi firmele Mol şi Avere Energy, care au câştigat perimetre în vestul ţării.

„Acordurile nu au intrat încă în vigoare, întrucât mai este nevoie de avizul Ministerului Transporturilor. Având în vedere programul naţional de drumuri, vrem să ne asigurăm că aceste perimetre nu afectează viitorul traseu al autostrăzilor. În luna februarie estimăm că vor fi aprobate de Guvern”, a declarat, pentru „Adevărul”, Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

O nouă legislaţie europeană

Pătruţi a precizat că nu se poate spune cu exactitate ce fel de zăcăminte ar putea fi găsite acolo, întrucât, până acum, s-au făcut foarte puţine studii în acest domeniu. Totuşi, cele existente ar indica prezenţa unor roci dure, cu proprietăţi apropiate celor care conţin astfel de hidrocarburi, în special în sud-estul ţării.

„Avem informaţii privind existenţa unor astfel de roci, dar nu ştim nimic în privinţa conţinutului lor de gaze. Nu cred că mai devreme de 2030 se va putea vorbi de exploatări în acest domeniu în România”, a adăugat Pătruţi.El a amintit că, la nivel european, părerile sunt împărţite în privinţa beneficiilor pe care le-ar putea aduce gazele de şist, în special pentru că tehnologia implică fisuri în subsol, iar unele voci o consideră periculoasă pentru mediu. Franţa şi Bulgaria au interzis explorările, însă Polonia le încurajează.

„La nivelul Uniunii Europene, a fost instituit un grup de lucru care analizează impactul asupra mediului a explorării şi exploatării unor astfel de resurse. Va fi elaborat un studiu de impact asupra mediului, care va sta la baza unei propuneri de directivă europeană. Aceasta va stabili anumite condiţii de dezvoltare a acestei industrii şi regulile pe care vor trebui să le respecte companiile petroliere”, a mai spus oficialul ANRM. Legislaţia din prezent nu face nicio diferenţă între gazele convenţionale şi cele de şist, extrase din roci dure, cu o tehnologie specială.

Consumul de energie al omenirii, în creştere

Americanii de la ExxonMobil se aşteaptă ca, în anul 2040, consumul de energie al planetei să fie mai mare cu 30% faţă de anul 2010. Gazele neconvenţionale vor avea o asecensiune incredibilă şi vor ajunge la 30% din gazele naturale la nivel mondial, faţă de doar câteva procente acum.

Ţiţeiul şi gazele naturale vor fi principalele resurse energetice ale omenirii în anul 2040 şi vor asigura aproximativ 60% din cererea de la nivel global, faţă de 55% în prezent. Gazul este resursa care va căpăta cea mai mare importanţă în această perioadă, iar creşterea va fi de 1,6% pe an din 2010 până în 2040. Investiţiile şi noile tehnologii vor face posibilă majorarea şi diversificarea resurselor energetice.

 

 

money.ro: Franks: Anumite familii vor plati mai mult pentru gaze

Romania trebuie sa liberalizeze preturile la gaze si energie, chiar daca acest lucru va avea ca efect pe termen scurt majorarea costurilor pentru anumite persoane, a spus Jeffrey Franks, seful delegatiei Fondului Monetar International, pentru Romania TV.

Preturile la energie in Romania nu tin cont de piata si nimeni nu poate investi in acest moment, deoarece trebuie sa existe o piata libera pentru investitii.

Potrivit oficialului, Romania a promis sa armonizeze aceasta piata atunci cand a aderat la Uniunea Europeana, insa a intarziat aplicarea acestei masuri.
Liberalizarea preturilor este importanta si pentru a face posibila privatizarea companiilor de stat.

Aceasta masura va avea avea ca efect majorarea costurilor pentru anumite categorii de persoane.

“Pe termen scurt, anumiti oameni, anumite familii vor plati mai mult, fiind nevoie de o schema de protectie”, a spus Franks.

De asemenea, masurile trebuie aplicate cat mai repede, insa gradual, pentru a afecta cat mai putine persoane.

Pe de alta parte, termen lung, investitiile in sistemul energetic vor creste si vor fi dezvoltate noi tehnologii.

money.ro: Petrolul s-a scumpit cu 20% in ultimul an, iar pretul carburantilor a crescut cu 9%. Cum a evoluat consumul?

In 3 februarie 2011, pretul unui baril de petrol de tip Brent – relevant pentru Europa – era de 315 lei, in timp ce pretul unui baril de petrol de tip WTI – relevant pentru SUA – era de 280 lei. In 3 februarie 2012, barilul de petrol de tip Brent costa cu 20% mai mult, iar barilul de petrol de tip WTI cu 15% mai mult.

Aceasta evolutie a influentat in mod evident si pretul carburantilor la pompa.

Astfel, potrivit indicelui preturilor de consum calculat de INS, intre februarie si decembrie 2011, carburantii s-au scumpit cu 6%, iar in ianuarie 2012 s-a mai inregistrat o crestere de ~3%, ceea ce duce cresterea inregistrata in ultimele 12 luni la aproximativ 9%, procent de trei ori mai mare decat rata oficiala a inflatiei. In aceste conditii, ce s-a intamplat cu consumul?

In decembrie 2011, cifra de afaceri bruta inregistrata de companiile care activeaza in comertul cu carburanti a fost cu 12% mai mare decat in decembrie 2011, iar daca luam in calcul evolutia cifrei de afaceri ajustata in functie de numarul de zile lucratoare, cresterea a fost de 16,4%. Nu avem inca datele pentru ianuarie 2012, insa dupa cum se poate observa si pe graficul de mai jos, ianuarie 2011 a fost o luna foarte slaba, astfel incat baza de comparatie este scazuta.Consiliul Concurentei a amendat luna trecuta cateva companii petroliere cu 880 milioane lei, iar daca amenda nu va fi anulata in justitie este de asteptat ca aceasta suma sa fie recuperata tot de la consumatori prin marirea pretului carburantilor – de altfel, la doar cateva zile dupa decizia CC, Petrom a anuntat o crestere cu ~1,5% a preturilor, Rompetrol si Lukoil luand o decizie similara imediat dupa anuntul Petrom.

energyonline.ro: Cererea de petrol ar putea ajunge la 1 milion de barili pe zi

Cererea de petrol ar putea ajunge anul acesta la un milion de barili pe zi, cauza fiind creșterea consumului realizat de țările non-OECD (Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică), este de părere cea mai mare companie producătoare de energie din China

Cererea de petrol ar putea ajunge la 1.5 milioane de barili pe zi, a arătat China National Petroleum Corp în raportul său anual privind industria de petrol.

În ceea ce privește cheltuielile efectuate pentru explorarea și producerea gazului și petrolului, acestea ar putea crește cu 10%, atingând un record de 598 miliarde de dolari, a arătat CNPC în raport. Anul trecut, cheltuielile au crescut cu 12%.

focus-energetic.ro: Creşteri energetice

În anul 2011, atât resursele de energie primară, cât şi cele de energie electrică au crescut faţă de anul 2010 cu 2,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Principalele resurse de energie primară în anul 2011 au totalizat 34,87 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 733.200 tep faţă de anul 2010. Producţia internă a însumat 23,45 milioane tep, în creştere cu 1,6% faţă de anul 2010, iar importul a fost de 11,4 milioane tep, în creştere cu 3,3%.

Din cele 7,3 milioane tep cărbune utilizat (ceea ce înseamnă o creştere cu 14% faţă de anul 2010), 6,7 milioane tep au reprezentat producţia internă (creştere cu 14,4%), iar 600.000 tep au fost importuri (creştere cu 10,1%).

Producţia de ţiţei a scăzut, în 2011, cu 2,2% (până la aproape 4 milioane tep), importurile s-au redus cu 6,4% (până la circa 5,5 milioane tep), totalul petrolului utilizat fiind cu 6,7% mai mic faţă de 2010 (9,4 milioane tep în 2011, faţă de aproape 9,9 milioane tep în 2010). În schimb, au crescut importurile de produse petroliere cu 6,6% (de la 1,9 milioane tep în 2010, la 2,2 milioane tep în 2011).

Cel mai mult au crescut importurile de gaze naturale, de la 1,8 milioane tep în 2010, la 2,5 milioane tep în 2011, ceea ce reprezintă o majorare de 38,8%. De altfel, nici nu a fost greu să crească importurile: deşi ANRE a avizat, în 2010, un coş al importurilor de circa 20%, nu s-a realizat decât aproximativ 17%. În 2011, importurile, confor INS şi ANRE, au reprezentat circa 23% din consumul de gaze naturale. Consumul intern a crescut de la 10,4 milioane tep în 2010, la 11,1 milioane tep în 2011, în timp ce producţia internă a rămas aceeaşi, de 8,5 milioane tep. De remarcat, în anul 2008, consumul total de gaze naturale a fost, conform INS, de 12,8 milioane tep, producţia internă – 9,2 milioane tep, iar importul – 3,6 milioane tep (circa 28% din consum).

În anul 2011, resursele de energie electrică au fost de 61820,1 milioane kWh (61,8 TWh), în creştere cu 1,28 TWh (+2,1%) faţă de anul 2010. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 1,27 TWh (+2,1%).

Reamintim, începând cu sfârşitul lunii septembrie, Hidroelectrica (cel mai ieftin producător intern de electricitate) a activat clauza de forţă majoră, din cauza secetei prelungite. Astfel, anul trecut, producţia din termocentrale a fost de 33,3 TWh, în creştere cu 5,3 TWh (+18,9%), în timp ce producţia din hidrocentrale a fost de 15 TWh, în scădere cu 5 TWh (-25,3%). la Cernavodă s-au produs 11,7 TWh, în creştere cu 123,7 milioane kWh (+1,1%).

Producţia din centralele electrice eoliene în anul 2011 a fost de 948,7 milioane kWh în creştere cu 946,2 milioane kWh faţă de anul 2010. Astfel, în termocentrale s-a produs 54,6% din energia totală, în hidrocentrale – 24,6%, în centrala nucleară – 19,2%, iar în parcurile eoliene – 1,6%. De asemenea, s-a importat 1,3%.

Consumul final de energie electrică în anul 2011 a fost de 52,5 TWh, cu 4% mai mare faţă de anul 2010; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,3%, iar consumul populaţiei a crescut cu 3,3%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 6,8 TWh, în scădere cu 158,6 milioane kWh, respectiv cu 2,3%.

Exportul de energie electrică a fost de 2,45 TWh, în scădere cu 584 milioane kWh, respectiv cu 19,2%.

Astfel, în total consum, exportul a reprezentat 4%, iluminatul public – 1,1%, consumul propriu tehnologic – 11%, consumul populaţiei – 18,7%, iar consumul în economie – 65,2%.

focus-energetic.ro: Bancă a energiei

Sectorul energetic intenţionează de ceva timp să-şi creeze o bancă proprie. Mai mult, la Adunarea Generală a Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) s-a propus înfiinţarea unei bănci a sectorului energetic.

“Comunitatea energetică din România simte nevoia unei bănci a energiei, care să susţină cu prioritate linia strategică investiţională”, a afirmat Iulian Iancu, preşedintele CNR – CME. Acesta a precizat că fondurile necesare funcţionării instituţiei bancare pot proveni de la companiile cu capital de stat sau privat, din România sau din străinătate.

Această iniţiativă a fost tratată cu suficientă ironie de către guvernatorul BNR. Mugur Isărescu a arătat, puţin amuzat, că aceasta ar fi „un fel de iluzie a beţivului, care visează să-şi facă un restaurant al lui, crezând că acolo ar urma să bea gratis. Noi nu vom putea opri acest proces, dar ne interesează foarte mult calitatea acţionariatului”, a spus guvernatorul.

El a mai arătat că „au fost destui care au vrut să înfiinţeze bănci, dar la mine n-au ajus astfel de cereri. Probabil au ajuns doar la Direcţia de Avizare din BNR, unde li se face o lectură cu intonaţie şi cu accent pe regulamente, după care n-au mai insistat”, a mai spus Isărescu.

energielive.ro: Istvan Szekely, CE: Liberalizarea tarifelor la electricitate pentru populatie a fost amanata pana in 2017

Liberalizarea tarifelor la electricitate pentru consumatorii casnici a fost amânată cu doi ani şi se va încheia în 2017 şi nu în 2015, cum se anunţase iniţial, au anunţat duminică, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Perioada în care se va efectua liberalizarea treptată preţurilor la energie pentru populaţie a fost prelungită cu doi ani, urmând să aibă loc în perioada 2013-2017, a declarat şeful misiunii Comisiei Europene (CE) în România, Istvan Szekely.

Nu există niciun plan de creştere a costurilor la gaze în 2012. La electricitate, pentru consumatorii industriali, procesul va începe în lunile următoare, iar pentru consumatorii casnici procesul va fi mult mai gradual, într-un calendar care va începe în 2013‘, a spus şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks.

money.ro: Statul kazah ar putea imprumuta 4 MLD. dolari KazMunaiGaz

Statul kazah este pregatit sa imprumute patru miliarde de dolari companiei KazMunaiGaz (KMG), pe care o controleaza, inclusiv pentru refinantarea unor datorii legate de proiecte ale Rompetrol, a declarat seful fondului suveran Samruk-Kazina, Umirzak Shukeiev, scrie Mediafax.

“In ultimele luni, fondul a pregatit propuneri de finantare a (proiectelor, n.r.) KMG printr-o emisiune de obligatiuni a Fondului National in valoare de 4 miliarde de dolari si cu maturitate in 2015″, a spus Shukeiev intr-o coferinta de presa, potrivit Reuters.

Fondurile atrase prin emisiunea de obligatiuni vor fi folosite “in principal pentru a refinanta datorii legate de proiecte de la Kashagan si ale Rompetrol, imbunatatind semnificativ situatia financiara a KMG”, a spus el.

KMG va continua sa lucreze la proiecte de explorare si productie precum dezvoltarea exploatarii resurselor de hidrocarburi de la Marea Caspica, a declarat presedintele board-ului companiei, Lyazzat Kiinov.

“In acest an, KMG va continua sa lucreze la proiecte de explorare si productie precum dezvoltarea resurselor de hidrocarburi de la Marea Caspica si implementarea proiectelor de explorare, obtinerea unui pachet de 10% din actiunile proiectului Kashagan, asigurarea productiei de petrol la Kashagan, precum si dezvoltarea in continuare a proiectului Tengiz”, a spus Kiinov la reuniunea fondului Samruk-Kazina.

Kazahstanul a devenit in 2005 partener in proiectul Kashagan, de la Marea Caspica, cel mai mare zacamant petrolifer descoperit incepand din anii ’60. Statul kazah detine 16,8% din proiect. Kashagan ar trebui sa inceapa productia de petrol la sfarsitul acestui an sau in primele luni din 2013.

KMG a preluat Rompetrol in 2007. In martie anul trecut, compania a anuntat ca a investit circa 800 de milioane de dolari pentru modernizarea Rompetrol si intentioneaza sa finalizeze procesul in 2012.

Shukeiev a declarat ca propunerile de imprumuturi de la fondul suveran, care controleaza active de stat in valoare de 90 miliarde de dolari, trebuie aprobate de Consiliul de Politica Economica, un organism consultativ condus de premierul Kazahstanului si din care fac parte ministri cu portofolii importante pentru economie si seful bancii nationale.

Propunerea privind finantarea a castigat deja aprobarea unor membri ai consiliului, a spus el.

KMG detine prin The Rompetrol Group si alte companii 54,65% din actiunile Rompetrol Rafinare.

Rompetrol Rafinare a efectuat in iulie 2011 o majorare de capital prin conversia unor obligatiuni, prin care statul roman a dobandit calitatea de actionar al companiei, cu o participatie de 44,69%.

Directorul financiar al grupului Rompetrol, Dmitry Grigoryev, declara la acea data ca grupul a stins complet orice datorie catre statul roman si ca negociaza cu Guvernul preluarea participatiei statului la Rompetrol Rafinare, la pretul pietei.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter