Revista Presei Pe Energie – 7 februarie 2012

2012/02/07

cronicaeuropeana.ro: SUA insistă ca Bulgaria să exploateze gazele de şist

Statele Unite îl vor trimite în Bulgaria pe Richard Morningstar, trimisul special american pentru Eurasia în domeniul energetic, pentru discuţii detaliate cu autorităţile bulgare privind exploatarea gazelor de şist, a anunţat duminică secretarul de stat american, Hillary Clinton, scrie luni cotidianul sofiot 24 Ceasa, citat de AGERPRES.

Experţii care îl vor însoţi pe Morningstar vor prezenta bulgarilor cele mai avansate tehnologii de exploatare a zăcămintelor de gaze. Hillary Clinton a efectuat duminică o vizită de lucru de câteva ore la Sofia, printre subiectele discutate cu autorităţile bulgare aflându-se şi colaborarea în domeniul militar, situaţia din Orientul Mijlociu, progresele realizate de Bulgaria în domeniile justiţie şi drepturile minorităţii rome.

În cadrul unei conferinţe de presă comune cu secretarul de stat american, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că ţara sa va menţine moratoriul asupra exploatării gazelor de şist. ‘Am subliniat că protecţia mediului şi menţinerea naturii noastre într-o stare bună pentru generaţiile următoare se află pe primul loc. De aceea, şi moratoriul impus asupra exploatării gazelor de şist va rămâne până când societatea nu va fi convinsă că această tehnologie este sigură şi nu pune în pericol mediul’, a afirmat Borisov.

Premierul bulgar a mai afirmat că abordarea sa este aceeaşi, indiferent dacă este vorba de exploatarea gazelor de şist sau de energia nucleară. Dacă aş fi fost convins că proiectul pentru construirea unei centrale nucleare la Belene este unul sigur, rentabil din punctul de vedere economic, şi că centrala nu va fi închisă peste 10 ani, aşa cum s-a întâmplat cu patru reactoare de la Kozlodui, aş fi semnat chiar astăzi pentru continuarea lucrărilor de construcţie, a spus Borisov. El a explicat în acest fel de ce proiectul este îngheţat de mai bine de doi ani şi jumătate.

Bulgaria joacă ping-pong cu marile puteri, titrează Standart. La câteva minute după ce avionul doamnei Clinton a decolat de pe aeroportul din Sofia, trei miniştri bulgari au plecat la Moscova. Este vorba de vicepremierul şi ministru al finanţelor Simeon Diankov, ministrul economiei şi energiei Traicio Traikov şi cel al transporturilor Ivailo Moskovski. Ceea ce leagă cele două vizite este faptul că în centrul discuţiilor se află subiectele energetice. La Sofia, Hillary Clinton a îndemnat la limitarea dependenţei Bulgariei de Rusia în domeniul energetic, în timp ce, la Moscova, ministrul Traikov se va întâlni cu Serghei Şmatko, ministrul rus al energiei. Cei doi vor discuta marile proiecte comune în acest domeni, cum ar fi centrala nucleară de la Belene şi gazoductul South Stream, scrie publicaţia.

EVZ: Hillary Clinton la Sofia. Guvernul bulgar menţine moratoriul asupra gazelor de şist
Bulgaria este o ţară-cheie pentru SUA, în ceea ce priveşte strategia pentru energie, după cum o demonstrează vizita secretarului de Stat american Hillary Clinton la Sofia, relatează agenţia Novinite.

UPDATE: Bulgaria va menţine moratoriul asupra exploatării gazelor de şist, a declarat, azi, premierul Boiko Borisov, într-o conferinţă de presă alături de Hillary Clinton, relatează Agerpres. Borisov a spus că a discutat acest subiect cu oficialul american. “Am subliniat că protecţia mediului şi menţinerea naturii noastre într-o stare bună pentru generaţiile următoare se află pe primul loc. De aceea, şi moratoriul impus asupra exploatării gazelor de şist va rămâne, până când societatea nu va fi convinsă că această tehnologie este sigură şi nu pune în pericol mediul”, a afirmat Borisov.

Hillary Clinton a declarat că va continua să colaboreze cu Bulgaria, în special în domeniul energiei nucleare şi a diversificării surselor de energie.

“Săptămâna viitoare îl voi trimite pe emisarul special al SUA pentru energie în zona Eurasia, Richard Morningstar, în Bulgaria, a precizat Clinton. Ea nu a menţionat nimic despre gazele de şist, în timpul conferinţei de presă, organizate la finalul întâlnirii cu premierul Boris Borisov şi miniştri ai Cabinetului bulgar.

Mediu versus economie

Gigantul american din domeniul energiei Chevron este interesat de exploatarea gazelor de şist în zonă, susţine presa bulgară, ceea ce a dat naştere unor controverse în ţară, pentru că activiştii pentru mediu spun că tehnologia folosită este dezastruoasă.

În luna ianuarie, Parlamentul bulgar a interzis explorarea şi producţia de gaze de şist în Bulgaria. Se pare că în timpul vizitei sale de o zi la Sofia, Hillary Clinton ar fi făcut presiuni asupra Cabinetului bulgar de a revoca moratoriul. “Vom lucra împreună pentru diversificarea energiei, Trebuie să facem tot ce putem pentru a proteja natura frumoasă a Bulgariei”, a spus ea.

Premierul Boiko Borisov a adăugat că protecţia mediului ar trebui pusă în faţa oricăror interese economice.

Bulgaria, exemplu pentru ţările arabe

Bulgaria este o poveste de succes în tranziţia de la un regim autoritar spre democraţie şi ar putea ajuta ţările din lumea arabă, susţine oficialul american.

Ea a precizat că Bulgaria şi-a încheiat tranziţia spre democraţie într-un mod exemplar. “Este o mare plăcere să vedem progresul pe care l-aţi făcut pentru a aprofunda democraţia”, a mai spus Clinton, adăugând că ţările din lumea arabă ar putea învăţa de la Bulgaria.

Ea a lăudat iniţiativa Platforma de la Sofia, creată de ministrul de Externe, Nikolai Mladenov, prin care sunt aduşi activişti pentru democraţie din ţările arabe, inclusiv din cele care au trecut prin revoluţii. Potrivit oficialului SUA, Bulgaria poate fi un exemplu bun pentru aceste state.

Epoch Times: Campanie în Bulgaria împotriva exploatării gazelor de şist în România

Activiştii ecologişti, care luptă împotriva exploatării gazelor de şist în Bulgaria, insistă pentru interzicerea acesteia şi pe teritoriul României, informează miercuri presa sofiotă.

Trebuie să atragem atenţiei vecinilor noştri din România asupra problemelor care afectează apele subterane comune, a declarat Borislav Sandov de la Iniţiativa cetăţenească pentru interzicerea extragerii gazelor de şist, citat de agenţia Cross. În cadrul unei conferinţe de presă, Sandov a anunţat că în ziua de joi va fi organizată o acţiune de protest în faţa Ambasadei României la Sofia prin care speră să convingă autorităţile de la Bucureşti să urmeze exemplul Bulgariei şi să impună un moratoriu asupra acestei activităţi.

Şi românii trebuie să vadă care sunt riscurile din această activitate, cred organizatorii mitingului. În opinia lui Borislav Sandov, nu este nicio îndoială că în cazul unei poluări a apelor subterane din România, vor fi afectate şi apele din Bulgaria. Iniţiativa cetăţenească pentru interzicerea extragerii gazelor de şist a redactat o declaraţie care urmează să fie trimisă ambasadorului României la Sofia, precum şi miniştrilor bulgari ai afacerilor externe şi mediului.

Despre acţiunea de protest informează şi ziarul local Nova dobrugeanska tribuna (Nouă tribună a Dobrogei) care apare în oraşul Dobrici şi care a fost unul dintre centrele mari ale campaniei împotriva gazelor de şist în Bulgaria. Activista Pepa Anghelova declară pentru acest ziar că sub teritoriul Dobrogei se află un lac subteran comun pentru România şi Bulgaria care ar putea fi poluat din fiecare dintre cele două ţări.

Vecinii ne poluează prin graniţă, titrează cotidianul sofiot Republica. Potrivit publicaţiei, cel mai mare pericol este exploatarea gazelor de şist în Dobrogea, dar sunt şi alte riscuri de poluare transfrontalieră cum ar fi centrala nucleară de la Cernavodă, combinatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Măgurele, proiectul de construire a unei centrale nucleare în Turcia, la graniţa cu Bulgaria, precum şi cea mai mare centrală termoelectrică a Greciei, situată tot în zona frontierei comune.

Publicaţia citează informaţii din presa română, potrivit cărora compania americană Chevron a primit autorizare pentru a efectua prospecţiuni pentru gaze de şist în Dobrogea, în zona localităţii Vama Veche, la doar 6-7 kilometri de graniţă. Alte trei companii vor prospecta pentru gaze de şist în apele române ale Mării Negre, în imediată apropiere de apele teritoriale Bulgariei.

Albena Simeonova, de la Fondul pentru mediu şi agricultură, a declarat pentru ziarul Republica că gazele de şist nu sunt singurul pericol de poluare. Aerul din zona oraşului bulgar Nicopole şi acum este poluat în mod periodic de combinatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Măgurele, susţine Simeonova, care este una dintre principalele militante împotriva construirii centralei nucleare de la Belene. Activista mai susţine că ultima poluare cu fumul colorat al combinatului a avut loc la data de 5 ianuarie. Am trimis sute de scrisori la toate instituţiile, dar fără nici un rezultat, afirmă Simeonova. Consilierul local de la Nicopole Pepo Petrov a declarat însă că a primit asigurări de la partea română că problema va fi rezolvată în acest an.

Sub presiunea opiniei publice, parlamentul bulgar a adoptat săptămâna trecută o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist pentru o perioadă de timp nelimitată. Deputaţii au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei efectuate prin fracturare hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizează explicit că operaţiunile de prospectare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul ţării şi în zona bulgară a Mării Negre sunt interzise. Amenda pentru societăţile care vor încălca această prevedere se ridică la până la 50 milioane de euro.

Prin această decizie, Bulgaria a devenit a două ţară din Europa, după Franţa, în care extragerea gazelor de şist nu este permisă. Interdicţia completă a intervenit la o zi după ce guvernul de la Sofia a revizuit propria sa decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării. Compania va putea prospecta şi extrage numai gaze şi ţiţei convenţionale. Motivele pentru revizuirea deciziei sunt legate de lipsa de date suficiente în ceea ce priveşte impactul asupra mediului înconjurător al tehnologiei folosite, a precizat guvernul bulgar într-un comunicat.

Decizia survine şi în urma unor proteste de stradă organizate de diferite organizaţii de protecţie a mediului. Cea mai mare acţiune de protest a avut loc la 14 ianuarie şi a strâns câteva mii de protestatari în 12 mari oraşe din Bulgaria. Organizatorii susţin că substanţele care sunt folosite în operaţiunile de prospectare şi de extragere a gazelor de şist prezintă un risc major de poluare a apelor subterane şi a solului din întreg nord-estul Bulgariei. În opinia lor, dacă o parte din aceste substanţe ajunge în sursele de ape, impactul asupra agriculturii şi turismului va fi unul devastator.

RTV: Gazul de şisturi nu ţine de cald Europei

Europa are tot mai puţine şanse ca să urmeze exemplul Statelor Unite ale Americii – să-şi reducă dependenţa de resursele energetice ruseşti pe seama gazelor extrase din şisturi bituminoase.

Confruntându-se cu oponenţa activă a ecologiştilor, autorităţile unor state au început deja să refuze concernele petroliere, care s-au implicat în asemenea proiecte, scrie Rador.ro

Pe 17 ianuarie, Guvernul Bulgariei a anulat licenţa de explorare geologică acordată în iunie 2011 pentru compania Chevron, care căuta gaze de şisturi bituminoase în zăcământul de la Novi, unde se află – după diverse estimări – de la 300 de miliarde la 1 trilion de metri cubi de gaz. Cauza principală a anulării licenţei au fost protestele ecologiştilor: mii de demonstranţi au manifestat contra exploatării gazelor de şisturi bituminoase. După opinia demonstranţilor, folosirea tehnologiei de extracţie prin fracturare hidraulică va contamina apele subterane.

Traicio Traikov, ministrul Economiei şi Energiei din Bulgaria, a declarat, după şedinţa de guvern, că a permis trustului Chevron să continue lucrările de explorare geologică pentru a căuta petrol şi gaze naturale în nord-estul ţării, dar cu condiţia folosirii metodelor neagresive de foraj.

Exploatarea gazelor din şisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a straturilor presupune injectarea în adâncime a apei sub mare presiune, cu nişte granule şi substanţe chimice speciale. Presiunea apei distruge structura poroasă a şistului, iar granulele nu permit rocilor să se risipească după reducerea presiunii. În consecinţă, gazele naturale, care se află în porii şisturilor, se eliberează şi pot fi pompate la suprafaţă. Dezavantajul tehnologiei de producere a gazelor din şisturi este scăderea rapidă a debitului din puţ şi, de aceea, trebuie forate alte puţuri. Până de curând, exploatarea gazului din şisturi bituminoase era limitată din cauza costurilor ridicate ale forajelor. În ultimii ani, reducerea costurilor de foraj şi noua tehnologie de fracturare hidraulică a stratului au determinat o răspândire largă a exploatării gazelor din şisturi bituminoase în SUA: în 2009, extracţia gazelor din şisturi bituminoase reprezenta acolo 14% din extracţia totală de gaze. În 2010, Statele Unite ale Americii au depăşit Rusia la producţia de gaze.

Specialiştii ruşi de la Institutul pentru problemele petrolului şi gazelor de pe lângă Academia de Ştiinţe din Rusia presupun că structura geologică a Europei Occidentale nu permite ca gazul din şisturi bituminoase să devină un concurent serios pentru livrările din Rusia. Cu toate acestea, unele ţări europene consideră altfel – Polonia, de exemplu, intenţionează să înceapă extracţiile de gaze din şisturi bituminoase în anii 2014-2015, România şi Serbia vor să declanşeze prospecţiunile geologice pentru a căuta asemenea zăcăminte.

Great News: Gazele de şist. Ce pierde şi ce câştigă România din exploatarea lor

Se ştia încă din perioada comunistă că România are importante resurse de gaze de şist, însă discuţia reînvie acum şi provoacă o dezbatere deoarece soluţia tehnologică lipsea la acea vreme, însă există acum.

Numele de gaz de şist vine de la faptul că acest gaz se află între plăcile de şisturi. În ultimul deceniu, rezerve uriaşe au fost găsite în diferite state ale lumii. Dacă Europa ar exploata gazele de şist, dependenţa de gazul rusesc ar scădea de la 27% la 13%.

Pericolul: pânza freatică

Problema este însă modul de exploatare. Metoda folosită se numeşte fracturare hidraulică şi implică folosirea de apă, aditivi şi nisip. Se face un foraj până în stratul din care se exploatează gazul de şist, aflat sub nivelul de la care este extras gazul convenţional. Forajul acesta necesită mii de kilolitri de apă şi, cel mai grav, rocile sunt fisurate cu substanţe chimice periculoase. Aceste substanţe ar putea ajunge în pânza freatică, acuză unele organizaţii de mediu.

În Europa Centrală şi de Est, resurse importante de gaze de şist ar fi în Polonia, Ucraina, Ungaria, România şi Bulgaria (resurse extrem de bogate în primele două dintre statele menţionate, semnificative în celelalte trei).

În România, interesate de exploatare s-au arătat două companii: Chevron (SUA) şi MOL (Ungaria). Acestea au concesionat terenuri în vestul şi estul ţării, în vederea căutării de resurse. Astfel, nu vorbim încă de exploatare propriu-zisă, ci de studii din care firmele să poată observa dacă merită să exploate. Se pare că cele mai importante resurse de gaze de şist din ţara noastră sunt în Dobrogea şi în zona Bârladului, aşa cum reiese din hărţile de mai jos.

sist_map

 

harta_sist

Avantaj: primim bani de la compania care exploatează şi putem negocia pentru gaz mai ieftin

“Practic, ceea ce se caută acum, se caută în aşa-numita Platformă Moesică sau Valahică şi mai în Nord, mergând spre Depresiunea Bârladului. Aici s-au făcut cercetări însă rezultatele nu sunt concludente. Aceste zăcăminte sunt plasate, în general, la adâncimi destul de mari, adică de 2000-3000 de metri”, spunea, pentru RFI, profesorul român Mihai Valentin Batistatu, de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

În acelaşi interviu, profesorul spunea că zăcămintele de gaze de şist din România s-ar putea dovedi o Fata Morgana, dând de înţeles că este posibil ca aceste companii fie să nu găsească la noi ceea ce ele aşteaptă, fie ca exploatarea să se dovedească dificilă ori nerentabilă.

Polonia extrage prin compania de stat

“Deocamdată, singura ţară din Europa care face nişte experimente care s-ar putea să fie încununate de succes este Polonia dar aici compania este de stat şi îşi permite să investească acolo unde crede că are prioritate”, crede Batistatu.

Însă, Chevron are deja experienţa forajelor reuşite din SUA. În Statele Unite, circa 30% din necesarul de gaze al ţării este asigurat din exploatarea gazului de şist.

Primele mişcări împotriva exploatării gazelor de şist, în Bulgaria

În urmă cu o săptămână, mii de protestatari s-au mobilizat în câteva orașe din Bulgaria cerând guvernului să nu permită forajul gazului de șist. Ca şi la noi, interesată de exploatare era Chevron.

“Pe 26 ianuarie vom demonstra în fața ambasadei României din Sofia, sperând că astfel vom fi auziți de cât mai mulți români care ni se vor alătura în lupta împotriva acestui proiect. Este urgent întrucât proiectul de exploatare a gazului de șist in România va fi pus in aplicație la începutul lunii februarie anul acesta iar după această dată nimic nu va mai putea fi schimbat”, spune unul dintre protestatarii bulgari, Kiril Todorov, un tânăr absolvent al Academiei Naţionale de Arte.

Bulgarii au retras licența Chevron, americanii pot începe oricând lucrările în România

Într-un interviu acordat publicației online Hotnews, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruți, a declarat că Chevron poate oricând începe lucrările de explorare în România.

Dacă articolul ţi-a fost de ajutor, ne poţi da un LIKE pe pagina noastră de Facebook

Cum este exploatat gazul de șist VIDEO

 

badpolitics.ro: A doua Rosia Montana – gazul de sist, ce ne-ar putea scapa de dependenta de rusi, este dat pe mana evreului Rockefeller. Explotatiile, poluante si nesigure?

Modul in care strainii vor sa exploateze resursele naturale ale Romaniei este pe punctul de a declansa un nou scandal. Dupa Rosia Montana, al carei aur este vizat de canadienii de la Gold Corporation, americanii de la Chevron vor sa inceapa, luna viitoare, forarile in solul romanesc pentru exploatarea gazului din sistul argilos. Chevron a castigat licitatiile pentru astfel forari in Romania in judetele Bihor, Vaslui si Constanta, dupa ce a depus, in iulie 2010, oferte castigatoare pentru trei perimetre cu o suprafata totala de 2.700 de kilometri patrati. Gazul de sist este noul combustibil vedeta al momentului si, aparent, Romania ar avea potential in aceasta zona. Gazele de sist sunt gaze obisnuite, dar care sunt captate in structuri geologice foarte dificil de accesat si care necesita tehnologii speciale pentru extragere. In Romania este vorba despre o tehnologie controversata la nivel mondial, numita fractionare hidraulica, care presupune pomparea de milioane de litri de apa, amestecata cu substante chimice care dizolva rocile, in pamant, pentru a elibera gazele prinse in ele.

„Operatiunile noastre se concentreaza in doua zone: Barlad si Dobrogea. Prima sonda de explorare va fi sapata la Barlad in a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem in plan saparea a opt sonde in Dobrogea“, a declarat pentru ZIARUL FINANCIAR Thomas Holst, country manager pentru Romania in cadrul Chevron Upstream Europe.

Ecologistii si cetatenii obisnuiti sunt insa ingrijorati de pericolele la adresa mediului pe care procedura le implica. Ei sustin ca s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, avand consecinte dezastruoase asupra sanatatii consumatorilor si agriculturii. Exista deja precedente cum ar fi Franta, care a interzis productia de gaz de sist pe teritoriul sau, sau chiar SUA, care sunt in curs de modernizare a procedurii. In statele americane New York si Pennsylvania oamenii care locuiesc aproape de astfel exploatari s-au inregistrat dand foc la apa de robinet contaminata cu gaz metan.

De asemenea, politica energetica a Marii Britanii este zguduita dupa ce operatiunea experimentala de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire a fost oprita, sub suspiciunea ca ar declansa cutremure, dupa ce mai multe miscari seismice de mici dimensiuni au fost inregistrate in zona.

Chiar si vecinii bulgari au obtinut, la inceputul acestui an, dupa proteste de strada, interzicerea unor astfel de exploatari, dupa ce in iulie guvernul bulgar a incheiat un acord, tot cu firma americana Chevron, pentru explorarea gazului de sist in regiuni extinse din nord-estul tarii. Parlamentul bulgar a adoptat, in urma cu o saptamana, o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica pentru o perioada de timp nelimitata iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenta de explorare.

Mai mult chiar, in Bulgaria a fost programata pentru ieri o actiune de protest, in fata Ambasadei Romaniei din Sofia, impotriva activitatii de exploatare a gazului de sist din Romania.

Speram ca ne vor auzi mai multi romani si ca vom lupta impreuna impotriva acestui pericol. Este o situatie urgenta, fiindca inceperea extractiei prin fracturare este planuita in februarie si daca va incepe, nu va mai putea fi oprita! Problema este ca romanii nu sunt deloc informati cu privire la aceasta situatie grava. Este nevoie de oameni care sa ia atitudine si in Romania! Daca exploatarea gazelor din sisturi va fi permisa in Romania, munca noastra a fost in zadar“, a declarat Mariana Christova de la Universitatea Tehnica din Sofia.

John Davison Rockefeller (1839 – 1937) fondeaza in 1870, impreuna cu fratele sau William Rockefeller (1841 – 1922), mega colosul Standard Oil stramosul urmatoarelor:

Standard Oil of New Jersey (SONJ), redenumita Exxon acum parte a ExxonMobil, corporatie membra Council on Foreign Relations.
Standard Oil of New York, redenumita Mobil, acum parte a ExxonMobil.
Standard Oil of California, redenumita Chevron, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Indiana, redenumita Amoco, acum parte a BP, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Ohio sau Sohio, acum parte a BP.
Anglo-American Oil Co., acum Esso UK.
South Penn Oil Co., devenita Pennzoil acum parte Shell, corporatie membra Council on Foreign Relations
John Davison Rockefeller (1839 – 1937) fondeaza in 1870, impreuna cu fratele sau William Rockefeller (1841 – 1922), mega colosul Standard Oil stramosul:
Standard Oil of New Jersey (SONJ), redenumita Exxon acum parte a ExxonMobil, corporatie membra Council on Foreign Relations.
Standard Oil of New York, redenumita Mobil, acum parte a ExxonMobil.
Standard Oil of California, redenumita Chevron, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Indiana, redenumita Amoco, acum parte a BP, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Ohio sau Sohio, acum parte a BP.
Anglo-American Oil Co., acum Esso UK.
South Penn Oil Co., devenita Pennzoil acum parte Shell, corporatie membra Council on Foreign Relations

Vezi mai jos un film despre exploatarea gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice:

Sursa: Apologeticum

Batalia pe resursele Romaniei se dezlantuie. Exxon aduce un vapor de 1 mld. $ in Marea Neagra, iar Chevron strapunge pamantul dupa gazele de sist in 2012

Americanii de la Exxon¬Mo¬bil spera ca alaturi de Petrom, cea mai mare companie din Romania, sa poata intra in clubul select al firmelor care scot “aur negru” de la mari adancimi prin lucrarile pe care le fac in perimetrul Neptun din Marea Neagra.

Chevron va fora anul viitor prima sonda in cautarea gazelor de sist din Romania, cel mai in voga combustibil al momentului. De reusita acestor companii depinde insa nu numai profitul lor, ci si independenta energetica a Romaniei, care in lipsa unor noi descoperiri risca sa ra¬mana fara petrol si gaze in maximum 15 ani.

“Unul dintre motivele pentru care am venit in Romania este progresul tehnologiei. Cand mi-am inceput eu cariera, nu se putea sapa la adancimi mai mari de 200 de metri. Acum se poate merge la peste 3.000 de metri. Costurile sunt enorme, riscurile pe masura, dar trebuie sa intelegem ca vremurile petrolului usor accesibil au trecut”, spune Ian Fischer, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd.

Americanii s-au asociat inca din 2008 cu Petrom pentru explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagra, costurile, dar si castigurile urmand sa fie impartite in mod egal intre cele doua firme.

Investitiile mari acum incep

Intr-o prima faza, cele doua companii au realizat lucrarile de seis¬mica 3D prin care se face o radiografie a adancurilor in cautarea posibilelor pungi de petrol si gaze. Aceste pungi arata ca niste cocoase, ca niste pahare intoarse, dar este foarte posibil ca ele sa fie si goale.

De aceea, pentru a vedea daca se ascunde sau nu ceva in ele, se trece la o noua faza a procesului de explorare si anume la saparea unor sonde. Prima astfel de sonda facuta vreodata in Romania la mari adancimi in Marea Neagra ar urma sa fie realizata pana la sfarsitul acestui an – inceputul lui 2012.

“Investitiile mari abia acum incep”, a mai spus Fisher.

Daca pana acum cele doua companii au investit cateva milioane de dolari, de acum inainte sumele se vor masura in sute de milioane sau chiar miliarde de dolari.

Un monstru marin de un miliard de dolari in Marea Neagra

Pentru forarea primei sonde de explorare, ExxonMobil va aduce in perimetrul Neptun un vapor special facut pentru Marea Neagra, a carui constructie a costat un miliard de dolari, Deepwater Champion. Acest mosntru ma¬rin are o lungime de 229 de metri.

“Este un vas special pentru Marea Neagra care a costat un miliard de dolari. Pentru a fora o sonda, costurile zilnice ajung la un milion de dolari, iar durata realizarii unei astfel de unitati este de circa 100 de zile. Deci, se ajunge la sume de o suta de milioane de dolari si este foarte posibil ca prima sonda sapata sa fie goala. Sansele de a gasi ceva sunt de sub 30%, iar pentru ca zacamantul sa fie si comercial sansele sunt si mai mici. Nu este cum vedeti in filme. Sapi o groapa si tasneste petrolul din ea”, a mai spus reprezentantul ExxonMobil.

Potrivit acestuia, daca Marea Nea¬gra se va dovedi un experiment de succes, ar putea dura chiar si pana la 10 ani dezvoltarea completa a zacamantului.

Gazul de sist, vedeta energiei

Insa nu doar potentialul Marii Negre a atras companiile straine de petrol si gaze in Romania, o tara brazdata de cautatorii de “aur negru” de mai bine de 150 de ani. Gazul de sist este noul combustibil vedeta al momentului si, aparent, Romania ar avea potential si in aceasta zona. Gazele de sist sunt gaze obisnuite, dar care sunt captate in structuri geologice foarte dificil de accesat si necesita niste tehnologii speciale pentru extragere.

Potrivit unui articol publicat recent de Wall Street Journal, gazele de sist au fost un element care a schimbat tendinte, astfel ca dupa investitii de 250 mld. dolari, 23% din productia de gaze a SUA vine acum din roci situate la mii de metri sub pamant. Americanii cred insa ca si Europa ascunde rezerve importante de gaze de sist, iar Romania apare din nou pe radarul petrolistilor de peste Ocean.

Chevron, de exemplu, chiar de la anul va sapa prima sonda in incercarea de a des¬coperi aceasta rezerva.

La Barlad, prima sonda

“Operatiunile noastre se concentreaza in doua zone: Barlad si Dobrogea. Prima sonda de explorare va fi sapata la Barlad in a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem in plan saparea a opt sonde in Dobrogea”, a spus Thomas Holst, country manager pentru Romania in cadrul Chevron Upstream Europe.

Holst nu a precizat insa la cat se vor ridica aceste investitii. Chevron a depus in iulie 2010 oferte castigatoare pentru trei perimetre din sud-estul Romaniei cu o suprafata totala de 2.700 de kilometri patrati. Firma mai are dreptul de a explora pe un perimetru la Barlad, in toate perimetrele Chevron fiind interesata de potentialul de gaze de sist.

Fara descoperiri noi, petrolul va fi doar o amintire

Aceste noi zone in care se orienteaza companiile petroliere reprezinta si singurele care mai pot contribui la independenta energetica a Romaniei, in absenta unor noi descoperiri rezervele actuale dovedite de petrol si gaze urmand sa se epuizeze in circa 15 ani.

“Productia de petrol este in scadere, nivelul fiind de circa 4 milioane de tone anual. Consumul de produse rafinate este insa dublu, iar aici Romania inregistreaza cea mai puternica dependenta de importuri. Pentru petrol, rezervele sigure ne mai ajung 15 ani”, a spus Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

La gaze naturale, dependenta de importuri este mai redusa, de circa 20%, dar rezervele sigure mai ajung numai pentru 10 ani. “Pentru petrol, sperantele se indreapta spre explorarea zonele de mari adancimi offshore si spre cresterea gradului de recuperare prin progresul tehnologic. Perspectivele pentru gaze sunt mai incurajatoare. Din nou Marea Neagra si explorarile la adancimi sunt oportunitatile. Cu siguranta perioada de explorare va creste la gaze, dar sperantele se indreapta spre marile adancimi”, a conchis Patruti.

Pe de alta parte, rezervele de huila sunt suficiente pentru urmatorii 260 de ani, iar cele de lignit pentru 115 ani, dar cu toate acestea carbunii continua sa fie o “cenusareasa” a mineritului, investitorii straini nefiind deocamdata interesati de acest segment.

O problema grava de mediu?

In ciuda impactului pozitiv pe care descoperirea unor rezerve de gaze de sist l-ar putea avea asupra balantei energetice a Romaniei, problemele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le ridica sunt uriase. “Un subiect extrem de delicat este impactul asupra mediului”, a subliniat Alexandru Patruti, presedintele ANRM.

Problema este ca aceste gaze sunt scoase la suprafata prin injectarea unor cantitati semnificative de apa cu nisip la adancimi mari pentru a fractura rocile in care sunt captive, putand fi atacate rezervele de apa. Romania, de exemplu, este un real rezervor cu apa minerala al Europei, aici fiind concentrate 60% din rezervele regiunii, dupa cum arata unele studii.

“Gazul de sist european este cel mai probabil mult mai costisitor de dezvoltat (in comparatie cu SUA – n. red.). Densitatea populatiei din Europa nu ajuta, tinand cont de numarul mare de sonde care trebuie sapate si care cer mult teren. In mod cert, perspectivele s-ar imbunatati daca pretul gazelor ar creste, dar sunt putini cei care cred ca se vor scumpi atat de mult incat gazul de sist sa devina profitabil. Intre timp, gazul de sist se confrunta cu opozitia activistilor de mediu care se tem ca procesul de extractie ar putea dauna rezervelor de apa”, se arata intr-un articol publicat de Wall Street Journal.

ziare.com: Gazul de sist. De ce nu prea poate Europa sa se bucure de revolutia energetica

Gazele de şist au un regim de exploatare diferit în Europa şi în America, unde sunt o adevărată mină de aur. De ce le‑ar fi greu europenilor să copieze modelul de peste ocean.

Gazele de şist au dat peste cap piaţa de energie a Americii de Nord. În SUA, producţia a crescut de 12 ori faţă de anul 2000, până a ajuns să acopere un sfert din gazul extras din această ţară. Până în 2035, proporţia ar putea să se ridice până la jumătate din cantitate. Şi, odată ce a început să plutească gazul de şist, preţurile s‑au prăbuşit. Nu a trecut multă vreme de când SUA depindeau de importurile de gaze lichefiate. Acum sunt pe cale să devină exportatoare de gaze. Aceste beneficii nu au trecut neobservate în Europa.

Bătrânul continent are aproximativ aceeaşi cantitate de gaze de şist ce pot fi recuperate (gaze naturale prizoniere în formaţiuni de şisturi) ca Statele Unite. Rezervele europene se ridică la 18.000 de miliarde de metri cubi, faţă de cele 24.400 de miliarde ale SUA, potrivit agenţiei guvernamentale americane pentru informaţii energetice. Dar recuperabil din punct de vedere tehnic nu înseamnă acelaşi lucru cu recuperabil din punct de vedere economic, observă Peter Hughes de la Ricardo Strategic Consulting.

Costurile sunt mai mari în Europa, iar motivele sunt de mai multe feluri. În primul rând, geologia europeană este mai puţin favorabilă: depozitele de gaze de şist ale continentului se află la adâncimi mai mari şi sunt mai greu de extras.

În al doilea rând, Statele Unite au un istoric îndelungat de explorare a petrolului şi gazelor, care a produs o industrie de servicii petroliere uriaşă, foarte competitivă, ce deţine echipamente şi know how din abundenţă. Europa nu are nimic comparabil. În 2008, în momentul de vârf al perioadei de boom al pieţei de gaze din SUA, erau în funcţiune 1.600 de instalaţii de foraj. În Europa există în prezent doar 100. Condiţiile mai acerbe de piaţă din Statele Unite trag costurile în jos. Un singur puţ de gaze din Europa poate costa până la 14 milioane de dolari, de 3,5 ori mai mult decât unul american, potrivit unei estimări a Deutsche Bank.

În al treilea rând, industria de gaze a SUA se confruntă cu reglementări mai puţine şi mai prietenoase decât cea europeană. Spuneţi‑i efectul Dick Cheney, dacă vreţi. Iar în al patrulea rând, forajele la noroc, dacă reuşesc, au acces la un păienjeniş de conducte funcţionale, aşa încât gazele respective ajung imediat pe piaţă. Europa nu deţine nici o reţea similară şi nici reguli similare de acces liber.

Problema cu seismele. 
Unele ţări europene sunt dornice să copieze povestea de succes a gazelor de şist americane. Polonia, care s‑ar putea să deţină cele mai vaste depozite de pe continent, a emis licenţe de exploatare pentru mai bine de 20 de firme. Puţurile de testare au început deja să coboare în adâncuri. Dar primul‑ministrul al Poloniei, Donald Tusk, estimează că producţia comercială nu va porni până în 2014.
Alte state europene sunt mai puţin entuziaste în legătură cu aceste gaze, deseori din motive ecologice. Franţa are un potenţial de rezerve considerat abundent, dar a impus un moratoriu asupra fracturării hidraulice („fracking“), tehnica prin care gazele sunt eliberate din rocile de mare adâncime prin injectarea unei soluţii apoase, până când sunt evaluate toate pericolele.

Aceste pericole includ posibila poluare a apelor freatice cu produsele chimice conţinute în fluidele injectate şi scăpările de metan, un gaz care agravează procesul de încălzire globală. Alt motiv de teamă este faptul că fracturările ar putea cauza cutremure de pământ. Activitatea seismică recentă din apropierea unui puţ de testare din Marea Britanie a fost pusă pe seama fracturării hidraulice şi operaţiunile sunt deocamdată oprite (compania britanică Cuadrilla Resources a întrerupt în iunie lucrările după protestele localnicilor din nord‑vestul Angliei, speriaţi de cutremurele din aprilie şi mai – n.r.). Asemenea preocupări sunt reale şi destul de răspândite – în august, Africa de Sud a urmat modelul francez şi a impus un moratoriu asupra acestui procedeu de extracţie. Este nevoie de mai multe studii pentru a calma opinia publică.

Şi americanii, şi canadienii sunt în­gri­joraţi de impactul de mediu al fracturării hidraulice (în Oklahoma, unde există 185.000 de sonde de exploatare şi sute de puţuri de injectare, a avut loc la începutul lunii noiembrie cel mai puternic cutremur cunoscut în istoria statului, după ce anul trecut s‑au înregistrat 1.047 de seisme, faţă de o medie anuală de 50 – n.r.). Dar europenii sunt mult mai îngrijoraţi, nu în ultimul rând pentru că Europa occidentală are o densitate a populaţiei mult mai mare decât America de Nord. Extragerea de gaze de şist este un procedeu mult mai perturbator decât destuparea pungilor din pământ cu alte hidrocarburi – pentru a produce aceeaşi cantitate de gaze, este nevoie de mult mai multe puţuri decât în cazurile convenţionale. Fracturarea solicită oceane de apă, adusă de flotile de cisterne gălăgioase. În apropierea unei sonde de exploatare tipic europene vor locui cu siguranţă mai mulţi oameni, aşa încât opoziţia faţă de obţinerea licenţei de exploatare poate fi şi ea mai puternică.

De asemenea, şi cadrul juridic este diferit. În Statele Unite, drepturile pentru mineralele din subsol aparţin proprietarului terenului. În Europa, ele aparţin de obicei statului. Aşa încât, atunci când un proprietar american de pământ vede o sondă, vede simbolul dolarului. Proprietarii europeni văd doar o sondă mare şi urâtă (situaţia este diferită în SUA dacă gazul se întinde sub terenuri deţinute de autorităţile federale. În acest caz, permisele de exploatare se obţin mai greu).

Licenţele de exploatare americane obligă de obicei firmele să continue să extragă gaze indiferent de condiţiile de piaţă. Aşa încât gazele continuă să curgă, fie că preţurile urcă sau coboară (cum se întâmplă acum). Iar proprietarii de terenuri continuă să încaseze redevenţe, fie că sondele fac profit sau nu. În contractele europene nu există de obicei asemenea prevederi.

Tags:

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter