revista presei pe energie 8 februarie

2011/02/08

Hotnews: Emil Boc: Pretul reglementat la gaze naturale se elimina in intervalul 2013 – 2015 * Nu avem in vedere privatizarea CEC si nici vanzarea pachetelor majoritare la Transgaz, Romgaz, Transelectrica

Preturile reglementate la gazele naturale vor fi eliminate in perioada 2013 – 2015, potrivit unul calendar care va fi stabilit pana in luna septembrie a acestui an, a anuntat luni premierul Emil Boc, care a prezentat liniile directoare ale noului acord cu FMI.

Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii vor trebui sa defineasca, pana la sfarsitul acestui an, consumatorii vulnerabili si mecanismele de protectie a acestora, a spus Emil Boc, care nu a dorit sa ofere informatii suplimentare despre modul in care vor fi sustinute persoanele cu venituri mici in fata majorarii tarifelor la gaze naturale.

Aceasta decizie a fost anuntata in cadrul prezentarii noului acord cu FMI, de tip preventiv, care prevede, printre altele, si clasificarea companiilor de stat in trei categorii: societati care isi vor continua activitatea, vor fi privatizate sau lichidate.

“Avem in vedere companii care aduc pierderi prin faptul ca nu sunt exploatate de maniera economiei de piata”, a adaugat premierul, care a afirmat ca se va introduce obligativitatea auditului extern, periodic.

In plus, controlul asupra acestor companii va fi transferat de la ministerele de resort la cel al Finantelor.

“Pana la sfarsitul lui iunie stim clar ce se va intampla cu fiecare companie”, a spus Boc, care a adaugat insa ca Guvernul nu are in vedere privatizarea CEC sau vanzarea pachetelor majoritare la Hidroelectrica, Transgaz sau Romgaz.

In plus, vor continua procesele care vizeaza vanzarea unor pachete minoritare la societati precum Petrom sau Transelectrica.

money.ro: Şerban, Ministerul Economiei: Preţul corect la gaze l-am putea avea în trei ani: 180 – 220 dolari//1.000 mc

Preţul corect al gazelor în România ar putea fi obţinut în urma unui proces de liberalizare de trei ani, la un nivel situat între preţul gazelor de import şi al celor de export, în jur de 220 – 180 de dolari/1.000 mc, a declarat, la The Money Channel, Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei.

El a apreciat că există mai multe variante de calcul în această privinţă şi că preţul gazelor ar trebui majorat cu un procent pe trimestru, până se ajunge la un preţ corect. Consilierul ministrului Ion Ariton a mai spus că decizia privind liberalizarea preţului gazelor eşte una politică şi că este foarte greu de luat iar pentru categoriile vulnerabile ale populaţiei se vor găsi soluţii.

“Indiferent ce decizie iei, poţi lua decizia corectă. Fiecare avem probleme, vorbim de categorii vulnerabile, pentru care Guvernul poate găsi soluţii. Există două curbe: una de intern, la 135 (dolari//1.000 mc- n.r.) şi una de extern, de 380 şi ai un coş. Ce înseamnă liberalizarea? Când preţurile se vor întâlni, acolo e preţul. Se vor întâlni la mijloc, undeva la 220 sau la 180. Întalnirea să nu se producă brusc, creşterea se va face în trepte, până undeva în 2014. În primul an, am făcut calculele, sunt mai multe variante: după părerea mea, pentru a se ajunge la un preţ corect pe energie, se ajunge la trei ani şi s-ar face trimestrial. În trei ani, creşterea va reprezenta un procent important. Decizia e politică, greu de luat, se va lua”, a spus Şerban.

El a precizat că Executivul va lua decizia liberalizării preţului gazelor şi că FMI va putea influenţa decizia politică, chiar dacă am refuzat ultima tranşă din acordul stand-by.

“Guvernul e conştient că este o problemă, dar momentul îl ştie el. Eu cred că, aşa cum merg lucrurile cu ultima decizie, mai împumutăm de la UE, FMI va fi lângă noi dar ar putea să influenţeze corect decizia politică”, a adăugat consilierul ministrului Economiei.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a anunţat, săptămâna trecută, că FMI a cerut României renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul. “Ne solicită reverificarea preţurilor. (…) Preţurile să fie liberalizate, şi în cursul acestui an să ne prezentăm cu o noua formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat Ariton după discuţii cu reprezentanţii FMI. El a adăugat că liberalizarea preţurilor reglementate nu înseamnă neaparat creşterea tarifelor plătite de populaţie.

“Nu se pune problema unei liberalizări a preţului gazelor în 2011. Este un proces mai îndelungat, care necesită o analiză aprofundată, dar trebuie să remarcăm că o ajustare a preţului la nivel internaţional a fost stopată. De aceea, probabil, autorităţile vor prezenta, în lunile următoare, o strategie proprie referitoare la modul în care trebuie să fie realizată această evoluţie a preţului la gaze”, a explicat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor, a declarat că liberalizarea preţurilor la energie înseamnă o aliniere la preţurile Uniunii Europene, unde fiecare cetăţean consumă, lunar, pe energie 700 de euro.

“Liberalizarea preţurilor nu a fost recomandată de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) ci de Comisia Europeană, şi înseamnă alinierea cu preţurile europene, scumpirea gazelor, o scumpire extrem de puternică…”, a declarat Popescu.

Popescu a explicat că se doreşte ca cetăţenii români să ajungă să cheltuiască pe energie la fel ca cetăţenii europeni.

“Fiecare cetăţean al UE plăteşte 700 de euro lunar pe energie. 300 – 400 de miliarde anual. Dacă am investi ca UE 200 – 300 de miliarde în energie, poate, în câţiva ani, vom avea o independenţă”, a spus Popescu.

Update 19:08Boc: Gazele se vor scumpi până în 2015

Guvernul va face o analiză a liberalizării preţurilor gazelor până în septembrie iar procesul va fi implementat în perioada 2013-2015, după ce Guvernul va elimina preţurile reglementate, la cererea FMI. Tot până în septembrie vor fi definiţi consumatorii vulnerabili, a declarat premierul Emil Boc. “iberalizarea preţurilor va avea loc între 2013 şi 2015. Până în septembrie se face o analiză, se stabileşte un calendar. Până la finele lui 2011 se vor defini de către Ministerul Finanţelor consumatorii vulnerabili, în concordanţău legislaţa europeană. Acest calendar va fi prezntat odata ce va fi finalizat, termenul, septembrie”, a spus Boc.

ziare.com: Energia electrica si gazele se vor scumpi in perioada 2013-2015

Tarifele la energia electrica si gaze vor creste in perioada 2013-2015. Calendarul scumpirilor va fi stabilit pana in luna septembrie.

Scumpirile vor fi un efect al eliminarii preturilor reglementate, eliminare anuntata de premierulEmil Boc, luni seara.

“Pana in septembrie se va stabili un calendar de eliminare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze. Acest program va fi implenat in perioada 2013-2015”, a spus Boc.

Potrivit premierului, urmeaza ca in acest an sa se defineasca si cine sunt consumatorii considerati vulnerabili, ce trebuie protejati.

“Pana la finele lui 2011 se vor defini de Ministerele Finantelor si Muncii consumatorii vulnerabili si crearea de mecanisme de protectie a acestora in perspectiva masurilor care vor fi luate in 2013-2015”, a adaugat Boc.

Prin luarea acestei decizii, statul roman se supune solicitarii venite din partea FMI, privind eliminarea preturilor de reglementare.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat, martea trecuta, ca una dintre cerintele reprezentantilor FMI pentru noul acord o reprezinta revederea modului de calcul al preturilor la gaze naturale si energie electrica si liberalizarea acestora.

Ion Ariton: FMI a cerut liberalizare pretului gazelor si al energiei

“Am discutat cu misiunea FMI despre pasii care trebuie facuti pentru a asigura cresterea economica a Romaniei, inclusiv despre situatia din minerit si pretul gazelor in perioda urmatoare. Cei de la FMI doresc ca preturile sa fie liberalizate”, a declarat Ion Ariton, dupa intalnirea cu delegatia FMI, condusa de Jeffrey Franks.

El a adaugat ca FMI vrea ca pretul la gaze si, in general, la energie sa fie liberalizat.

“In cursul anului, probabil la jumatatea acestui an, va trebui sa ne prezentam cu o noua formula de calcul, pentru ca se pare ca sunt probleme pe pretul reglementat. Ne solicita o reverificare a acestui pret si o liberalizare a pretului pe piata”, a adaugat ministrul Economiei.

Financiarul: Ministrul Economiei: FMI cere liberalizarea preturilor la gaze si energie electrica

Fondul Monetar International a solicitat in cadrul unei intalniri de la ministerul Economiei renuntarea la preturile reglementate pentru productia de gaze naturale si energie electrica si prezentarea unei noi formule de calcul a acestora. “Ne solicita reverificarea preturilor. (…) Preturile sa fie liberalizate, si in cursul acestui an sa ne prezentam cu o noua forma de calcul, ca sunt probleme”, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, dupa discutii de aproape doua ore cu reprezentantii FMI. Oficialul a mai precizat ca aceasta masura nu va duce neaparat la cresterea tarifelor platite de populatie.

Adevarul: FMI: Preţurile la energie şi gaze pentru populaţie nu vor creşte în viitorul apropiat. Liberalizarea preţurilor se va realiza gradual şi diferenţiat

Boardul Fondului Monetar Internaţional va discuta la finele lunii martie cea de-a şaptea evaluare a acordului stand-by şi termenii viitorului acord de tip preventiv cu România, a declarat, marţi, şeful misiunii de evaluare, Jeffrey Franks.

Jeffrey Franks a amintit că valoarea viitorului acord cu FMI va fi de aproximativ 3,6 miliarde de euro şi că decizia de a nu accesa ultima tranşă de la Fond, în valoare de circa un miliard de euro, aparţine în exclusivitate autorităţilor de la Bucureşti.

Potrivit şefului misiunii de evaluare a FMI în România, Jeffrey Franks, restructurarea companiilor de stat din energie şi transporturi reprezintă cea mai mare provocare pentru susţinerea creşterii economice. Aceste companii au nevoie şi de finanţare privată, deoarece Guvernul nu va avea suficiente resurse, este de părere Franks.

“În absenţa unor investiţii masive în energie în anii următori România nu va putea creşte rapid. Va fi nevoie de mai multă participare privată pentru că statul nu are bani. Companiile energetice ineficiente trebuie eficientizate prin restructurare şi cadrul de reglementare trebuie reformat pentru a asigura concurenţă şi preţuri realiste. Trebuie acordată atenţie şi protejării consumatorilor vulnerabili şi a angajaţilor din aceste companii”, a spus Franks la prezentarea concluziilor cele de-a şaptea misiuni comune FMI, CE, Banca Mondială, potrivit Mediafax.

De asemenea, Jeffrey Franks a ţinuit să precizeze că preţurile la energie şi gaze pentru populaţie nu vor creşte în viitorul apropiat, deoarece procesul de liberalizare a costurilor se va realiza gradual, până în 2015, şi diferenţiat pentru persoanele bogate şi cele vulnerabile.

“Gospodăriile nu ar trebui să se aştepte la majorări de preţuri în viitorul apropiat, întrucât procesul de liberalizare a preţurilor la electricitate şi gaze va începe mai târziu şi se va finaliza în 2015. Nu am definit încă când va începe pentru că vrem să lucrăm mai întâi la definirea persoanelor vulnerabile şi vrem să le asigurăm protecţia”, a spus Franks.

Potrivit oficialului FMI, prima fază a liberalizării preţurilor va viza alţi consumatori decât populaţia. De asemenea, acesta a precizat că tarifele vor fi unele diferenţiate: gospodăriile bogate vor plăti preţul real, restul urmând să achite mai puţin.

Liberalizarea preţurilor la electricitate şi gaze va începe în lunile următoare şi va fi încheiat în 2013.

Tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015, pe baza unui calendar care va fi stabilit până în septembrie 2011. Eliminarea preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze a fost anunţată, luni seara, de premierul Emil Boc, la finalul negocierilor cu FMI.

Saptamana Financiara: Comisia Europeană vrea ordine pe piaţa gazelor cu bisturiul FMI

Cu sau fără păstrarea tarifelor reglementate, Guvernul nu va mai putea ţine multă vreme în frâu tarifele la gazele naturale

Pentru că nu a reuşit să convingă România de efectele pozitive ale li-beralizării pieţelor la energie electri­că şi gaze naturale, Comisia Euro­peană a pus în cârca Fondului Mo­ne­tar rezolvarea acestei probleme. Cu toate că, în aparenţă, liberali­za­rea pieţelor ar aduce o serie de avantaje consumatorilor, monopo­lu­rile constituite în ultimii ani pe segmentele de producţie şi distribuţie, precum şi lipsa de implicare a furnizorilor în segmentul consumatorilor captivi vor face ca tarifele să crească tot pe baza unei formule de calcul elaborate de ANRE.
Delegaţia Fondului Mone­tar Internaţional a pus pe jar autorităţile de la Bu­cu­reşti, solicitând nici mai mult, nici mai puţin decât renunţarea la preţurile reglementate la producţia de gaze naturale şi energie electrică, lăsând să se în­ţeleagă totuşi că acest lucru nu va afecta consumatorii casnici şi mi­cile întreprinderi din România. În speţă, pretenţiile FMI vizează di­rect ştergerea diferenţelor dintre preţul gazelor din producţia inter­nă şi preţul gazelor din import, în aşa fel încât „coşul” utilizat până acum de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Ener­giei (ANRE) să dispară, iar românii să plătească gazele atât cât sta­bi­leşte piaţa liberă. Înainte de a opera însă o aliniere a preţului gazelor din producţia internă la cel din import, FMI ar trebui să se uite la piaţa din ţara noastră şi la mecanismele ei de reglementare, care răs­pund exclusiv comenzilor politice, nicidecum cererii şi ofertei. După ce a închis ochii, aproape doi ani, la aranjamentele guvernului Boc în privinţa alimentării preferenţiale a unor agenţi economici cu gaze ex­clusiv din producţia internă, după ce a obligat statul român să-şi pună singur cătuşe la mâini în privinţa re­devenţelor petroliere şi fără a vedea poziţiile dominante pe segmentul de transport şi distribuţie a gazelor sau energiei electrice, Co­misia Europeană vrea acum libe­ralizarea totală a pieţei şi elimina­rea preţurilor reglementate.

Faţa nevăzută a tarifelor
Dacă la energie electrică tarifele plătite de consumatorii români ne situează cam pe la jumătatea clasamentului în rândul ţărilor UE, în schimb la gaze naturale continuăm să avem printre cele mai joase tari­fe. Desigur, explicaţia rezidă în faptul că aproximativ 70% din consu­mul de gaze este asigurat din pro­ducţia internă, la un preţ de circa 160 de dolari/1.000 mc, în timp ce preţul gazelor din import ajunge chiar la 380 dolari/1.000 mc. Acest aşa-zis avantaj nu este însă în ni­ciun caz în beneficiul celor doi mari producători, Romgaz şi Petrom, care sunt clar dezavantajaţi faţă de alte companii de profil din Europa. La fel ca în cazul carburanţilor, şi în domeniul gazelor naturale preţu­ri­le de acum trebuie să asigure o marjă de venit care să permită acestor companii investiţii masive în tehnologii de extracţie şi de prelucrare, cu atât mai mult cu cât majoritatea zăcămintelor aflate în exploatare au trecut deja de perioada de maturitate. România mai beneficiază de gaze naturale pentru încă 10-12 ani, la nivelul actual de consum, situaţie în care valorificarea lor la preţul pieţei este mai mult decât necesară. Asta pe partea de producţie. Pe segmentele de distribuţie, furnizare şi consum lucru­rile sunt însă mult mai complicate şi tocmai aici intervine rolul „stra­tegic” al Autorităţii de reglemen­ta­re, care încearcă să protejeze consumatorii captivi printr-o serie de ajustări ale tarifelor atât pe partea de transport, cât şi pe cea de distribuţie. Ca să fie liberă şi eficientă, piaţa trebuie să funcţioneze obiectiv pe tot lanţul amintit.
În concluzie, restricţiile impuse producătorilor nu ajută pe nimeni, nici chiar pe consumatorii români, care vor avea un şoc mult mai pu­ternic atunci când gazele din producţia internă nu vor mai avea ponderea actuală în coşul de consum. Din acest punct de vedere, al producătorilor, solicitarea FMI pa­re una obiectivă. Fără rezolvarea problemelor pe întreg lanţul vor apărea disfuncţionalităţi şi mai mari însă.

De ce ne furăm singuri căciula?
Ministrul economiei, Ion Ari­ton, care declara în urmă cu dou­ă luni că nu vede niciun motiv pentru ca tarifele la gaze să crească anul acesta, a dat-o întoarsă după vizita delegaţiei FMI, afirmând că se lucrează la o nouă formulă de cal­cul în privinţa acestor tarife şi că în decurs de câteva luni aceasta va fi pusă în aplicare. Mult mai ar­ţă­gos decât ministrul Ariton s-a ară­tat secretarul de stat în Ministerul Economiei Karoly Borbely, care a declarat că Guvernul respinge „ca­te­goric” liberalizarea preţului la gaze în acest moment, aceasta fiind o măsură care trebuie implementată în timp. „Ei pot să ceară (FMI – n.r.), dar Guvernul nu este de acord cu acest subiect. Nu este o măsură pe care să o iei de pe-o zi pe alta. Respingem categoric această idee”, a spus Borbely. Se vede treaba că Karoly Borbely nu ştie care sunt angajamentele luate de România în momentul aderării la Uniunea Eu­ro­peană, cu atât mai puţin care sunt noile directive europene în domeniul pieţelor gazelor şi ener­giei electrice. Altfel spus, România s-a angajat să elimine preţurile reglementate şi să liberalizeze aceste preţuri încă în urmă cu patru ani. Pentru ca efectele să nu fie foarte dure la adresa consumatorilor s-a acceptat un program de li-beralizare eşalonat, pe parcursul a trei ani, dar aproape niciuna din etapele programului nu a fost respectată de guvernul de la Bucu­reşti. Concret, România s-a angajat să alinieze tarifele la gazele natura­le din producţia internă cu cele de la import până în 2007. Pentru că preţul gazelor din import a crescut peste anticipaţii, ţara noastră a so­licitat modificarea calendarului de aliniere până în 2008 şi mai apoi până în 2010. Iată că suntem în 2011 şi diferenţele nu au fost eliminate, chiar dacă ne-am angajat să facem acest lucru. Să ne mai mire atunci că FMI şi Comisia Euro­pea­nă ne cer să ne respectăm angajamentele?

Cine pierde, cine cåştigă
Timp de 18 luni, compania Rom­gaz, care asigură peste 50% din producţia internă de gaze, a fost obli­gată să livreze preferenţial gaze naturale către patru mari companii din România, la un preţ de circa 130 dolari/1.000 mc. Principalul be­ne­ficiar al acestei măsuri a fost grupul InterAgro, care, deşi a avut gaze ieftine, a uitat să le şi plătească la timp. S-a spus adesea că beneficiarul principal al alinierii preţului gazelor naturale din producţia internă la cel din import ar fi compania Petrom, cel de-al doilea mare producător intern. Cât se poate de adevărat, numai că, alături de Pe­trom, în aceeaşi postură s-ar vedea şi Romgaz, cu atât mai mult cu cât acesta din urmă nu valorifică gazele extrase şi în alte domenii decât cel al consumului. Petrom, în schimb, este pe punctul de a pune în funcţiune o centrală electrică de 500 MW, la Brazi, care va funcţiona pe gazele pe care acesta le extrage. Guvernul a anunţat că anul acesta va scoate la vânzare un pachet mi­noritar de acţiuni de la Romgaz, nefiind exclusă chiar o privatizare a societăţii. Este evident că elimi­na­rea preţului reglementat la gaze ar ridica considerabil valoarea companiei Romgaz şi inclusiv suma pe care statul ar încasa-o pe acţiunile acestuia. Desigur, populaţia şi consumatorii industriali vor suporta, cel puţin până vom avea o piaţă con­curenţială adevărată, majorarea tarifelor la gazele din producţia internă. Din nefericire, altă soluţie nu există şi, cu cât această măsură va fi luată mai repede, sau calenda­rul va fi pus în aplicare, impactul va fi mai uşor depăşit.

Nimic nu e nou sub soare
Comisia Europeană a avertizat încă de anul trecut România că, în cazul nerespectării drepturilor consumatorilor de a-şi alege liber furnizorii de energie electrică şi gaze naturale, am putea ajunge în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Eu­ro­pene. Cu toate că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei consideră că piaţa din România este liberalizată sută la sută, costurile ridicate şi tarifele reglementate la energie şi gaze fac imposibilă ale­gerea unui alt furnizor multă vreme de aici înainte. În situaţia României se mai află încă 19 state europene, pentru care Comisia a transmis deja un aviz motivat referitor la tran­spunerea şi aplicarea normelor privind piaţa unică în domeniul gazelor şi energiei electrice. Pe fondul unei iminente majorări a ta­rifelor, atât la energia electrică, cât şi la gazele naturale, alegerea furnizorului ar putea compensa respectivele creş­teri de tarife, în sensul că acestea ar putea fi negociate pe o piaţă concurenţială. Altfel spus, consumatorii casnici, adică populaţia, inclusiv consumatorii indus­triali care nu sunt eligibili, ar putea plăti tarife diferenţiate la energie, în funcţie de furnizorul pe care şi-l aleg. În realitate, niciun furnizor de energie sau gaze, în afara celor tradiţio­nali, nu dă semne că ar fi interesat de preluarea unui număr mare de consumatori casnici, pentru simplul motiv că toate costurile legate de această afacere sunt mult prea mari.

EVZ: AOAR: Implicarea FMI în preţul energiei este o imixtiune în sectorul energetic

Oamenii de afaceri consideră că FMI nu are atribuţii în a interveni în politica preţurile energiei şi a gazelor şi că o implicare a Fondului în această problemă este o imixtiune în sectorul energetic.

“Ce legătură are FMI cu preţul gazelor? Această propunere a fost scoasă dintr-un set de propuneri al Consiliului Investitorilor Străini din România. Este o imixtiune. ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n.r) arată că România are un grad de deschidere suficient. FMI nu rezolvă problemele pe care le avem astfel. Iar pe gaze România nu are obligaţia să se alinieze. Cei care zic că da, că are această obligaţie, mint”, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Români (AOAR).

Potrivit acestuia, o liberalizare a preţurilor va duce la căderea industriei chimice şi metalurgice.

“Liberalizarea va duce, în lipsa altor tipuri de producţie, la anularea totală a unor industrii precum chimia, metalurgia, îngrăşămintele. După, vom cumpăra şi ne vom minuna de ce cresc preţurile alimentelor. În principiu, oricum FMI nu a scos România din recesiune, măcar să nu facă eforturi să o bage mai rău”, a menţionat Pârvan, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au solicitat, la întâlnirea cu ministrul Economiei, Ion Ariton, revederea modului de calcul al preţurilor la gaze naturale şi energie electrică şi liberalizarea acestora.

Luni, premierul Emil Boc a anunţat că, până în septembrie 2011, va fi stabilit calendarul de eliminare a preţurilor reglementate la gazele naturale şi energie electrică, urmând să fie implementat în perioada 2013-2015.

“Până la finele lui 2011, pe parcursul anului, vor fi întreprinse o serie de măsuri în domeniul energetic. Până în septembrie se va stabili un calendar de eliminare a preţurilor reglementate la energie electrică şi gaze. Acest calendar se va implementa în 2013-2015. Până la finele lui 2011 se vor defini de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii consumatorii vulnerabili”, a afirmat Boc.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter