revista presei pe energie 7 martie

2011/03/07

Hotnews: Razvan Nicolescu, vicepresedintele Agentiei Europene pentru Reglementarea Energiei: UE nu va avea o politica unitara a pietei petrolului

La o zi dupa lansarea Agentiei Europene pentru Reglementarea Energiei (ACER), cu sediul in Slovenia, Razvan Nicolescu – vicepresedintele CA al agentiei – spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca UE nu va avea o politica unitara pe piata petrolului si atrage atentia asupra lipsei de independenta a arbitrului energetic din Romania. Citeste interviul complet cu romanul care ocupa cea mai inalta pozitie comunitara dupa comisarul european Dacian Ciolos.

Rep: Dupa festivitatea de deschidere a ACER de la Ljubljana inca aveti regrete ca institutia nu este la Bucuresti?
Razvan Nicolescu: Da, insa a trecut. Ne uitam inainte.

Rep: Care este rolul noii agentii?
Razvan Nicolescu: Rolul principal al Agentiei va viza impulsionarea crearii pietei unice de energie electrica si gaz natural in Europa. Puterea de decizie pe care Agentia o are in ceea ce priveste disputele pe proiectele transfrontaliere dintre statele membre, rapoartele de monitorizare privind functionarea sau nefunctionarea pietelor nationale si modul in care sunt protejati consumatorii vulnerabili, accesul la toate datele din contractele operatorilor din sector pentru a preveni manipularea pietelor si castigurile speculative, fac ca Agentia sa aiba un rol foarte important la nivel european.

Rep: Ati amintit despre piata unica de energie electrica si gaze naturale in Europa. Cind va avea UE si o politica unitara a sistemelor de aprovizionare cu petrol si de transport al petrolului?
Razvan Nicolescu: Nu va avea. Piata petrolului este una globala, iar transportul petrolului nu prezinta probleme deosebite. Ceea ce isi propune UE este sa scada dependenta de petrol, sa  incurajeze dezvoltarea de combustibili alternativi si sa creasca eficienta consumului de petrol. In privinta alternativelor la petrol se investeste mult. In Europa, numarul masinilor electrice deja a crescut considerabil.

Rep: In ceea ce priveste Romania, care este impactul pe termen scurt, mediu si lung asupra politicilor energetice nationale?
Razvan Nicolescu: Vor exista. De la lucruri foarte tehnice, dar importante, cum ar fi de exemplu dezvoltarea ghidurilor pentru codurile de retea, cotinuand cu rapoartele de monitorizare care pot spune daca piata din Romania functioneaza sau nu, daca consumatorii isi cunosc drepturile sau nu, si incheind cu decizii privind acordarea de tratament preferential pentru o serie de proiecte (AGRI, de exemplu).

Rep: In Romania, arbitrul pietei energetice (ANRE) este in continuare supusa controlului guvernamental, ceea ce va duce, probabil, la declansarea procedurii de infringement. Care va fi politica Agentiei, din conducerea careia faceti parte, fata de aceasta situatie?
Razvan Nicolescu: ACER nu are atributii in organizarea autoritatilor nationale, insa este adevarat ca la nivelul Comisiei Europene exista ingrijorare cu privire la situatia ANRE, iar riscul de infringement este mare. Problema ANRE este destul de complicata.

In primul rand trebuie rezolvata chestiunea salarizarii. In al doilea rand trebuie rezolvata problema independentei in decizie si a intelegerii directivelor europene in spiritul si litera lor.

In al treilea rand, este problema credibilitatii, predictibilitatii si transparentei. Si nu in ultimul rand, sunt chestiuni care tin de organizarea interna, de exemplu Comitetul de Reglementare ar trebui separat de conducerea executiva. Pe mine, sincer, ma ingrijoreaza mai putin infringementul si mai mult faptul ca investitori mari renunta la proiectele de investitii in Romania si ca toata lumea, inclusiv consumatorii, este nemultumita.

Rep: Veniti din mediul de afaceri, fiind Corporate Public Affairs al Petrom, si ati ocupat aceasta functie la nivel comunitar din partea Romaniei. Care este reactia colegilor din businessul de energie fata de dvs?
Razvan Nicolescu: Este interesanta intrebarea pentru ca nu m-am gandit pana acum la acest lucru. Unii probabil se bucura, pentru ca am intrat intr-o competitie dura pe care am reusit s-o castig. Altii poate nu se bucura, considerand ca erau multi altii mai indreptatiti sa ocupe o astfel de pozitie. Exista probabil si o a treia categorie, a nepasatorilor. Pentru mine este important sa incerc sa fac fata la amandoua provocarile pentru ca ele sunt complementare. Petrom-ul este cea mai mare companie din Romania si experienta este interesanta. La ACER, sa fii coleg cu fostul ministru al economiei din Polonia – Piotr Wozniak, cu actualul Director General al Directiei Energie a Comisiei Europene – Philip Lowe, cu presedintele recent desemnat al Autoritatii de Reglementare din Italia – Guido Bortoni, reprezinta o provocare deosebita.

Rep: Mai sint si alti romani in Agentie?
Razvan Nicolescu: Da, desi procesul de selectie al echipei permanente este abia la inceput. Responsabila pe partea financiar-contabila este din Romania. Am speranta ca si in Bordul de Apel al Agentiei (important in procesul decizional) va intra un roman. Ii incurajez pe cat mai multi sa incerce. Este o provocare profesionala interesanta pentru ca aceasta agentie va avea tot mai multe puteri, iar financiar este atractiv. Informatii despre pozitiile disponibile se gasesc pe site-ul Comisiei europene.

Financiarul: Ion Ariton: Proiectele care vizeaza aprovizionarea cu energie trebuie finantate de UE, chiar daca nu sunt viabile comercial

Ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a sustinut, luni, la reuniunea Consiliului TTE-Energie care a avut loc la Bruxelles, ca dezvoltarea infrastructurii energetice are o importanta majora pentru functionarea pietei interne, pentru diversificarea surselor de aprovizionare si indeplinirea obiectivului de 20% in materie de resurse regenerabile de energie. Insa investitiile majore necesare dezvoltarii infrastructurii nu pot fi asigurate intotdeauna de piata, fiind necesara acordarea de sprijin financiar comunitar si pentru proiectele de interes european care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, dar care aduc beneficii la nivel regional sau european din punct de vedere al securitatii aprovizionarii cu energie, a precizat Ariton.

Adevarul: Preţul energiei va ieşi din subordinea premierului

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va trece în coordonarea primului-ministru, potrivit unui proiect de lege privind preluarea directivelor europene din domeniu. Comisia Europeană a avertizat România că subordonarea financiară a ANRE de aparatul guvernamental afectează independenţa Autorităţii.

Odată cu preluarea în legislaţia naţională a directivelor europene în domeniul energetic aprobate de Comisia Europeană în anul 2009, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) va redeveni independentă din punct de vedere financiar.

Aceasta după ce, în 2009, pentru a colecta mai multe venituri, Guvernul a decis ca ANRE să fie transferată în subordinea primului-ministru, veniturile sale să fie virate la bugetul de stat, iar bugetul Autorităţii să fie aprobat de Secretariatului General al Guvernului. Comisia Europeană a avertizat încă din vara anului trecut că acest lucru poate afecta deciziile Autorităţii.

Din nou un buget propriu

Mai mult, la finele anului trecut, Executivul comunitar chiar a ameninţat cu declanşarea procedurii de infringement, însă Guvernul a răspuns că lipsa banilor impune constrângeri bugetare şi că independenţa ANRE este asigurată prin lege.

După ce săptămâna trecută ANRE a venit cu o propunere de modificare a Legii gazelor nr. 351/2004, prevederile referitoare la noul statut al ANRE se regăsesc acum şi în proiectul de lege privind modificarea Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Potrivit directivei 72/2009, autorităţile de reglementare sunt distincte din punct de vedere juridic şi independente din punct de vedere funcţional de orice entitate publică sau privată, iar personalul ANRE nu acceptă instrucţiuni directe din partea niciunei entităţi publice sau private. Printre atribuţiile ANRE se regăseşte şi stabilirea preţurilor reglementate plătite de populaţie la energie electrică şi gaze.

Astfel, potrivit unui proiect de modificare a Legii energiei electrice nr. 13/2007, instituţia va trece în coordonarea primului-ministru, care va numi preşedintele şi vicepreşedintele ANRE, iar finanţarea va fi realizată din veniturile proprii ale Autorităţii, provenite din tarifele percepute pentru acordarea de autorizaţii, licenţe şi atestări, din contribuţii ale operatorilor din piaţă şi din fonduri acordate de organisme interne şi internaţionale.

Totodată, ANRE va avea un singur vicepreşedinte, faţă de trei în prezent. Instituţia îşi va întocmi bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE, care va deveni ordonator principal de credite. Angajaţii ANRE vor intra în categoriile exceptate de la prevederile legii privind salarizarea unitară, alături de cei ai BNR, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Consumatorii casnici, şcolile şi spitalele ar putea deveni clienţi vulnerabili

O altă propunere de modificare a Legii energiei electrice se referă la definiţia „consumatorului vulnerabil”. Conform directivei europene, ţările membre trebuie să asigure protecţia clienţilor finali, în special a celor vulnerabili, concept definit de fiecare stat în parte.

Potrivit vechii legi, aici intrau „consumatorii casnici care, din motive de sănătate, vârstă sau de altă natură, beneficiază de anumite facilităţi în asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice”.

Însă prin noua definiţie propusă, clienţii vulnerabili vor fi „clienţii casnici şi cei care furnizează servicii sociale esenţiale, cum ar fi asistenţa medicală sau îngrijirea copiilor, activităţi educative şi alte servicii sociale şi de binefacere, precum şi servicii indispensabile pentru funcţionarea statului, definiţi prin Hotărâre a Guvernului”.

De asemenea, având în vedere că Executivul european a declanşat în 2009 o procedură de infringement împotriva României, întrucât unii consumatori necasnici plătesc încă preţuri reglementate, reprezentanţii ANRE arată în nota de fundamentare a proiectului faptul că „se impune adoptarea unui calendar privind eliminarea treptată a preţurilor reglementate la consumatorii necasnici şi lansarea unor mecanisme concurenţiale pe acest segment al pieţei”.

Până în septembrie 2012, ANRE va analiza dacă este fezabilă din punct de vedere economic introducerea unor sisteme inteligente de măsurare. Dacă acestea vor fi avantajoase pentru piaţă, până în 2020 vor trebui să acopere 80% din clienţii români.

Nicio mişcare fără avizul Comisiei Europene

Atât prevederile noii legi a energiei electrice, cât şi reglementările secundare care vor fi elaborate de ANRE şi de Ministerul Economiei vor fi aplicate numai după notificarea Comisiei Europene.

money.ro: Nu mai avem gaz românesc. Importurile ruseşti, la maxime istorice

Februarie a fost luna cu cel mai mare consum de gaze din import din istorie, iar martie îi va ţine isonul. Specialiștii spun că aşa ceva încă nu s-a mai văzut şi că explicaţia acestui fapt se găseşte într-o decizie a Guvernului din 2009 care avea ca scop ajutarea sectorului chimic.

Pentru a treia lună consecutiv, importurile de gaze ruseşti ating maxime istorice dat fiind că producţia internă este insuficientă pentru cererea care există pe piaţă. Astfel, pentru luna martie, lună de primăvară, Agenţia de Reglementare în Energie a calculat o structură a coşului de gaze cu 40% cotă de importuri. În februarie cota gazelor ruseşti a fost de 42% în timp ce în ianuarie a atins 32%. „ De când mă ştiu eu, încă de pe vremea CONEL-ului, ponderea importurilor nu a fost aşa mare. Niciodată nu am importat atâtea gaze, nici măcar în cele mai geroase ierni. Cred, doar cred, că ANRE va putea menţine preţul gazelor pe loc măcar până în aprilie şi măcar pentru populaţie. După aceea va trebui să reconsiderăm preţul”, a spus, pentru Money.ro, Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton.

În mod normal România consumă, în medie, anual, circa un sfert din gaze din Rusia. În perioada de iarnă procentul gazelor ruseşti în consum este, uzual, de circa o treime. Faptul că, în această iarnă, consumul se împarte, aproape egal, între intern şi importuri se poate pune, pe lângă temperaturile scăzute, pe o decizie a Guvernului din 2009 care avea ca scop ajutarea sectorului chimic.

Astfel, timp de 16 luni(iunie 2009 – octombrie 2010), consumatorii de gaze cu statut de întreruptibil au primit, prin ordin al ministerului Economiei, condus la acea vreme de Adriean Videanu, doar gaze din producţia internă la un preţ de circa două ori mai mic decât cele ruseşti. Dintre întreruptibili, cei mai mari consumatori au fost combinatele chimice care, cu excepţia Azomureş-ului, sunt, toate, proprietatea grupului InterAgro deţinut de miliardarul Ioan Niculae. Cele şase combinate ale acestuia care totalizează un consum de circa 2 miliarde de metri cubi anual au primit în perioada menţionată doar gaze produse în țară de Romgaz şi Petrom. Spre comparaţie. consumatorii neîntreruptibili şi populaţia au plătit în toate cele 16 luni gazele la preţ de coş  – medie ponderată între cantităţile de gaze din producţie locală şi cele de import.

Cum Romgaz şi Petrom au fost obligate să dea întreruptibilor atâtea gaze câte aveau ei nevoie, cantităţile rămase nu au mai fost suficiente pentru furnizori. Mai ales că aceştia sunt obligaţi să depoziteze în cursul unui an cantităţi suficiente pentru sezonul rece, în aşa fel încât indiferent cât de grea este iarna, să nu fie probleme în alimentarea populaţiei. Astfel, furnizorii au fost obligaţi să pompeze în depozite mult mai multe gaze ruseşti comparativ cu alţi ani. „Dacă anul trecut proporţia gaze interne – gaze ruseşti din depozite era  65% – 35% în prezent este chiar invers: depozitele sunt pline în proporţie de două treimi cu gaze din import. S-ar putea ca o atare situaţie să aducă şi majorări de preţ. Furnizorii au şi ei dreptatea lor. Au vândut mai mult timp sub preţul de achiziţie al gazelor”, ne-au spus, recent, reprezentanţi ai ANRE.

Din punctul de vedere al lui Niculae, însă, furnizorii nu pot invoca faptul că au trebuit să stocheze gaze ruseşti pentru că gazele de la Romgaz şi Petrom erau date către combinatele lui. “Nu le-ar fi ruşine! Eu n-am primit nici 50% din gazele de care aveam nevoie tocmai pe motivul că trebuie să li se dea furnizorilor ca să depoziteze. Mincinoşi ordinari”, declara, acum câteva săptămâni, omul de afaceri. Acesta nu crede nici în scenariul scumpirii gazelor pentru că, deşi ANRE a stabilit proporţia gazelor de import pe primele trei luni la aproape 40 %, consumul real n-ar fi mai mare de 27%, apropiat de nivelul lui decembrie 2010.

În prezent preţul gazelor interne este de 165 de dolari pe mia de metri cubi în timp ce gazele ruseşti costă circa 400 de dolari. Preţul gazului pentru consumatorii casnici este neschimbat de la mijlocul anului 2009. Consumul anual al României este de 13 miliarde de metri cubi.

Bursa: Unităţile 3 şi 4, întârziate cu încă un an

Realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va fi întârziată cu circa un an, întrucât statul trebuie să aleagă noi parteneri privaţi în locul celor patru care s-au retras, ne-a declarat Mircea Ursache, membru în Consiliul de Administraţie (CA) al “EnergoNuclear”, compania de proiect. Deja proiectul are circa un an întârziere pentru că Guvernul Tăriceanu a decis ca Nuclearelectrica să fie acţionar majoritar cu 51% în proiect, în loc de 20%, cât era stipulat iniţial. În acest an, ar fi trebuit să înceapă construcţia, ne-a mai spus domnia sa.
Domnul Ursache ne-a precizat: “Părerea mea sinceră este că statul nu va putea duce până la capăt acest proiect în condiţiile în care îşi păstrea­ză o cotă majoritară şi va trebui să facă un aport de numerar serios pentru a susţine investiţia evaluată, în total, la patru miliarde de euro. Statul trebuie să rămână cu o cotă de 20% din proiect, care reprezintă aportul în natură al Nuclearelectrica”.
Oficialul CA al “EnergoNuclear” apreciază că retragerea investitorilor privaţi din proiect (“RWE”, “GDF Suez”, “Iberdrola”, “CEZ”) a fost cauzată de tărăgănarea procesului de implementare a proiectului. Domnul Ursache a ţinut, însă, să sublinieze: “Din fericire, sunt mulţi investitori interesaţi de acest proiect, aceştia fiind din ţări precum SUA, Rusia sau Coreea.
Trebuie selectaţi cei cu potenţial, iar statul trebuie să arate acum, cât nu este foarte târziu, că încurajează şi facilitează investiţiile străine în ţara noastră. Personal, aş cere companiilor care au intrat în cursa pentru selecţia antreprenorului general să facă o ofertă de credit-furnizor şi, de ce nu, de intrare în acţionariat”.
O altă soluţie pentru obţinerea unei finanţări facile este ca statul să invite BERD şi IFC să fie acţionari ai proiectului. Mircea Ursache ne-a mai declarat că băncile comerciale au apetit pentru astfel de investiţii, chiar dacă recesiunea abia dă semne de finalizare, iar compania de proiect nu va avea dificultăţi foarte mari în obţinerea fondurilor pentru finalizarea construcţiei.
Guvernul a aprobat, recent, prelungirea memorandumului cu inves­titorii străini pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Memorandumul este valabil până la finele anului şi prevede ca “Nuclearelectrica” să preia, la valoarea nominală, acţiunile deţinute de “RWE”, “GDF Suez” şi “Iberdrola” în “EnergoNuclear”, compania de proiect. Astfel, “Nuclearelectrica” va ajunge să deţină 85% din “Energo Nuclear”.
De asemenea, “Nuclearelectrica” va căuta noi parteneri în proiect, după ce “RWE”, “GDF Suez”, “Iberdrola” şi “CEZ” au renunţat la investiţie. În cursa pentru Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă mai rămân “Enel” şi “Iberdrola”, care nu doresc, deocamdată, să-şi mărească participaţiile, dar vor avea această oportunitate, pe parcursului anului curent.
Ministerul Economiei a mai pregătit un proiect de hotărâre de Guvern, în care propune ca “Nuclear­electrica” să rămână cu o participaţie minoritară de 40% din “EnergoNuclear” şi să înstrăineze restul de 45% către mai mulţi investitori, fără ca vreunul dintre aceştia să deţină pachetul de control din companie. Decizia statului de a avea o cotă atât de importantă în proiect este surprinzătoare după ce, în ultimii doi ani, miniştrii economiei au tot vorbit despre micşorarea participaţiei “Nuclearelectrica” de la 51% la 20-25%, din cauza lipsei de fonduri.

Hotnews: Cum amana sau abandoneaza investitorii proiectele energetice romanesti

Unitatile viabile ale Termoelectrica vor fi separate, iar restul operatiunilor vor fi inchise pana la sfarsitul lunii iunie 2011, potrivit unei informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro. Acest scenariu este prevazut in scrisoarea de intentie semnata de autoritatile romane cu Fondul  Monetar International si va fi pus in aplicare independent de crearea sau nu a celor doua companii nationale, Electra si Hidroenergetica. In ceea ce priveste centralele de la Brăila, Galaţi, Borzeşti si Doicesti, soarta acestora ramane incerta in conditiile in care noile investitii anuntate cu mare tam-tam in 2008 par sa fie doar o iluzie. Vezi in text care este stadiul proiectelor de la Brăila, Galaţi, Borzeşti si Doicesti si care dintre aceste centrale ar putea fi inchise.

Stadiul proiectelor. Statul incearca sa gaseasca alti investitori in locul celor care s-au retras

Proiectul Galaţi: Realizarea unui grup nou de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur, de cca. 400 MW. (investitia totala este estimata la 400 de milioane de  euro.)

  • După retragerea Grupului CEZ, SC Termoelectrica SA a demarat discuţii exploratorii cu Arcelor Mittal, de la care se asteapta raspunsuri concrete”, sustine Ministerul Economiei.
  • Pe 20 noiembrie 2008, Termoelectrica impreuna cu Electrocentrale Galati si Grupul CEZ din Cehia au semnat Memorandumul de Intelegere pentru proiectul termocentralei de la Galati, de pana in 400 MW, proiect estimat la circa 400 milioane euro. In vara anului trecut, CEZ a renuntat la investitie. Imediat au inceput negocierile cu Arcelor Mittal, dar nu s-a concretizat nimic.
  • Potrivit CEZ, decizia de retragere s-a bazat pe cativa parametri tehnici precum si pe o serie de aspecte financiare relevante. Studiul de prefezabilitate a aratat faptul ca, in fapt, proiectul nu poate fi construit, din cauza unor costuri importante si in acelasi timp neprevazute.

Proiectul Borzeşti: Realizarea unui grup nou de condensaţie cu ciclu combinat gaze-abur de cca. 400 MW. (investitie totala estimata la 400 milioane euro).

  • “SC Termoelectrica SA a demarat acţiunea de privatizare a CTE Borzeşti prin vânzare de active, la care va fi invitat să participe şi GdF Suez”, potrivit Ministerului Economiei.
  • GdF Suez, prin intermediul filialei Electrabel, a semnat in noiembrie 2008 cu Termoelectrica un memorandum pentru construirea unei centrale electrice noi la  Borzesti. Centrala electrica urma sa fie pusa in functiune in 2012. Pana acum nu s-a concretizat nimic.

Proiectul Brăila: Realizarea unui grup nou de condensaţie de cca. 800 MW, în tehnologie supracritică, pe huilă energetică de import (investitie totala  estimata la peste 1 miliard de euro).

  • În data de 30.12.2010, Părţile au semnat documentele constitutive ale Societăţii de Proiect Brăila Power SA. În prezent este în pregătire documentaţia aferentă notificării la Consiliul Concurenţei, urmând ca după obţinerea avizului acestei instituţii să fie înregistrată Societatea de Proiect.
  • În cadrul Societăţii de Proiect vor fi actualizate Studiul de Fezabilitate şi Raportul de Evaluare, vor fi obţinute toate licenţele, permisiile şi  autorizaţiile necesare realizării investiţiei noi, vor fi negociate şi convenite principalele contracte (contractul de execuţie al investiţiei, contractele de achiziţie combustibil, contractul de vânzare energie electrică etc.) şi în cazul unui rezultat pozitiv, această etapă se va finaliza cu luarea de către Consorţiu a deciziei finale de realizare a investiţiei“, sustine Ministerul Economiei.
  • Compania de proiect va fi condusa de consortiul format din E.On si ENEL.
  • Termoelectrica a convenit, in 2008, cu E.ON, Enel sa construiasca, la Braila, cea mai mare termocentrala in parteneriat public-privat, cu o capacitate de 800 MW, mai mare decat a unui reactor de la Cernavoda care are circa 700 MW.


Proiectul Doiceşti:
Realizarea unui grup nou de condensaţie de cca. 250 MW, pe cărbune din ţară şi din import.

Avem o scrisoare de interes din partea CMEC-China (n.red. China National Machinery & Equipment Import & Export Corporation ), privind o eventuală  participare ca investitor la acest proiect. În cazul unui rezultat negativ există posibilitatea ca centrala Doiceşti să fie închisă şi să se treacă la  valorificarea acesteia. Până atunci, SC Termoelectrica SA a demarat deja demolarea grupului nr. 7 de 200 MW (retras deja din exploatare)”, potrivit  Ministerului Economiei.

Pentru constructia grupului de la Doicesti, compania Termoelectrica a purtat cu mari hopuri, din 2008 pana anul trecut, discutii cu Mechel, grup rus cu  activitati in metalurgie si sectorul minier. In cele din urma, Mechel s-a retras de la negocieri.

Incertitudini

Proiectele sunt in stand-by din cauza incertitudinilor aparute in urma demararii procedurilor de infiintare a celor doua mari companii, Electra si  Hidroenergetica. Autoritatile se chinuie de doi ani sa le infiinteze, fapt care blocheaza orice noua investitie pe piata energetica, sustin surse din  domeniul energetic. Practic, investitorii asteapta sa vada ce se intampla, daca se infiinteaza sau nu pana la urma. Se tem ca aparitia a doi giganti ar putea  distruge competitivitatea pe piata de energie electrica. Din acest motiv, deciziile privind aceste investitii sunt amanate pe o perioada nedeterminata.

Guvernul sustine contrariul si anume ca orice efecte nocive le-ar putea avea duopolul pe piata ar trebui sa fie remediate prin investitiile private sau prin parteneriate public-private în noi  capacitati de productie eficiente, cu costuri variabile mai mici.

In acest caz, Guvernul se refera la investitiile în cele doua reactoare nucleare (3 si 4) de la Cernavoda, centrala de la Brazi de 860 MW realizata de Petrom  si seria de proiecte convenite în perioada 2006-2008 între Termoelectrica si investitorii privati, cum ar fi Enel, E.ON si CEZ.

Dar deciziile privind aceste investitii in parteneriat public-privat au fost amanate pe o perioada nedeterminata din cauza dezacordurilor între producatorii privati si cei de stat, se arata intr-un raport realizat de Candole Research.

“În afara de Petrom care construieste o centrala pe gaz de 860MW, alte proiecte ramân doar pe hârtie. CEZ a anuntat retragerea sa din proiect centralei de 400  MW cu Termoelectrica de la Galati. În plus, proiectele Enel si E.ON cu Termoelectrica sunt semnificativ întârziate din cauza birocratiei si dezacordurilor între producatorii privati si cei de stat”, precizeaza raportul. In plus, din proiectul de 4 miliarde de euro de la Cernavoda, patru investitori importanti,  CEZ, GDF Suez, Iberdrola si RWE, s-au retras deja punand statul in incurcatura. Daca nu mai sunt finantatori, nici proiectul nu poate continua. ​

Bursa: Japonezii, interesaţi de infrastructură şi proiectele noastre energetice

JBIC ne-ar putea finanţa avantajos investiţiile
Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Ion Ariton, s-a întâlnit, ieri, cu o E.S Nasuo Amemya, ambasadorul Ambasadei Japoniei în România. Reprezentantul Japoniei în România a prezentat succint proiectele realizate de firmele nipone în România, în cadrul unor programe finanţate în sistem ODA (Official Development Assistance – Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare): Terminalul de containere din portul Constanţa Sud, dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona DN 7, modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti – Constanţa, instalaţia de desulfurizare din cadrul Centralei termo-electrice de la Turceni şi proiectul de conectare rapidă a Aeroportului Internaţional Henri Coandă de centrul oraşului Bucureşti.
Potrivit unui comunicat remis redacţiei, în cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat despre oportunităţile de cooperare în domeniul infrastructurii, teză lansată cu ocazia vizitei oficiale de lucru în Japonia a Preşedintelui Traian Băsescu (9 – 11 martie 2010). Domnul Nasuo Amemya a afirmat că Japonia “doreşte dezvoltarea cooperării economice româno – nipone ca un exemplu de relaţie bilaterală între parteneri egali.
Ambasadorul Amemya a prezentat noua schemă de finanţare prin care JBIC (Japan Bank for International Cooperation – Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională) poate finanţa până la 60 % din valoarea unor proiecte complexe realizate de companii japoneze. De această structură favorizantă de susţinere financiară pot beneficia proiecte de interes pentru România din domeniile: energie regenerabilă, reducerea emisiilor centralelor termoelectrice care utilizează ca resursă cărbunele, energie nucleară, cabluri electrice marine, transport feroviar de mare viteză, aviaţie, automobile electrice, reciclarea materialelor şi managementul resurselor de apă.
Ministrul Ion Ariton a apreciat că propunerea niponă probează bunele relaţii dintre cele două ţări şi a încurajat utilizarea schemei de finanţare propusă de partea japoneză pentru proiectele de infrastructură ce urmează a fi realizate în România, în viitor, în sistem de parteneriat public-privat. În perioada imediat următoare, autorităţile române vor pune la dispoziţia Ambasadei Japoniei în România o listă de proiecte ce va constitui baza discuţiilor viitoare pe acestă temă între cele două părţi.

money.ro: Kazakhstanul vinde 5% din KazMunaiGaz EP pentru 500 mil. dolari

KazMunaiGaz National Co, compania energetică de stat din Kazahstan, intenţionează să vândă cetăţenilor din statul asiatic o participaţie de 5% din acţiunile diviziei sale listate la bursa din Londra, pentru 500 milioane de dolari, transmite Bloomberg.

Vânzarea participaţiei la KazMunaiGas Exploration Production va fi urmată de vânzarea unor acţiuni la companiile deţinute de stat Kazakhstan Electricity Grid Operating Co., Kazpost şi Kazakhstan Temir Zholy, a anunţat preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev.

De asemenea, producătorii de metal Eurasian Natural Resources Corp., Kazakhmys Plc, Kazzinc şi Karmetcombinat (unde deţine o participaţie compania ArcelorMittal) vor vinde acţiuni cetăţenilor din statul asiatic, conform declaraţiilor şefului statului kazah, care nu a precizat când vor fi vândute aceste acţiuni.

Fondurile de pensii din Kazahstan vor putea achiziţiona acţiunile care nu vor fi cumpărate de investitorii individuali, a afirmat Nursultan Nazarbayev.

Compania de stat KazMunaiGaz deţine 61,4% din acţiunile cu drept de vot ale KazMunaiGas Exploration. Guvernul din Kazahstan deţine 11,65% din Eurasian Natural şi 26% din Kazakhmys.

Preşedintele Kazahstanului a cerut luna trecută guvernului de la Astana să lanseze anul acesta oferte publice iniţiale (IPO) pentru companiile de stat.

Şeful statului a kazah a precizat că în cazul companiilor naţionale KazMunaiGas (proprietarul Rompetrol), Kazakhstantemirzholy şi Kazavtoprom ofertele publice iniţiale ar trebui lansate în 2012-2013. Acţiunile companiilor Samruk-Energy, KEGOK şi Kazpochta ar trebui scoase la vânzare până la sfârşitul acestu an, a afirmat Nursultan Nazarbayev.

La forumul de la Davos oficialii din Kazahstan au anunţat că intenţionează să lanseze un program masiv de privatizare, pentru a atrage mai multe investiţii străine şi pentru a diversifica economia ţării.

La începutul acestui an autorităţile din Kazahstan au revizuit în sus estimările de creştere economică pentru 2011, după ce în 2010 Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un avans de 7%.

Precedentele prognoze aveau în vedere pentru 2011 o creştere de 3,1%.

În 2010, creşterea economică a Kazahstanului s-a accelerat la 7% de la 1,1% în 2009. Inflaţia s-a situat la 7,8% anul trecut, în timp ce rata şomajului a scăzut la 5,5% iar venitul mediu per capita a crescut cu 6,3% iar salariul real a crescut cu 7,5%.

money.ro: Ruşii vor să-şi transporte petrolul prin România

Autorităţile române au acum cele mai mari şanse să atragă Gazprom ca partener în proiectul oleoductului Constanţa-Trieste, după ce conducta concurentă din Bulgaria a fost blocată, scrieAdevărul. Rusia este gata să se retragă din proiectul Burgas-Alexandropolis şi să caute rute alternative, a declarat ministrul rus al Energiei, Serghei Şmatko.

După ce bulgarii ne-au furat de sub nas proiectul de gaze South Stream, a venit vremea răzbunării! În altă bătălie dintre cele două state de la nord şi sud de Dunăre, adică cea a conductelor de petrol, România are acum şanse enorme să fure Bulgariei un partener important: Rusia. Este vorba de proiectele concurente Constanţa-Trieste, denumită şi Pan European Oil Pipeline (PEOP), şi Burgas-Alexandropolis.

Bursa: Alexei Miller, reconfirmat în fruntea Gazprom pentru un mandat de cinci ani

Premierul rus Vladimir Putin l-a reconfirmat pe Alexei Miller în funcţia de director executiv al gigantului energetic Gazprom, transmite Reuters, potrivit HotNews.ro.
Miller se află în fruntea companiei din 2001, iar contractul lui urma să expire la sfârşitul lunii mai a acestui an, însă el a fost reconfirmat în funcţie pentru încă cinci ani.
Decizia lui Putin înlătură speculaţiile apărute în ultima perioadă, potrivit cărora premierul de la Moscova urma să schimbe conducerea Gazprom, în contextul în care compania urmează să fie mult mai activă pe pieţele în plină dezvoltare din Asia.

Bursa: Partenerii Nabucco trebuie să ofere fiecare garanţii de 1,7 miliarde euro

Cele şase companii care s-au asociat în construcţia gazoductului Nabucco, printre care se numără şi “Transgaz”, vor trebui să ofere fiecare garanţii în valoare de 1,7 miliarde euro (2,3 miliarde de dolari) pentru acest proiect, a anunţat, ieri, un oficial al “RWE” AG, unul dintre partenerii implicaţi, transmite Bloomberg. Directorul diviziei de aprovizionare de la “RWE”, Stefan Judisch, a declarat, potrivit Agerpres: “Chestiunea centrală este aşa-numita garanţie de pre-finalizare. Potrivit calculelor actuale, va fi vorba de o sumă de 1,7 miliarde de euro pentru fiecare partener, deoarece acţionarii vor dori să garanteze riscul că lucrările de construcţie se vor finaliza”.
“Problema care se pune este dacă unii dintre acţionari vor avea nevoie de garanţii de stat sau ceva asemănător pentru a acoperi cele 1,7 miliarde de euro”, a mai declarat Stefan Judisch. Săptămâna trecută, directorul general de la “RWE”, Juergen Grossmann, a declarat că doi dintre partenerii Nabucco “nu sunt dinte cei mai puternici”, dar Stefan Judisch a precizat că afirmaţiile CEO-ului se refereau la “capacitatea acestora de a finanţa şi nu la calitatea companiilor”.
“Acţionarii de la Nabucco Gas Pipeline International GmbH trebuie să dovedească că pot furniza garanţia de 1,7 miliarde de euro, iar cei care nu pot vor trebui să spună cum intenţionează să-şi aducă contribuţia”, a mai spus Stefan Judisch.
La finele lunii ianuarie, premierul bulgar Boiko Borissov a anunţat că ţara sa va împrumuta 1,2 miliarde de euro de la Banca Europeană pentru Investiţii pentru a acoperi garanţiile necesare pentru proiectul Nabucco.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul “Nabucco Gas Pipeline International”, din care fac parte companiile “Transgaz” România, “OMV” Austria, “MOL” Ungaria, “Bulgargaz” Bulgaria, “Botas” Turcia şi RWE Germania.

Bursa: S-a dat startul pentru gazoductul transcaspic

Acesta este extrem de important pentru Nabucco
Turkmenistanul şi Azerbaidjanul sunt gata să înceapă construcţia gazoductului transcaspic, primul pas în acest sens constituindu-l evaluarea riscurilor ecologice pe care le-ar presupune trasarea unui tronson al acestui gazoduct prin Marea Caspică. În opinia experţilor, gazoductul transcaspic va juca un rol foarte important în livrările de gaz turk-men pe piaţa europeană prin sistemul Nabucco, informează Agerpres.
Săptămâna aceasta, la Aşhabad, s-a des-făşurat conferinţa internaţională “Aspectele ecologice ale sistemului de conducte transcaspice”, la care au participat experţi occidentali şi specialişti de la cele mai mari concerne energetice din lume, informează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Realizarea proiectului Nabucco a fost blocată de problema delimitării teritoriale, aminteşte ziarul rus. Ţările cu ieşire la Marea Caspică – Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Iran – nu au ajuns încă la un acord privind statutul acestei ape, ceea ce înseamnă că despre construcţia unei conducte prin Marea Caspică nici nu poate fi vorba. Cu toate acestea, în ultima vreme Aşhabadul pleacă de la ideea că pentru construcţia gazoductului transcas-pic pe fundul mării este nevoie doar de acordul acelor ţări prin apele teritoriale ale cărora va trece acesta, adică al Azerbaidjanului şi Turkmenistanului, excluzând în acelaşi timp Iranul vecin. Acesta din urmă se pronunţă categoric împotriva construirii oricăror conducte prin Marea Caspică, atenţionând cu posibile catastrofe ecologice.
“Ţinând cont de faptul că, până în 2020, extracţiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creşte de două ori, de la 27 miliarde mc până la 50-55 miliarde mc, iar majorarea extracţiilor de gaz în Turkmenistan se va apropia, în 2030, de 250 miliarde mc, din care ţara intenţionează să exporte 200 miliarde, interesul funcţionarilor europeni de rang înalt faţă de Baku şi Aşhabad devine un lucru firesc”, explică politologul azer Ilgar Velizade. În aceste condiţii, problema zăcământului disputat Sardar din Marea Caspică este scoasă în afara discuţiilor pe marginea gazoductului transcaspic.

money.ro: Preţul petrolului a atins cea mai ridicată valoare de după luna septembrie 2008

Barilul de petrol a atins vineri cea mai ridicată valoare din ultimele 29 de luni pe fondul temerilor că turbulenţele din Libia ar putea să se extindă şi la alte state producătoare de petrol din Orientul Mijlociu şi după ce guvernul american a anunţat că rata şomajului a scăzut la 8,9 procente în luna februarie, transmite Bloomberg.

La New York Mercantile Exchange cotaţia barilului de petrol cu livrare în luna aprilie a crescut cu 1,10 dolari, sau 1,1 procente, până la 103,01 dolari, după ce anterior a crescut până la 103,57 dolari per baril, cea mai ridicată valoareînregistrată după data de 29 septembrie 2008. De asemenea, la Londra cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 62 de cenţi până la 115,41 dolari.

În Libia tensiunile au continuat să escaladeze vineri după ce Muammar Gaddafi a trimis trupe care să recucerească oraşele din vestul ţării şi să pregăteşte să-i elimine pe protestatarii din capitala Tripoli.

Tags: , , ,

Comments are closed.

January 2018
M T W T F S S
« Dec    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Site Metter