revista presei pe energie 7 aprilie

2011/04/07

Hotnews: Comisia Europeana a cerut oficial Romaniei sa elimine preturile reglementate la energie electrica si gaze naturale

Comisia Europeană a solicitat în mod oficial miercuri Italiei, Poloniei şi României să îşi alinieze la normele UE legislaţiile naţionale privind preţurile reglementate la energie pentru consumatorii finali, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene. Potrivit acestuia, Comisia a hotărât să transmită avize motivate celor trei state membre. Dacă statele membre nu respectă în termen de două luni obligaţiile care le revin conform legii, Comisia poate deferi cauzele Curţii de Justiţie.
Eliminarea preturilor reglementate ar putea determina scumpirea energiei la consumatorul casnici. Practic, preturile vor fi formate de piata. Pe de alta parte, legislatia europeana permite protejarea consumatorilor vulnerabili prin preturi reglementate. Autoritatile romane lucreaza inca la definirea consumatorului vulnerabil..

“Stabilirea preţurilor pentru consumatorii finali prin intervenţia statului ridică obstacole în calea noilor intraţi pe piaţă şi, prin urmare, privează consumatorii şi companiile de dreptul lor de a alege cel mai bun serviciu de pe piaţă”, precizeaza CE.

În conformitate cu normele privind piaţa internă a energiei, toate companiile trebuie să aibă posibilitatea de a furniza liber servicii pe întreg teritoriul UE şi de a-şi stabili singure preţuri care să reflecte situaţia reală de pe pieţe. Stabilirea de preţuri reglementate distorsionează funcţionarea pieţei, deoarece defineşte preţuri care nu reflectă nevoile reale ale pieţei şi împiedică libera concurenţă şi integrarea pieţei. Astfel, se menţine o situaţie de monopol care duce fie la investiţii insuficiente, fie la preţuri nejustificat de mari.

  • Însă normele prevăd de asemenea că, în cazuri excepţionale, de exemplu pentru a proteja clienţii vulnerabili, se pot stabili preţuri reglementate. În acest caz, măsurile trebuie să fie direcţionate în mod special către clienţii care au cea mai mare nevoie de ele, trebuie să fie limitate în timp şi să garanteze accesul egal al companiilor din domeniul energiei electrice din UE la consumatorii de pe plan naţional.

Comisia consideră că normele aflate în vigoare în cele trei ţări cu privire la preţurile reglementate pentru consumatorii finali nu îndeplinesc aceste condiţii şi încalcă dreptul consumatorilor de a alege.

Ce reproseaza CE celor trei state

  • României i se trimit două avize motivate, unul pentru energie electrică şi unul pentru gaz. În ceea ce priveşte energia electrică, legea română a energiei electrice a instituit o piaţă reglementată a energiei electrice. Preţurile reglementate pentru consumatorii finali sunt aplicabile tuturor consumatorilor casnici şi întreprinderilor mici şi mijlocii care nu şi-au exercitat încă dreptul de a schimba furnizorul. La gaz, preţurile reglementate pentru consumatorii finali sunt încă aplicabile tuturor consumatorilor.
  • Legea italiană impune încă operatorilor de sisteme de distribuţie să furnizeze clienţilor interni şi micilor întreprinderi energie electrică la preţuri pentru consumatorii finali reglementate dacă aceştia nu semnează un contract cu un furnizor de pe piaţa concurenţială. Măsura nu are o dată finală clară, depăşeşte ceea ce este necesar pentru protejarea clienţilor şi împiedică accesul noilor operatori pe piaţa italiană.
  • Legea poloneză a energiei impune întreprinderilor din domeniul energiei să specifice preţuri la gaz pentru consumatorii finali şi să obţină aprobarea prealabilă a autorităţii naţionale de reglementare. De asemenea, noii operatori trebuie să obţină această aprobare înainte de a accede la piaţă. Pe lângă acestea, măsura nu face o distincţie suficientă între diferitele grupuri de clienţi, iar sfera ei de aplicare este prea largă.

Romania a fost atentionata in iunie 2009 de Comisia Europena pentru neconformitatea legislatiei nationale pentru piata de gaz si energie cu legislatia europeana, informeaza Comisia. Mai mult, Bruxelles-ul a initiat procedura de infringement impotriva Romaniei si pentru preturile reglementate pentru consumatorii industriali (non-household customers). Autoritatile romane vorbesc insa de pretul reglementat la consumatorii casnici.

Recent, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice doua acte normative privind transpunerea directivelor 72 si 73/2009 referitoare la piata energiei electrice, respectiv piata gazelor.

Guvernul Romaniei este obligat sa transpuna, in cel mai scurt timp posibil, o noua legislatie europeana privind organizarea pietei energetice. Noile directive  europene ar fi trebuit transpuse pana pe 3 martie 2011, lucru care nu s-a intamplat chiar daca Executivul a avut la dispozitie 18 luni sa adopte noile prevederi. Din cauza intarzierii, Romania poate risca, in acest moment, declansarea procedurii de infringement. Chiar daca aceasta situatie ar putea fi rezolvata, ramane problema calitatii transpunerii.

  • In cadrul proiectelor, nu exista nicio mentiune legata de “un calendar credibil privind liberalizarea preturilor”. De asemenea, potrivit noilor  directive, apare notiunea de client vulnerabil. In Romania, aceasta categorie de consumator nu este definita foarte clar.

Potrivit art. 98, aliniatul 5 din OUG privind transpunerea directivei 73/2009 referitoare la piata gazelor, “in termen de ___ luni de la data intrarii in vigoare a  prezentei _______ANRE va stabili un calendar de eliminare a preturilor reglementate catre toate categoriile de clienti, cu exceptia clientilor vulnerabili”. De asemenea, aliniatele 7 si 8 din acelasi articol arata asa: (7) Pentru acoperirea necesarului de gaze naturale, toti consumatorii au dreptul de a fi  alimentati cu gaze naturale in aceeasi structura intern/import a surselor. Pentru piata reglementata, asigurarea, in aceasta structura, a cantitatilor de  gaze naturale se realizeaza de catre furnizorii licentiati, acestia avand acces nediscriminatoriu la sursele interne de gaze naturale. (8) Prevederile alin. (7) se aplică conform unui calendar aprobat ……………….” Liniutele arata ca autoritatile nu stiu foarte clar in cat timp se va produce eliminarea preturilor reglementate. Calendarul trebuie intocmit de ANRE, insa  surse din piata spun ca aceasta inca nu a primit “ok-ul” din partea premierului pentru stabilirea unui termen exact. “Trebuie sa facem mai intai un studiu,  iar compania care se va ocupa elaborarea acestuia trebuie selectata prin SEAP. Deci mai dureaza, nu putem spune cand va fi gata calendarul. Prin toamna, cel  mai probabil”, spun reprezentanti ai ANRE. Pana atunci, insa, trebuie aprobat actul normativ, iar acesta nu poate fi adoptat cu liniute.

De asemenea, actele normative introduc notiunea de client vulnerabil. Potrivit definitiei din proiecte, in categoria  clientilor vulnerabili intra consumatorii casnici si cei care furnizeaza servicii sociale esentiale, cum ar fi asistenta medicala sau ingrijirea copiilor,  activitati educative si alte servicii sociale si de binefacere, precum si servicii indispensabile pentru functionarea statului, definiti prin Hotărâre a  Guvernului. Insa, autoritatile sunt constiente ca nu orice consumator casnic poate fi numit client vulnerabil, de aceea inca se lucreaza la definirea  acestuia. O persoana cu averi impresionante poate fi consumator casnic, insa nu poate fi inclus in categoria clientilor vulnerabili. De aceea, autoritatile  vor sa introduca un plafon de venituri pana la care un consumator poate beneficia de gaze la preturi reglementate. ​

Adevarul: CE: România trebuie să elimine preţurile reglementate la energie şi gaze pentru firme

Comisia Europeană a solicitat în mod oficial astăzi Italiei, Poloniei şi României să îşi alinieze la normele UE legislaţiile naţionale privind preţurile reglementate la energie pentru consumatorii finali, se arată într-un comunicat al Executivului european.

În prezent, în România, pe lângă populaţie, plătesc preţuri reglementate la energie şi gaze şi unele firme şi companii, ceea ce contravine legislaţiei europene.

Aceasta este a doua etapă a procedurii de infringement declanşată în vara anului 2009.

Comisia Europeană a subliniat că, dacă cele trei state nu respectă în termen de două luni obligaţiile care le revin conform legii, Comisia poate deschide un proces la Curtea Europeană de Justiţie pentru încălcarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană.

„În conformitate cu normele privind piaţa internă a energiei, toate companiile trebuie să aibă posibilitatea de a furniza liber servicii pe întreg teritoriul UE şi de a-şi stabili singure preţuri care să reflecte situaţia reală de pe pieţe. Stabilirea de preţuri reglementate distorsionează funcţionarea pieţei, deoarece defineşte preţuri care nu reflectă nevoile reale ale pieţei şi împiedică libera concurenţă şi integrarea pieţei. Astfel, se menţine o situaţie de monopol care duce fie la investiţii insuficiente, fie la preţuri nejustificat de mari”, susţine Comisia.

În comunicat se mai arată că legislaţia UE referitoare la piaţa internă a energiei prevede că preţurile sunt stabilite în principal de cerere şi ofertă. Stabilirea preţurilor pentru consumatorii finali prin intervenţia statului ridică obstacole în calea noilor intraţi pe piaţă şi, prin urmare, privează consumatorii şi companiile de dreptul lor de a alege cel mai bun serviciu de pe piaţă.

„Însă normele prevăd de asemenea că, în cazuri excepţionale, de exemplu pentru a proteja clienţii vulnerabili, se pot stabili preţuri reglementate. În acest caz, măsurile trebuie să fie direcţionate în mod special către clienţii care au cea mai mare nevoie de ele, trebuie să fie limitate în timp şi să garanteze accesul egal al companiilor din domeniul energiei electrice din UE la consumatorii de pe plan naţional”, mai spus reprezentanţii Executivului de la Bruxelles.

Comisia consideră că normele aflate în vigoare în cele trei ţări cu privire la preţurile reglementate pentru consumatorii finali nu îndeplinesc aceste condiţii şi încalcă dreptul consumatorilor de a alege.

Iată ce impută Comisia fiecărei dintre cele trei ţări:

România

României i se trimit două avize motivate, unul pentru energie electrică şi unul pentru gaz. În ceea ce priveşte energia electrică, legea română a energiei electrice a instituit o piaţă reglementată a energiei electrice. Preţurile reglementate pentru consumatorii finali sunt aplicabile tuturor consumatorilor casnici şi întreprinderilor mici şi mijlocii care nu şi-au exercitat încă dreptul de a schimba furnizorul. La gaz, preţurile reglementate pentru consumatorii finali sunt încă aplicabile tuturor consumatorilor.

Italia

Legea italiană impune încă operatorilor de sisteme de distribuţie să furnizeze clienţilor interni şi micilor întreprinderi energie electrică la preţuri pentru consumatorii finali reglementate dacă aceştia nu semnează un contract cu un furnizor de pe piaţa concurenţială. Măsura nu are o dată finală clară, depăşeşte ceea ce este necesar pentru protejarea clienţilor şi împiedică accesul noilor operatori pe piaţa italiană.

Polonia

Legea poloneză a energiei impune întreprinderilor din domeniul energiei să specifice preţuri la gaz pentru consumatorii finali şi să obţină aprobarea prealabilă a autorităţii naţionale de reglementare. De asemenea, noii operatori trebuie să obţină această aprobare înainte de a accede la piaţă. Pe lângă acestea, măsura nu face o distincţie suficientă între diferitele grupuri de clienţi, iar sfera ei de aplicare este prea largă.

Context

Legislaţia referitoare la piaţa internă a energiei (Directiva 2003/54/CE şi Directiva 2003/55/CE, care au fost înlocuite, la 3 martie 2011, de Directiva 2009/72/CE şi, respectiv, Directiva 2009/73/CE) prevede că statele membre trebuie să asigure libertatea consumatorilor de a achiziţiona energie electrică şi gaz de la furnizorul ales de ei, începând de la 1 iulie 2007.

Curtea de Justiţie a clarificat în hotărârea sa în cauza Federutility (C-265/08) criteriile în temeiul cărora preţurile reglementate ar putea fi compatibile cu legislaţia privind piaţa internă a energiei, şi anume: măsura trebuie adoptată în interesul economic general, trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, să fie clar definită, transparentă, nediscriminatorie şi controlabilă şi să garanteze accesul egal al companiilor UE din domeniul energiei la consumatorii de pe plan naţional.

e-nergia.ro: Cine pierde și cine câștigă din amânarea liberalizării prețurilor la gaz. Și cât

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), un think-tank finanțat de Fundația Soros, a identificat cîștigătorii și perdanții din actuala situație de pe piața gazelor naturale.

CRPE a publicat la sfârșitul lunii trecute un raport intititulat “Piața unică de energie. Europa face al treilea pas înainte, noi încă unul înapoi” în care atrage atenția asupra regreselor făute de România în ceea ce privește liberalizarea piețelor energetice. În cazul particular al pieței de gaze, CRPE a calculat pierderile furnizorilor de gaze, care trebuie să vândă gazul sub prețul de cost, dar și ale producătorului Romgaz, forțat de stat să vândă mai ieftin decît prețul pieței. A găsit și câștigătorii acestei situații.

Puteți citi mai jos, integral, fragmentul din studiu care se referă la amânarea liberalizării prețurilor la gaze.

“Marii câştigători din întârzierea reformelor în liberalizarea pieţei de gaz, de pildă, sunt în principal companiile care primesc “gaz ieftin din producţie internă”. Până la liberalizarea preţurilor la gaz, adică a aducerii preţurilor gazului intern la paritatea celui de import, liberalizare care ar fi trebuit de fapt finalizată în 2008, practic toţi consumatorii au posibilitatea de a achiziţiona gazul la “preţ de coş”. “Coşul” reprezintă o medie a preţurilor pentru gazul intern şi gazul de import, ponderată cu cantităţile din producţie internă şi respectiv import. Pentru a ţine preţurile jos, statul manevrează preţul Romgaz şi forţează şi Petrom să vândă la acelaşi preţ; cum nu poate controla preţul de import, preţul de coş se ţine jos prin scăderea preţurilor gazului intern sau/şi creşterea cantităţilor extrase din România.

În plus, sub pretextul crizei, din iulie 2009 până în octombrie 2010 consumatorii interuptibili cu consum peste 1 milion m3/zi au avut posibilitatea de a achiziţiona exclusiv gaz din producţia internă. Criteriile erau îndeplinite de câţiva producători de îngrăşăminte, printre care grupul Interagro şi Azomureş, şi alţi consumatori industriali, cum ar fi producători de electricitate. Doar producătorii de îngrăşăminte au un consum egal cu cantităţile care se importă în medie într-un an (cca. 20% din consumul de gaze din România). Prin comparaţie, 20% înseamnă şi cât consumă toţi consumatorii casnici din România.

Cine suportă acest ajutor de preţ pentru consumatorii finali? În primul rând Romgaz, care furnizează gaz la preţul redus pentru producţia internă, în loc să-l vândă la preţul de piaţă (cel de import); în plus Romgaz nici nu-şi încasează facturile. Într-o măsură mai mică pierde şi Petrom, care a găsit însă diferite metode de a ocoli coşul pentru o parte din gazul extras. Pe ansamblu, se estimează că pierderile totale numai din vânzarea gazului din producţie internă la preţ mult sub nivelul pieţei poate fi de cca. 2 miliarde USD anual. Un caz special îl reprezintă în 2010-2011 EON şi GDF, fostele Distrigazuri, cărora ANRE le reglementează preţul final la consumatori fără a le recunoaşte însă integral costul de achiziţie a gazului.

Astfel, EON şi GDF vând gaz la un preţ reglementat, format din tarife de distribuţie, transport şi înmagazinare plus preţul gazului, reglementat după metoda coşului. Pentru a ţine preţurile jos, ANRE nu a mai actualizat compoziţia coşului din trimestrul IV 2009, parametrii de calcul fiind import 20%, la preţ de 290 USD/1000 m3 şi curs de schimb de 1 USD = 2,9 RON, iar preţul gazului intern era de cca. 160 USD/1000 m3. Deşi EON şi GDF sunt obligate să vândă în continuare la preţul de coş, în realitate Interagro, Azomureş şi ceilalţi au consumat o parte din gazul intern, inclusiv reducând disponibilul din depozite, iar condiţiile în care cumpără EON şi GDF s-au schimbat radical: azi, se importă cca. 40% din gaz, la preţ de aproape 400 USD, şi la un curs de 1 USD = 3,2 RON. În alte cuvinte, cei doi privaţi sunt forţaţi de stat să vândă în pierdere: numai în 2010, pierderile celor doi s-au ridicat la 400 mil. RON, iar în primele două luni din 2011 deja pierderile depăşesc 100-120 mil RON”.

ziare.com: Videanu: Romania nu este in stare sa privatizeze Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz

Comisia Europeana este indreptatita sa ceara oficial Romaniei sa isi alinieze la normele europene legislatia privind preturile la energie pentru consumatorii finali, este de parere fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu.

“Ceea ce cere Comisia Europeana este un lucru absolut corect, ca liberalizarea preturilor si lichiditatea pietei de energie sa fie tot mai mare. Romania a facut pasi importanti. Cea mai mare problema este restructurarea sectorului de productie. In momentul de fata nu putem spune ca avem o piata functionala, pentru ca structura producatorilor este anacronica, total diferita de UE”, a declarat Videanu, miercuri seara, la TVR 1.

Potrivit acestuia, Romania are o structura de productie total ineficienta, ceea ce o face sa nu poata avea pretentia unei competitii reale pe toate ramurile de energie: nucleara, carbune, hidro.

“Toti marii producatori din UE au un mix de productie: nuclear, de carbune, de hidro. In Romania nu puteam sa emitem pretentia unei competitii reale, pentru ca una e sa produci pe nuclear si alta pe carbune. Avem structura de productie total ineficienta. Aceste capacitati nu trebuie sa-i imbolnaveasca si pe cei care produc corect. De aceea, se doreste infiintarea celor doua companii energetice. In interiorul celor doua companii energetice se poate face restructurarea in functie de ordinele de merit”, a explicat prim-vicepresedintele PD-L.

Videanu considera ca economia Romaniei s-a maturizat suficient ca sa privatizeze si cantitativ si calitativ, insa companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz nu trebuie privatizate, ci vandute actiuni pe bursa.

“Romania nu este in stare azi sa privatizeze Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz. Procesul de privatizare trebuie sa fie diferit fata de ce a fost inainte, nu sa vindem pachetul majoritar la niste companii. Trebuie sa se faca transparent, pe bursa, iar statul sa pastreze 51% din actiuni, insa managementul sa fie preluat de cel care are pachetul majoritar din restul actiunilor”, a adaugat acesta.

Fostul ministru a adaugat ca, din punctul sau de vedere, nu trebuie sa avem producatori de energie separati. “Mixul de productie este bun pentru a elimina riscurile, atunci cand sunt ani secetosi se micsoreaza productia pe hidro si invers”, a completat el.

Hotnews: SURSE Ministerul Economiei mai are 2-3 variante de reorganizare a sectorului energetic, in afara de infiintarea colosilor Electra si Hidroenergetica

Infiintarea gigantilor energetici, Electra si Hidroenergetica, a devenit incerta si de aceea Ministerul Economiei a inceput sa caute noi variante de  reorganizare a pietei energetice. Exista in acest moment inca 2-3 variante de lucru, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. In paralel, se  lucreaza si la o strategie de vanzare a unor pachete minoritare si majoritare la societatile energetice care ar trebui sa faca parte din colosii Electra si  Hidroenergetica, asa cum se prevede in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu FMI.

O varianta ar fi infiintarea companiilor energetice fara includerea societatilor Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Practic, complexurile energetice  Turceni, Craiova si Rovinari sa fuzioneze cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele  Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni.

  • O alta idee ar fi infiintarea celor doi colosi, dar intr-o forma modificata, si anume fara divizarea Hidroelectrica, spun alte surse din domeniu. “Hidroelectrica sa ramana nedivizata intr-o companie, iar Nuclearelectrica in cealalta companie”, au precizat pentru HotNews.ro surse din domeniu. Insa aceste doua variante presupun  multe modificari. Ar insemna alt act normativ, alte convocari ale AGA, alte demersuri de inregistrare la Registrul Comertului. De  aceea, se lucreaza in paralel si la solutia prevazuta in scrisoarea de intentie cu FMI.

Daca strategia infiintarii celor doi campioni nationali nu va avea succes pana la sfarsitul anului 2011, vom cauta o solutie alternativa, care sa includa  vanzarea pachetelor majoritare de actiuni la cateva companii energetice. Intre timp, pentru a aduce investitii in sector, vom merge inainte cu pregatirea  vanzarii pachetelor minoritare sau strategice in companiile care ar trebui sa faca parte din cei doi campioni nationali“, se arata in scrisoarea de intentie.

Guvernul ia in calcul vanzarea unor pachete minoritare de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica si a unor pachete majoritare la complexurile energetice  Turceni, Craiova si Rovinari. Dar aceasta numai in situatia in care infiintarea companiilor Electra si Hidroenergetica esueaza.

In forma actuala, s-a prevazut divizarea Hidroelectrica fapt care a adus multe contestatii in justitie. Curtea de Apel Bucuresti a respins, recent, in mod  irevocabil recursul companiei Nuclearelectrica formulat asupra sentintei Tribunalului Bucuresti care s-a pronuntat impotriva infiintarii celor doua mari  companii energetice, Electra si Hidroenergetica. In luna noiembrie 2010, la solicitarea sindicatelor, Tribunalul Bucuresti a declarat nelegal Proiectul de  fuziune in vederea constituirii CN Electra, apreciind ca fuziunea societatilor din energie, concomitent cu divizarea SC Hidroelectrica SA, nu poate avea loc.  Astfel, Compania Electra nu mai poate lua fiinta, proiectul de restructurare a sistemului energetic, promovat de Guvernul Romaniei, fiind irevocabil  desfiintat. Si daca Electra nu se poate infiinta, nici Hidroenergetica nu poate fi pusa pe picioare.

Reorganizarea sistemului energetic prin infiintarea colosilor energetici, Electra si Hidroenergetica, a fost blocat din cauza contestatiilor depuse de catre  creditori, sindicate si, in special, de Fondul Proprietatea. In acest moment, exista vreo 20 de astfel de contestatii depuse in justitie. Initial,  reprezentantii Ministerului Economiei spuneau ca reorganizarea va avea loc pana in vara lui 2010, mai ales in conditiile in care actul normativ privind  infiinterea companiilor a fost aprobat inca de la inceputul anului trecut. Au aparut, insa, contestatiile si atunci, reprezentantii statului au avansat un  alt termen: finalul lui 2010. A fost modificata pana si Legea 31 privind societatile comerciale in asa fel incat procesul de reorganizare sa nu poata fi  afectat de procese. Insa, nici macar modificarea Legii 31 nu a eliminat obstacolele din justitie.

* Din Electra ar fi urmat sa faca parte Complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului  Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.
* Hidroenergetica ar fi trebuie sa cuprinda Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni,  sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv  Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.

money.ro: România a încălcat deja noul acord cu FMI

În scrisoarea de intenţie către FMI Guvernul României se angaja să stabilească, până la 1 aprilie, un calendar etapizat al liberalizării preţului la gaze pentru consumatorii non-casnici. Încă nu a făcut-o şi nici nu o va face prea curând, pentru că nu are încă studiu de impact.

“Până la 1 aprilie 2011 se va stabili un calendar de ajustare pentru a se ajunge la nivelul integral al formulei de preţ bazat pe Costului Unitar al Gazelor (CUG) până la finele lui 2011 pentru consumatorii necasnici” scrie în scrisoarea de intenţie.

Acest lucru nu s-a întâmplat, însă oficialii  nu se tem că ar putea exista repercursiuni asupra României. Mai mult, aceştia nu văd de ce ne-am grăbi să eliminăm preţul reglementat până în 2013.

„Oricum nu mai urmează să primim bani de la FMI şi nici nu suntem pasibili de-un infrigement de la UE dacă nu eliminăm preţul reglementat. E adevărat că europenii şi FMI ne-au recomandat să liberalizăm preţul la gaze, dar nu ne pot impune asta. Liberalizarea pieţei de gaze nu se face cu toporul la gat”, au declarat, pentru Money.ro,  sursele guvernamentale apropiate situaţiei.

Potrivit acestora, elaborarea unui calendar de liberalizare necesită, mai întâi, un studiu de impact. Care studiu nu există pentru că nu au fost bani pentru a-lrealiza. Totuşi, în această săptămână Agenţia de Reglementare înEnergie(ANRE) va scoate la licitaţie caietul de sarcini pentru studiul de impact care ar urma să coste câteva sute de mii de euro, bani pe care ANRE nu îi are şi care va trebui să îi fie alocaţi de la buget. Aceleaşi surse ne-au spus însă că, în discuţiile cu FMI, reprezentanţii Fondului s-au declarat dispuşi să finanţeze instituţia realizarea studiului de impact. Mai mult, FMI ar fi fost dispus să aştepte până în septembrie realizarea calendarului de liberalizare. „Acum urmează să vedem dacă au fost serioşi sau nu când s-au oferit să facă ei studiul pro-bono”, au explicat sursele.

Studiul de impact ar trebui să releve gradul de suportabilitate a populaţiei şi agenţilor economici la diverse grade de liberalizare a pieţei.

La începutul acestui an raportorul FMI pentru România, Jeffrey Franks spunea, într-o conferinţă de presă, că liberalizarea pieţei de gaze pentru non-casnici va începe chiar din acest an. Ulterior, premierul Emil Boc a negat că procesul este stabilit pentru acest an, aducând în discuţie anul 2013. Pe site-ul FMI este postată scrisoarea de intenţie a Guvernului român  unde se scrie clar că acest calendar de liberalizare trebuie prezentat Fondului până la 1 aprilie pentru consumatorii non-casnici şi că statul trebuie să renunţe la preţul reglementat pentru firme până în 2013 şi pentru populaţie până în 2017.

Renunţarea la preţul reglementat ar presupune ca fiecare agent economic ori consumator casnic să-şi negocieze cu un furnizor  preţul la gaze având posibilitatea de a alege între cele mai bune oferte. Pe de altă parte preţul gazelor ar putea creşte pentru că producătorii ar avea posibilitatea să-şi vândă marfa în străinătate unde ar avea oferte mai bune lăsând populaţia şi firmele să achiziţioneze gaze de unde pot.

Bursa: Proprietarii terenurilor cu instalaţii energetice, obligaţi să accepte o chirie minimă

Proprietarii terenurilor pe care vor fi amplasate instalaţii energetice vor încheia cu reprezentanţii operatorului o convenţie prin care să primească o indemnizaţie pe durata lucrării, dar vor fi obligaţi să accepte ca suma să fie stabilită cel mult la nivelul chiriei minime pentru un teren similar. Potrivit Mediafax, cuantumul indemnizaţiei va fi stabilit astfel, prin negociere, cel mult la nivelul chiriei minime pe metru pătrat stabilite pentru folosinţa unui teren din aceeaşi categorie de către adminis-traţia publică locală în a cărei rază teritorială se află suprafaţa respectivă şi va fi calculat numai pentru suprafaţa de teren ce urmează să fie efectiv ocupată pentru realizarea viitoarei capacităţi energetice.
Procedura a fost stabilită recent de Guvern şi se referă la capacităţile energetice care urmează să fie realizate şi pentru care sunt afectate terenuri aflate în proprietatea privată a terţilor, precum şi la exercitarea efectivă a drepturilor de uz şi servitute în vederea executării lucrărilor de retehnologizare, întreţinere, reparaţii, revizii, intervenţii în caz de avarii şi alte intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a acestor capacităţi energetice.
Titularii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pe care au fost realizate deja capacităţi energetice, după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice 13/2007, vor avea dreptul, la rândul lor, să solicite încheierea convenţiei-cadru, pentru exercitarea efectivă a drepturilor de uz şi servitute ulterior realizării capacităţii energetice.
În situaţia în care la nivelul administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială se află terenul nu există stabilit un nivel al chiriei minime pe metru pătrat pentru folosinţa unui teren din aceeaşi categorie, nefiind astfel posibilă determinarea cuantumului indemnizaţiei, limita sumei de plată va fi determinată de către un evaluator autorizat, ales de comun acord de către părţi.

Adevarul: Nemţii nu mai vor energie nucleară

Germania ia în calcul închiderea tuturor centralelor nucleare de pe teritoriul său până în 2020. Această hotărâre va transforma Germania într-un mare importator de electricitate şi va creşte importanţa cărbunelui pe plan european, ajutând şi România.

Guvernul german ia în calcul posibilitatea de a renunţa în totalitate la producţia de energie nucleară până în 2020, procesul urmând să se deruleze gradual, a declarat secretarul de stat din Ministerul Mediului Juergen Becker. „A fost luată o decizie pentru închiderea a opt centrale până la sfârşitul acestui an, iar acestea nu vor fi în mod sigur reactivate. Restul de nouă centrale rămase vor fi închise până la sfârşitul deceniului. Japonia ne-a arătat că în cazul unui eveniment neprevăzut riscul este prea mare pentru a continua cu energia nucleară. Este bine să dezvoltăm alte surse de energie într-o ţară civilizată”, a spus el, citat de Reuters.

O decizie ironică

Comentariile oficialului vin în contextul anunţului de luni al asociaţiei industriei energetice din Germania, potrivit căruia ţara a devenit un importator net de energie, mai ales din Franţa şi din Cehia. „Din moment ce Franţa îşi asigură 80% din energie din surse nucleare, iar Cehia în jur de 25%, este ironic că Germania a luat această decizie inspirată din raţiuni politice”, comentează jurnaliştii de la Reuters. Ei amintesc că decizia Germaniei de a renunţa la energia nucleară ar afecta profiturile marilor companii de utilităţi RWE, E.ON, EnBW şi Vattenfall cu sute de milioane de euro anual.

Deşi cancelarul german Angela Merkel a precizat că o decizie privind energia nucleară nu a fost luată, guvernul urmează să analizeze rapoartele a două comisii separate. „Toate aspectele unei posibile renunţări la energia nucleară trebuie discutate, cântărite şi cuantificate”, a declarat Merkel, în urmă cu trei zile.

Regenerabilele şi cărbunele câştigă

Cine va profita de o astfel de decizie a Germaniei? În primul rând, producătorii de energie din surse regenerabile, sector care ia o amploare din ce în ce mai mare în UE. „Producţia de energie din parcuri eoliene poate asigura mai mult de 65% din necesarul de energie al Germaniei pe termen lung, înlocuind centralele nucleare”, a afirmat Hermann Albers, şeful Asociaţiei Germane pentru Energie Eoliană, citat de Handelsblatt.

Un alt sector câştigător va fi cărbunele. Extrem de blamată în ultimii ani, din cauza gradului ridicat de poluare, producţia de energie pe bază de lignit şi huilă are mari şanse să revină o soluţie de viitor, mai ales că Germania este al doilea producător de cărbune din Europa, după Polonia. Anul trecut, când Comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri au dezbătut noul regulament al cărbunelui, vocea Germaniei a contat enorm. Astfel că Berlinul a obţinut ce a vrut, adică minele viabile să nu fie închise până în 2014, ci până în 2018. Acest lucru a ajutat şi România, care îşi asigură din cărbune circa 35% din producţia de energie, iar sub incidenţa regulamentului intră şi trei din cele şapte mine din Valea Jiului, care vor fi închise în următorii ani.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter