revista presei pe energie 6 octombrie 2011

2011/10/06

Hotnews: Raport SAR: Piata energiei electrice si a gazelor naturale sufera de deficiente profunde

“Un scurt diagnostic al felului in care functioneaza piata electricitatii din Romania arata ca aceasta sufera in continuare deficiente profunde. Astfel, peste 75% din comertul cu electricitate are loc in afara bursei nationale specializate (OPCOM), prin intermediul asa-numitelor contracte bilaterale, negociate sau reglementate”, se arata intr-un nou raport al Societatii Academice Romane (SAR). In sectorul gazelor naturale, distorsiunile din piata sunt chiar mai grave decat in sectorul energiei electrice, mai arata SAR. Analiza a fost realizata in contextul in careComisia Europeana tocmai a lansat o noua procedura de infringement impotriva Romaniei, de data aceasta pentru necomunicarea la timp a modificarilor legislative luate pentru traspunerea celui de-al Treilea Pachet Energetic.

  • In domeniul energiei electrice, desi exista o piata centralizata a contractelor bilaterale, aceasta este profund neexplorata, numai 8% din comertul en-gros cu electricitate avand loc in acest cadru reglementat. In absenta transparentei in tranzactionare, parte din aceste contracte bilaterele nu respecta o logica a pietei, ci una politica, se arata in raportul SAR. Potrivit acestuia, este vorba despre deja celebrele “contracte cu baietii destepti”, in care traderi sau consumatori industriali beneficiaza de energie ieftina de la producatorii de stat.

“Chiar si asa, mutarea contractelor pe bursa nu garanteaza incetarea comportamentului pagubos al companiilor de stat. Un caz notoriu, semnalat si de Consiliul  Concurentei, in raportul sau “Provocarile pietei unice si concurenta in sectoarele sensibile”, este tranzactia din decembrie 2010, incheiata pe piata bilaterale a contractelor centralizate, intre Hidroelectrica si Sidex Galati, la un pret de 138 RON/ MWh, in conditiile in care la vremea respectiva pretul pietei era de 160 RON/ MWh”, precizeaza SAR.

Pe langa contractele bilaterale sub pretul pietei, in interiorul sau in afara OPCOM, sectorul energiei electrice prezinta in continuare tarife mici
in sectorul reglementat (47% din piata de retail in 2010, conform ANRE), astfel incat producatorii de electricitate se vad nevoiti sa practice subventia  incrucisata, recuperandu-si pierderile pe seama consumatorilor industriali. Una din procedurile de infringement impotriva Romaniei declansate de Comisia  Europeana, in iunie 2009, a vizat intocmai aceste tarife reglementate, nejustificate de autoritatile romane pe baza asa-numitei obligatii de serviciu public.

“In sectorul gazelor naturale, distorsiunile din piata sunt chiar mai grave decat in sectorul energiei electrice. In primul rand, reglementatorul stabileste in mod indirect pretul productiei de gaz domestic (aproximativ 70% din consumul intern, existand variatii de la an la an), la un nivel aproximativ de trei ori mai mic decat pretul pietei”, considera SAR.

Potrivit SAR, din cauza lipsei unei definitii adecvate a consumatorului vulnerabil, principalii beneficiari nu sunt persoanele defavorizate ci marii consumatori industriali (80% din consumul intern de gaz este de tip industrial).

Raportul mai detaliaza si trei posibile scenarii de europenizare a domeniului energetic, de la schimbarea cosmetica, ce ar duce cel mai probabil la noi etape in procedura de infringement, la cea radicala.

  • Scenariul 1: “Sa revizuim, dar sa nu schimbam nimic”

“Indiciile pe care le-am primit pana acum din informatiile publicate pe site-ul Ministerului Economiei cu privire la proiectele de modificarii a Legii Gazelor, respectiv a Legii Energiei Electrice, nu ne conving ca directivele cuprinse in cel de-al Treilea Pachet vor fi transpuse in mod corect. Spre exemplu, asa cum arata un Policy Brief publicat recent de Expert Forum, conform modificarilor propuse de guvern ANRE-ului i se va oferi independenta, in  schimb acesta nu va fi responsabilizat printr-un sistem adecvat de “checks and balances””, se precizeaza in raport.

Acesta mai arata ca propunerile merg pe varianta minimala de “unbundling”, nefacandu-se transferul de proprietate intre companiile de stat active in productie, si operatorii de transmisie, Ministerul Economiei exercitand control asupra tuturor. In domeniul gazului natural, nu este de asemenea clar in ce fel se va face separarea stocarii de productie. O serie de alte ambiguitati domina ambele texte de lege, astfel incat, concluzioneaza Expert Forum, in varianta actuala a propunerilor nu se poate vorbi nici pe departe de o transpunere adecvata.

“Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana ne-a informat ca deocamdata procedura de infringement este strict una pentru necomunicare, nu una de fond, subliniind totodata ca guvernul se afla inca la stadiul in care discuta neoficial cu Comisia continutul modificarilor legislative”, sustine SAR.

  • Scenariul 2: “Sa schimbam pe ici, pe colo”

“Vrand nevrand guvernul va trebui sa acorde mai multa independenta reglementatorului, operatorii de transmisie vor colabora in dezvoltarea codurilor tehnice  si comerciale comune si vor deveni mai transparenti in privinta capacitatii de alocare si in privinta furnizarii de date catre terti (producatori sau  furnizori) pentru a oferi acestora acces nediscriminatoriu la retea”, se arata in raport.

Atat in sectorul de gaz, cat si in cel de electricitate un scenariu de reforma incrementala ar insemna continuarea deschiderii pietei (care deschidere  stagneaza de cativa ani in jurul Convergenta pretului gazului domestic cu cel al gazului a 53% din piata pentru electricitate, si importat ar insemna si ca  guvernul ar putea foarte bine de 56% pentru gaz), insa fara obligarea sa permita exportul de gaze – in conditiile cresterii capacitatii consumatorilor sa  renunte la statutul de de stocare si diversificarii supply-ului, Romania ar putea deveni “captivi”.

  • Scenariul 3: “Sa schimbam in punctele esentiale”

In sectorul gazului, cateva astfel de masuri ar fi: renuntarea la cosul de gaz, coroborata insa cu o definitie foarte stricta pentru “consumator vulnerabil”,  astfel incat majoritatea gospodariilor si toti agentii economici sa nu se califice pentru niciun fel de ajutor social; convergenta totala a preturilor in
mai putin de un an si crearea unui fel de OPCOM pentru gaz. In sectorul energiei electrice, schimbari esentiale ar fi privatizari masive in productie, inclusiv de pachete majoritare, si deschidere fortata a pietei. Masuri intermediare de protejare a consumatorilor industriali mici nu vor exista intr-un astfel de scenariu al masurilor radicale.

  • Vezi in documentul atasat detalii despre modul in care functioneaza piata energiei in Romania.
Raportul SAR privind piata energiei din Romania
(03 Oct 2011) PDF, 151KB

Hotnews: Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice infiintarea companiilor energetice Oltenia si Hunedoara​

Dupa esecul infiintarii mamutilor energetici Electra si Hidroenergetica, Ministerul Economiei a demarat procesul de infiintare a doua noi companii mai mici: Oltenia si Hunedoara. Astfel a lansat pe site-ul sau, spre dezbatere publica, doua proiecte de acte normative privind constituirea acestora. Complexul Energetic Oltenia se va forma prin fuziunea Societatii Nationale a Lignitului Oltenia, CE Turceni, CE Rovinari si CE Craiova, iar Complexul Energetic Hunedoara din fuziunea S.C. Electrocentrale Deva S.A. si S.C. Electrocentrale Paroseni S.A.

Planul initial era ca din Hunedoara sa faca parte Deva, Paroseni si CNH. Insa pentru a face parte din noul complex Hunedoara, Compania Nationala a Huilei ar fi trebui sa fie deja restructurata. Guvernul intentioneaza sa separe minele viabile de cele neviabile. Activele viabile vor cuprinde minele Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, Unitatea de Exploatare si Preparare a Carbunelui, Statia Miniera de Salvare si partea administrativa. Activele neviabile vor cuprinde minele Petrila, Paroseni si Uricani. Cele neviabile vor fi inchise pana in 2018.

  • Capitalul social al celor doua societati comerciale nou-infiintate se va constitui prin preluarea activelor si pasivelor aferente societatilor comerciale reorganizate, pe baza bilantului contabil intocmit la data de 31 decembrie 2010, care va fi actualizat conform legii.
  • In termen de 60 de zile de la data inregistrarii companiilor se vor incheia protocoale de predare-preluare a activului si pasivului preluat de la societatile care au fuzionat.

Cele doua proiecte au fost publicate pe site-ul Ministerului Economiei la scurt timp dupa ce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a abrogat in sedinta de luni, 26 septembrie, hotararea Consiliului luata pe 21 ianuarie 2010, privind reorganizarea sectorului de producere a energiei electrice prin infiintarea a doua mari companii Electra si Hidroenergetica.

Procesul de infiintare a companiilor Electra si Hidroenergetica a esuat cu multe luni in urma, insa pentru a pune in practica o solutie alternativa de reorganizare a sistemului energetic, Guvernul avea nevoie de o decizie a CSAT.

Istoria marii reorganizari din sectorul energetic

Pe 29 ianuarie 2010, Adriean Videanu anunta triumfator ca Executivul a aprobat marea reorganizare din sectorul energetic prin infiintarea a doi mamuti,  Electra si Hidroenergetica. Proiectul lui Videanu a fost mostenit de urmatorul ministru, Ion Ariton.

Au fost multe voci care au spus ca nu este chiar cea mai buna idee, existand suspiciunea ca in spatele reorganizarii companiilor energetice s-ar ascunde un ajutor de stat, deoarece pierderile termocentralelor ar fi trecut in carca hidrocentralelor si a centralelor nucleare. Nici Consiliul Concurentei nu s-a aratat prea entuziasmat, considerand ca infiintarea unor companii mamut poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. Ingrijorari au aparut si din partea Bancii Mondiale. S-a trecut usor peste aceste opinii si astfel s-a ajuns la o decizie CSAT si o Hotarare de Guvern de creare a celor doua companii. Videanu a dat ca termen de infiintare iunie 2010. Intre timp, HG-ul de infiintare a suferit o modificare  pentru a se evita o”serie de impedimente si riscuri de natura juridica, strategica si economica”.

Imediat au aparut si contestatiile in justitie. Vreo 20 la numar. Astfel a inceput un razboi in salile de judecata intre Ministerul Economiei, pe de-o parte, si Fondul Proprietatea si sindicatele, pe de alta parte. Ministerul Economiei a incercat un tertip legislativ pentru a elimina aceste obstacole din calea infiintarii celor doua companii. Solutia a fost adoptarea unei ordonante de urgenta privind modificarea Legii 31/1990 astfel incat fuziunea unor companii sa  poata avea loc chiar daca exista contestatii in justitie. Nu prea a avut efect, dovada ca ministerul a inceput sa piarda procesele. Pentru unul dintre ele  motivul care a stat la baza infrangerii este de-a dreptul ilar: dintr-o neglijenta, avocatii angajati de stat au facut recurs peste termenul admis.

Daca cei doi mamuti nu mai puteau fi creati, Guvernul s-a gandit sa faca doi mamuti mai mici, unul minier si unul termo. Aceasta varianta a fost analizata impreuna cu Fondul Monetar International.

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter