revista presei pe energie 6 septembrie

2010/09/06

Bursa: Petrom: Liberalizarea pieţei gazelor este absolut necesară

Compania susţine că acest proces nu va dubla, peste noapte, preţul gazelor
Conducerea “OMV Petrom Gas” vede posibilă o liberalizare treptată a pieţei gazelor din ţara noastră, chiar dacă economia nu dă semne că va ieşi curând din criză. Liberalizarea pieţei înseamnă că preţul gazelor va fi stabilit de operatori în funcţie de cotaţiile internaţionale şi, bineînţeles, de cerere. În prezent, gazele din producţia internă se vând la un preţ situat la jumătatea mediei europene, recomandat, în urmă cu mai bine de doi ani, de reglementatorul pieţei de energie – ANRE.
Harald Kraft, directorul “OMV Petrom Gas”, ne-a declarat, într-un interviu: “Liberalizarea pieţei gazelor nu înseamnă că preţul se va dubla peste noapte. Aşa ceva este absurd. Convergenţa preţurilor trebuie să se facă gradual şi în paralel cu măsuri de protecţie a consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici. Suntem o companie care îşi asumă responsabilitatea socială. În plus, nu avem niciun interes să aducem agenţii economici în imposibilitatea de a achiziţiona gaze. Dacă agenţii economici nu mai produc, nici noi nu mai avem business. Agenţii economici sunt clienţii noştri şi trebuie să fie capabili să ne plătească gazele. La fel şi populaţia”.
* Trebuie stabilit un calendar de aliniere
Domnia sa ne-a precizat că liberalizarea presupune, pentru gazul intern, o creştere graduală a preţului până la convergenţa cu media europeană (preţ dat de cotaţiile internaţionale). Un asemenea proces nu are cum să se petreacă rapid şi trebuie, în opinia lui Harald Kraft, să fie combinat cu o protecţie socială adecvată a populaţiei.
Directorul OMV Petrom Gas ne-a explicat: “Nimeni nu poate să vândă gaze la un preţ care nu poate fi plătit de agenţii economici. Dar trebuie stabilit urgent un calendar de aliniere, care să fie convenabil şi pentru economie. Se întârzie această acţiune, iar Petrom este în continuare dis-criminat faţă de alţi furnizori din străinătate, respectiv din Rusia. Petrom este nevoit să vândă gazul la circa 150 dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gazele din import se vând la un nivel mai mult decât dublu, conform cu preţul pieţei. Această situaţie nu mai poate dura la nesfârşit. Şi Uniunea Europeană a cerut Româ-niei şi altor state să nu mai reglementeze preţul pentru agenţii economici”. mai mult

money.ro: Profitul Gazprom s-a triplat în primul trimestru din 2010

Iarnă grea pentru importatorii de gaze naturale, cifre în creştere pentru GazpromProfitul net al grupului rus s-a majorat de peste trei ori în primul trimestru, în urma iernii foarte dificile.

Cel mai mare producător de gaze naturale din lume, a ajuns la un profit net de 325 miliarde de ruble, echivalentul a peste 10 miliarde dolari, în perioada ianuarie-martie. La începutul anului trecut, cifra obţinută a fost de numai 100 de miliarde de ruble. Chiar şi analiştii anticipau pentru anul acesta un profit mai mic deât cel realizat.

Vânzările Gazprom au crescut cu 14%, la aproape 1000 de de miliarde de ruble, iar datoria netă s-a redus cu 30%, faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut. Gazprom asigură un sfert din necesarul de gaze naturale al Uniunii Europene. Vânzările de gaze naturale nu au fost afectate de criza economică deoarece au fost susţinute de temperaturile scăzute din Europa.

Bursa: UE trebuie să negocieze, în bloc, cu Rusia, contractele pentru gaze

Uniunea Europeană ar trebui să negocieze în bloc cu Rusia contractele pentru livrarea de gaze, întrucât anumite ţări membre nu au influenţa necesară pentru încheierea unei afaceri profitabile, a declarat vineri, la Riga, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, citat de France Presse, informează Agerpres. “Dacă vom merge să negociem împreună un contract pentru livrarea gazelor pe piaţa europeană, ne vom situa pe o poziţie mai bună pentru fiecare stat membru, pentru fiecare societate şi pentru fiecare consumator din interiorul Uniunii”, a declarat în faţa ziariştilor Oettinger, aflat în vizită în Letonia.
“Uniunea Europeană şi statele sale membre au relaţii bune de parteneriat cu Rusia. Dar parteneriatul semnifică un parteneriat, nu o dependenţă”, a subliniat Oettinger.

Bursa: OMV renunţă la activele din Rusia

Grupul energetic austriac OMV AG, acţionarul majoritar al Petrom, a renunţat la prospecţiunile din Rusia, vânzând partenerului său Mineral & Bio Fuels Ltd. participaţiile deţinute la zăcămintele petrolifere, transmite Bloomberg, citat de Agerpres. OMV a vândut participaţia sa de aproape 75% deţinută la compania Ring Oil Holding & Trading Ltd, care are zece licenţe în regiunile Saratov şi Komi. De asemenea OMV a vândut şi firma CorSarNeft companiei malteze Mineral & Bio Fuels, a anunţat, vineri, Leonid Shnaiderman, director general al CorSarNeft, fără a preciza valoarea tranzacţiei. Acesta a declarat: “Intenţionăm să dezvoltăm zăcămintele pe cont propriu. Suntem de asemenea deschişi pentru a găsi un partener”.
OMV a început explorările în Rusia după ce divizia sa OMV Petrom SA a cumpărat acţiuni la Ring Oil în 2006. S-au explorat nouă blocuri în regiunea Saratov, la aproximativ 1.000 de kilometri sud-est de Moscova, şi două blocuri în regiunea Komi, la aproximativ 1.200 kilometri nord-est de Moscova. În august, OMV a anunţat că are un potenţial cumpărător pentru activele din Rusia, după ce în mai a susţinut că se concentrează asupra regiunii Caspice şi a Orientului Mijlociu.
Michaela Huber, purtător de cuvânt al OMV, a declarat, vineri, că firma austriacă nu are active proprii în Rusia şi nu a făcut comentarii privind vânzarea activelor din Rusia. Nici Ramona Zanfirescu, purtător de cuvânt al Petrom, nu a comentat acest subiect.

Vocea Rusiei: Rusia-Azerbaidjan: Cooperare fără limite

Moscova şi Baku au semnat un contract unic în privinţa livrărilor de gaze. Specificitatea sa constă în faptul că nivelul superior al achiziţionărilor de combustibil azer de către Rusia nu este limitat. Documentul reprezintă bilanţul vizitei în Azerbaidjan a preşedintelui rus, Dmitri Medvedev.

Acordul de bază prevede cumpărarea de către Rusia de la Azerbaidjan a 500 milioane de metri cubi de combustibil pe an. Dar începând deja de anul viitor livrările vor creşte de câteva ori, transmite de la Baku corespondentul „Vocii Rusiei”, Olga Denisova.

„În anii 2011-2012 vor creşte până la două milioane de metri cubi, apoi până la 4 milioane livrările de gaze naturale azere. Poziţia geografică a Rusiei şi Azerbaidjanului, lipsa ţărilor tranzitare contribuie la dezvoltarea relaţiilor energetice. Livrările de gaz din Azerbaidjan în Rusia au început anul acesta la 1 ianuarie. Dacă anterior Baku cumpăra combustibil rusesc, începând din 2006, odată cu deschiderea zăcământului Şah-Deniz, cel mai mare din ţară, Azerbaidjanul s-a transformat în exportator şi concurent al Gazpromului pe piaţa europeană”.

De gazul azer este foarte interesată Europa. Până nu demult, ţările UE se bazau pe livrările de gaze din această regiune prin conducta Nabucco. Însă până acum acest proiect rămâne doar proiect, deocamdată nu sunt doritori de a investi în construirea gazoductului care nu are cu ce fi umplut. Şi în final, în contextul realizării proiectelor sale energetice, Azerbaidjanul a preferat Gazpromul. Şi totuşi Europa va primi gaz azer. El va trece prin conductele South Stream, proiect ruso-european, care până în 2015 va fi realizat.

Acordul gazifer nu este singurul document semnat în timpul vizitei preşedintelui rus la Baku. S-a semnat şi Acordul privind graniţele de stat. În plus, Dmitri Medvedev şi liderul azer, Ilham Aliev, au convenit împreună cu preşedintele Armeniei să continue lucrul asupra soluţionării conflictului din Karabahul de Munte.

Preşedintele Rusiei a făcut bilanţul întâlnirii la întâlnirea cu studenţii de la Universitatea din Baku. El a estimat vizita sa la Baku drept fundament pentru dezvoltarea relaţiilor celor două ţări pe următorii 10 ani.

Pentru întărirea relaţiilor ruso-azere, Consiliul Ştiinţific al universităţii i-a conferit lui Dmitri Medvedev titlul de doctor honoris-causa. În răspunsul său, liderul rus a menţionat că noul titlu ştiinţific îi dă motive să revină în capitală azeră să ţină o lecţie pentru studenţi.

inforusia.ro: Medvedev la Baku, pentru suplimentarea livrarilor de gaze

Semnarea unui acord pentru suplimentarea volumului de gaze azere furnizate Rusiei in 2011-2012 este principalul eveniment asteptat al vizitei la Baku a presedintelui Dmitri Medvedev.

In luna iunie, presedintele Gazprom Aleksei Miller a declarat ca Gazprom este dispus sa cumpere din Azerbaidjan “atata gaz cat va oferi”. Consilierul prezidential Serghei Prihodko a spus ca suplimentarea livrarii de gaze naturale azere catre Rusia in urmatorii doi ani trebuie sa faca obiectul unui acord aditional.

Furnizarea de gaze naturale azere catre Rusia a inceput la 1 ianuarie, dupa semnarea contractului intre Gazprom si concernul azer GNKAR privind livrarea a 500 milioane metri cubi de gaze pe an pana in 2015. Ulterior cele doua companii au convenit dublarea cantitatii de gaz livrate Rusiei, pana la un miliard de metri cubi, iar in 2011 se va produce inca o dublare a volumului, a anuntat presedintele Gazprom. Gazul azer ajunge in Rusia prin conducta Baku-Novo Filia, cu terminalul in republicile rusesti din Caucazul de nord.

In timpul vizitei lui Dmitri Medvedev la Baku se asteapta, de asemenea, semnarea unui tratat de frontiera, care va delimita portiunea terestra de la frontiera comuna ruso-azero-georgiana pana la Marea Caspica. Nu va lipsi de pe agenda dosarul mereu fierbinte Nagorno Karabah, insa discutiile ruso-azere despre platforma Marii Caspice, bogata in rezerve de hidrocarburi, sunt sub semnul intrebarii, aceasta platforma fiind disputata din 1991 de cele cinci tari riverane Marii Caspice – Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia si Turkmenistan.

Surse de la Kremlin declara ca pe agenda lui Dmitri Medvedev se afla de asemenea cooperarea militara cu Baku. Recent, Azerbaidjanul si-a anuntat intentia de a cumpara patru elicoptere rusesti Ka-32, pentru companiile de utilitati si pentru unitatile de pompieri.

inforusia.ro: “Gaz turcesc” pentru Nabucco

Reunit la Viena, consortiul care construieste conducta Nabucco a anuntat, prin vocea purtatorului de cuvant Christian Dolezal, ca pentru moment nu se ia in calcul o derivatie spre Iran a proiectului, ci vor fi dezvoltate alte doua, spre Georgia–Azerbaijan si, respectiv, spre Irak.

Teoretic acest anunt ar insemna ca statele si companiile participante ar renunta la resursa albastra iraniana, insa, paradoxal, tocmai o sursa rusa foarte credibila, cotidianul economic “Kommersant”, tine sa sublinieze ca nu intamplator, in aceeasi zi se anunta si o noua sursa de gaz pentru conducta: 10 miliarde de metri cubi pe an de “gaz turcesc”. Cotidianul rus se intreaba, pe buna dreptate, de unde ar putea proveni acest gaz, stiut fiind ca Turcia nu produce anual mai mult de 700-800 milioane metri cubi de gaze naturale si importa masiv “aur albastru” rusesc (circa 62% din necesar) si iranian. Ziarul rus face o legatura intre acest “gaz turcesc” oferit Nabucco si anuntul iranian din primavara referitor la construirea pana in 2014 (an sensibil apropiat proiectatei finalizari a Nabucco) a conductei Assaluyeh-Bazargan, care va lega campul gazier South Pars de granita Republicii Islamice cu Turcia. Mai departe, Ankara, care participa la exploatarea de la South Pars , prin compania turco-iraniana Som Petrol, va construi o conducta pe propriul teritoriu de la Bazargan pana la Erzurum, nodul principal al Nabucco. In opinia directorului companiei ruse Rusenergy, Mihail Krutihin, intervievat de “Kommersant”, Turcia isi va majora importurile de gaz iranian, iar ulterior va spune ca acest gaz este “turcesc”. Kriutihin subliniaza faptul ca, din punct de vedere juridic, sanctiunile internationale nu interzic Turciei sa cumpere gaz iranian in vederea reexportului, iar aranjamentul bilateral Ankara-Teheran prevede plata investitiilor turce cu 15 miliarde de metri cubi de gaz iranian pe an, destinat reexportului de catre Turcia. Asadar, cele doua state musulmane au gasit deja solutia introducerii pe scara de serviciu a Iranului in proiectul Nabucco.

Vestea buna este ca, prin acest artificiu, Nabucco ar avea asigurat gazul necesar pentru a fi rentabil: 10-12 miliarde de metri cubi de gaz azer si 10-15 miliarde de metri cubi de “gaz turcesc” se apropie de cei 32 de miliarde de metri cubi proiectati pentru faza finala a exploatarii conductei sustinute de UE. Reversul medaliei este ca obtuzitatea care-i face pe europeni sa excluda Iranul in mod oficial din proiect ar putea conduce la cresterea pretului gazelor acestuia si, prin ricoseu, ale intregii cantitati transportate prin Nabucco. Principalul perdant intr-un astfel de scenariu nu ar fi Iranul, ci beneficiarii est-europeni, care ar primi o resursa albastra poate nu cu mult mai ieftina decat cea ruseasca.

inforusia.ro: Gazprom: Din 2011 Ucraina va primi gaze la preturi europene

Vicepresedintele concernului rus Gazprom, Andrei Kruglov, a reamintit  Ucrainei ca din 2011 va primi gaze rusesti la preturi europene, relateaza Interfax.

In acest context, a spus el, Rusia se asteapta ca Ucraina sa-si achite constiincios, in termen, factura la importurile de gaze rusesti.

Directorul executiv al Gazprom, Aleksei Miller, a declarat la 27 august ca, in cazul unificarii monopolistului rus de gaze cu societatea publica ucraineana Naftogaz , preturile la gaze pentru cetatenii ucraineni vor fi aceleasi ca pentru populatia rusa, noteaza Agerpres.

In opinia lui, crearea unui joint-venture in domeniul gazelor intre Rusia si Ucraina este un proiect in interesul ambelor tari. Ideea unificarii companiilor de stat rusa si ucraineana din domeniul gazelor a fost expusa la 2 mai de premierul rus Vladimir Putin, dar ucrainenii au tot ezitat sa raspunda favorabil la oferta Moscovei. Societatea Naftogaz este importatorul exclusiv de gaze rusesti in Ucraina, prin conductele sale transportandu-se circa 20% din necesarul de gaze al Europei.

inforusia.ro: Ucraina nu mai livreaza gaz in Polonia

Compania ucraineana Naftogaz a intrerupt livrarile pentru orasul polonez Hrubieszow, mentioneaza ziarul Izvestia-Ukraina, preluata de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al companiei poloneze de stat PGNiG (Polskie Gornictwo Naftowe i Gazownictwo SA), partea ucraineana a argumentat intreruperea livrarilor prin introducerea unor modificari in legislatia interna a Ucrainei, conform carora cantitatea de gaz obtinuta pe teritoriul propriu trebuie sa fie utilizata exclusiv pentru nevoile tarii, ceea ce face imposibila livrarea lor in Polonia. Totodata concernul polonez afirma ca nu este de acord cu argumentele partii ucrainene si ca va cere reluarea livrarilor conform acordului actual, in vigoare pina in decembrie 2020.

Volumul de gaz primit prin punctul Hrubieszow era de 0,6% din volumul total al gazelor utilizate la nivel national, iar asigurarea consumatorilor din orasul Hrubieszow se va face in volum complet din rezervele nationale.

Gazprom califica exportul de gaz ucrainean ca fiind reexport al gazului rus, din aceasta cauza aceasta a fost interzis. Cabinetul de ministri de la Kiev a dat o dispozitie conform careia intreaga cantitate de gaz de productie interna trebuie vanduta doar consumatorilor ucraineni.

inforusia.ro: De ce a devenit Kazahstanul promotorul denuclearizarii?

Cea de-a patra putere nucleara a fostei Uniuni Sovietice, Kazahstanul respinge oficial si sonor inarmarea nucleara. Presedintele Nursultan Nazarbaiev a propus, saptamana aceasta la Moscova, o declaratie prin care toate natiunile isi confirma vointa de a avansa spre denuclearizarea completa.

„Kazahstanul, ghidat de principiile constitutionale, a devenit un membru cu drepturi depline al comunitatii internationale  si a adus o contributie enorma la sistemul securitatii continentale si la neproliferarea armelor de distrugere in masa … Kazahstanul are o datorie morala in domeniul dezarmarii, fiindca am experimentat efectele armei nucleare”, declara ambasadorul kazah la Moscova. „Atunci cand se vorbeste despre dezarmarea nucleara, fiecare trebuie sa se gandeasca la istorie si la faptul ca un viitor razboi ar insemna sfarsitul civilizatiei”, se mai spune in comunicatul reprezentantilor kazahi.

Dincolo de limbajul acesta de lemn, trebuie depistat ce a determinat Kazahstanul si pe liderul sau din era sovietica sa se angajeze ca promotori ai denuclearizarii. Ambasadorul Zautbek Turisbekov o spune intr-o forma voalata: „Popoarele Rusiei si Kazahstanului sunt fratesti si vecine si trebuie sa dezvolte relatii de prietenie”.

Tratatul Comprehensiv de interzicere a testelor nucleare (CTBT), care ar trebui sa intre in vigoare in 2012, este ratificat de 153 de tari, printre care se afla toate puterile nucleare din spatiul CSI. Dar dintre tarile care nu au ratificat CTBT, si sunt acuzate de a fi incalcat moratoriul testelor nucleare din 1996, se afla cel putin doua apropiate teritorial Kazahstanului, Pakistanul si India.

Pentru Kazahstan, acest angajament pentru CTBT a insemnat intr-adevar mult: in primul rand inchiderea poligonului de la Semipalatinsk, locul a 490 teste nucleare, probabil cele mai multe din spatiul URSS. Semipalatinsk, azi unul dintre „orasele fantoma” din fosta Uniune Sovietica, este chiar locul primului test nuclear din spatiul URSS, la 29 august 1949, aceasta fiind ziua proclamata de ONU ca Ziua internationala impotriva testelor nucleare. Tot pe 29 august, in 1991, poligonul de teste nucleare din nord-estul Kazahstanului a fost inchis oficial. Semipalatinskul anului 1990 insemna aproximativ 40.000 de angajati ai centrului nuclear, prinsi in plasa pe tot restul vietii intre oraselele Kurceatov, Akzar si Moldari, fara imaginea unui alt colt de lume.

„Datoria morala” despre care vorbeste acum guvernul de la Astana poate sa vina din faptul ca nici astazi nu exista un tablou complet al efectelor pe termen lung ale testelor nucleare din stepa kazaha – cine vorbeste despre tragedia nucleara in fosta URSS are de obicei in minte Cernobilul, desi au existat si la Semipalatinsk teste nucleare ratate, cu emanatii de plutoniu radioactiv la care se crede ca ar fi fost expusi cronic pana la 1,5 milioane de oameni, iar pericolul imbolnavirilor de cancer si al nasterii de copii malformati genetic este cat se poate de viu, afirma un reprezentant al tarii la ONU, Israil Tilegen.

Sa fie doar grija pentru sanatatea populatiei, sau pretul neproliferarii nucleare s-a negociat atent cu Moscova, intr-un proces in care fiecare dintre cele doua tari are mult de oferit? Vom afla peste alte zeci de ani, atunci cand secretele istoriei se claseaza.

RIA Novosti: Russia’s Transneft says unhappy with Turkey’s position on Samsun–Ceyhan pipeline

Turkey is trying to press unacceptable terms on Russia’s oil pipeline monopoly Transneft in negotiations over the construction of the Samsun–Ceyhan pipeline, Transneft President Nikolai Tokarev said on Friday.

“Turkey is suggesting signing an intergovernmental agreement, which fixes unacceptable economical limits for us. Certainly, we will not agree with it and will start a new round of negotiations from scratch,” Tokarev said, adding that Turkey tries to secure unilateral benefits for itself.

In 2009, Russia’s top oil firm Rosneft, Transneft, Sovcomflot shipping firm, Turkey’s Calik group and Italy’s Eni signed an agreement to participate in the Samsun–Ceyhan pipeline project, meant to carry oil from the Turkish port of Samsun on the Black Sea to a Mediterranean terminal in Ceyhan.

Tokarev also said that the parties had reached some agreements in July but Turkey was derailing them.

The Samsun–Ceyhan pipeline, which will transport 60-70 million tonnes of oil per year, is designed to ease the traffic burden in the Bosporus and the Dardanelles straits.

apa.az: Azerbaijani and Russian Presidents to hold energy summit

The Azerbaijani and Russian Presidents Ilham Aliyev and Dmitry Medvedev have agreed to hold a separate summit to discuss energy, so as “to compare notes in all areas of energy cooperation”, The Voice of Russia reported.

This came in a statement by the Russian leader during a press conference following the two Presidents’ meeting in Baku today. Medvedev failed to specify the likely date of such a meeting.

Earlier today the two leaders attended the signing of a complementary agreement to the contract between Azerbaijan’s state company and Russia’s GAZPROM on boosting Azerbaijani gas supplies to Russia in 2011 and 2012.

Ilham Aliyev pointed out that Azerbaijan’s oil and gas supplies to Russia would keep growing.

apa.az: Russia to buy 2 bcm of gas from Azerbaijan in 2011

Russia’s gas export monopoly Gazprom (GAZP.MM: Quote) signed a contract to purchase 2 billion cubic metres (bcm) of gas from Azerbaijan’s state energy firm in 2011 and even more from 2012, the company said Friday, Reuters Africa reported.

Gazprom chief, Alexei Miller, signed the contract for increased Azeri gas supplies with Azeri energy firm SOCAR during Russian President Dmitry Medvedev’s visit to Baku on Friday.

This year Russia will receive 1 bcm of gas from its ex-Soviet neighbour.

trend.az: Azerbaijan, Russia sign gas supply agreement

The State Oil Company of the Azerbaijan Republic (SOCAR) and the Russian gas monopoly Gazprom signed a supplement to their gas supplies agreement today. Based on the document, Azerbaijan will increase gas exports to Russia to 2 billion cubic meters per year from 2011, and to over 2 billion cubic meters per year from 2012, Gazprom reported.

The agreement was signed during Russian President Dmitry Medvedev’s visit to Baku.

“At today’s meeting with our Azerbaijani colleague, SOCAR President Rovnag Abdullayev, we analyzed the execution of our gas supply contract in January-August, as well as opportunities to develop our relations and to agree upon a new increase in purchase volumes,” Gazprom CEO Alexei Miller said today. “The document fully complies with our basic contract, which has no upper ceiling for the Azerbaijani gas supplies volume. Our territorial proximity, the lack of transit zones and the availability of existing pipeline infrastructure make expanding Azerbaijan-Russia gas cooperation more commercially viable.”

The medium-term contract on the purchase and sale of Azerbaijani gas to Russia was signed between SOCAR and Gazprom in Baku on Oct. 14. The contract covers 2010-2014.

Under the agreement, Azerbaijan will supply gas no less than 500 million cubic meters to Russia annually. The contract does not specify a limit to the volume of gas supplies.

Azerbaijan began gas supplies to Russia on Jan. 1. Gazprom and SOCAR have also agreed upon the volumes of Azerbaijani gas to be exported to Russia in 2011. The figure will reach about 2 billion cubic meters next year.

According to SOCAR, the company exported more than 494.6 million cubic meters of gas to Russia in January-July. Russia received over 66.4 million cubic meters of gas in July compared to 81.54 million cubic meters in June.

today.az: Hungary to join Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector

Hungary intends to join the Azerbaijani-Georgian-Romanian energy project AGRI, implementation of which will transport the liquefied gas from the Caspian region to Europe, Ukrainian media reported quoting Romanian President Traian Basescu as saying after talks with Minister of Foreign Affairs of Hungary Janos Martonyiheld in Bucharest.

According to Traian Basescu, joining of Hungary to the project was obvious, since by the end of this year transportation system will be ready, which connects Romanian and Hungarian gas network. The Hungarian network, respectively connect with the Austrian, and, thus, liquefied gas from the Caspian region could easily be supplied in individual EU countries.

AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) – Azeri-Georgian-Romanian project on the transportation of liquefied gas to Europe. April 13, Romania, Azerbaijan and Georgia signed in Tbilisi an agreement on the establishment of a joint company that will carry Azerbaijani natural gas through pipelines Black Sea coast of Georgia, where the gas is liquefied Bude on a special terminal after which the tanker will be delivered to the terminal in the Romanian port of Constanta. In the future, gas will lead to a state of natural gas will flow to consumers Romania and other European countries. The project is estimated at 4-6 billion euros.

news.az: Austria in talks with Azerbaijan on gas supplies for Nabucco

The Austrian company in the Nabucco gas pipeline consortium, OMV, is holding talks with Azerbaijan on gas supplies for the planned pipeline.

The state secretary at Austria’s Finance Ministry, Reinhold Lopatka, said in Baku yesterday that the talks with Azerbaijan’s state oil company SOCAR had already started.

Austria has a great interest in Azerbaijan as a supplier for Nabucco, Dow Jones reported Lopatka as saying. “The state-owned energy group SOCAR is in negotiation with OMV,” he said.

The EU-backed Nabucco project aims to pump up to 31 billion cubic metres of gas from the Caspian region and Middle East to Europe, bypassing Russia.

The consortium is hoping that gas from the second stage of development of Azerbaijan’s Shah Deniz field will be one source for the pipeline.

Nabucco Chief Executive Reinhard Mitschek said in Baku in June that, “Azerbaijan is one of the most important countries in the issue of gas supplies for Nabucco. We mostly propose taking gas for this project from the second stage of the Shah Deniz field.”

eurasia.net: Iran, Pakistan Loom Large in Caspian Basin Pipeline Developments

Pakistani leaders have been moving aggressively to forge new pipeline deals. The Pakistani push threatens to undermine US efforts to isolate Iran.

Pakistan is one of the chief proponents of the so-called TAPI pipeline, which would deliver natural gas from Turkmenistan via Afghanistan to Islamabad and India. The project has been on the drawing board for years, but has been stalled by the persistent upheaval plaguing Afghanistan. In late August, however, TAPI’s prospects received a boost from the signing of a Turkmen-Afghan agreement to hammer out construction details. Turkmen officials now want to host a meeting in mid-September in Ashgabat, bringing together representatives from all four participating countries to complete the basic parameters of a pipeline deal.

While TAPI developments have garnered headlines, another deal involving Pakistan stands a better chance of delivering results. At the end of June, Iran and Pakistan announced that they had finalized the negotiations on a 1,100-kilometer-long pipeline that would carry Iranian gas to Pakistan. This $7.5-billion project would allow Iran to supply Pakistan with up 750 million cubic feet of gas daily, starting in 2014.

The Iranian-Pakistani agreement clearly represented a breach in US efforts to isolate Iran economically, and reflected both Pakistan’s desperate need for energy and its reluctance to subordinate its economic security needs to US pressure.

India, like Pakistan, is eager to open new energy routes. Originally, the Iranian-Pakistani pipeline was supposed to include India, but New Delhi dropped out of the negotiations a few years ago. There were several factors that prompted Indian officials to pull out of the pipeline talks back then, including US pressure on India to keep Iran economically isolated, and the lack of a security guarantee for gas deliveries from Tehran and Islamabad.

But in July, India revealed that it had reopened discussions with Iran on two different pipeline options. One of these was the revival of the so-called IPI (Iran-Pakistan-India) route. And the second involved a new project, which would involve the construction of an underwater pipeline connecting Iran and India. Iran naturally has trumpeted India’s volte-face as a major diplomatic victory, one that undermines US economic isolation efforts.

India’s reopening of energy talks with Iran indicates that New Delhi has not been able to find a better alternative. Despite the recent movement on TAPI, Indian leaders are evidently not confident that an energy route through Afghanistan can be considered reliable, given the intensifying Taliban insurgency there.

But India’s actions are not only due to a lack of gas alternatives. New Delhi wants to be able to rebut Pakistani charges that it backed out of IPI due to US pressure. In addition, key officials, including Foreign Minister S.M. Krishna, are keen to keep India engaged with Iran.

Experts consider the underwater option more of a long-shot. The problem is that there have been no studies or assessments of this projected route. Hence no one has the slightest idea if it is economically viable, not to mention possible to build from an engineering and seismic point of view.

This last fact seems to confirm the essentially political motivations behind India’s moves. But India’s reversal of course does not mean that either the IPI or the underwater options are viable. In fact it is not even certain that the Iran-Pakistan pipeline alone is viable. Among numerous unanswered questions; it remains uncertain if Iran has the means to build any of these pipelines and fully stock them due to the blockades and embargos imposed upon it, and its own lack of adequate technology.

Agreements and negotiations should not be taken to mean that a real project is imminent. At the same time, recent trends can’t be ignored. The mere possibility of such projects coming to fruition undermines Washington’s attempts to isolate Iran, and can validate the utility of playing the energy card in Iranian eyes. Second, China has clearly expressed interest in a pipeline from Iran to Pakistan and from there to China. Indeed, Pakistani Foreign Minister Shah Mahmood Qureshi has suggested that if India does not get back into the project, the pipeline could be renamed the Iran-Pakistan-China route. So clearly there is more to the story than South and Central Asia.

Given the recentness of India’s reversal, it remains unclear whether this or any other pipeline will be built. But the continuing fortunes of these projects tell us much about the shifting geoeconomic and geopolitical sands in South, and Central Asia.

upstreamonline.com: Azerbaijan-Turkey gas deal in the works

Azerbaijan expects to iron out all details of a natural gas deal with Turkey by end-March, state-controlled Socar said today, in a step toward the export of Azeri gas to Europe via the Nabucco pipeline.

The statement came hours after Russia said it would buy more gas than previously expected from Azerbaijan in a potentially unsettling development for Nabucco, which experts say is still struggling to secure supplies.

After two years of protracted negotiation amid political tensions, Azerbaijan and Turkey signed a memorandum of understanding on gas supply and transit on 7 June, clearing the way for the EU-backed Nabucco pipeline project to begin negotiations with Azerbaijan on much needed supplies.

But Azeri officials said at the time the fine print of commercial and export details had yet to be worked out.

“By 31 March 2011, Socar and (Turkey’s) Botas will agree all issues and sign three documents – on the purchase and sale of gas from Shah Deniz II, on transit, and the price of gas from Shah Deniz I,” Socar President Rovnag Abdullayev told reporters.

The Nabucco project is struggling to secure supplies for a pipeline with a planned capacity of 31 billion cubic metres, which is designed to cut European energy dependence on Russia.

Russia’s rival South Stream pipeline, which also plans to feed European markets, is competing for supplies.

Russian President Dmitry Medvedev is due in Baku on 2 September, where he will sign a deal to purchase more gas from Azerbaijan next year and 2012 than previously agreed, his top foreign policy aide Sergei Prikhodko said in a Reuters report today, further tapping supplies courted by Europe.

Deliveries this year to Russia are set to amount to 1 Bcm, but Russia’s Gazprom said in January it planned to double that amount next year.

Azerbaijan has said it plans to send 10 billion cubic metres of gas from Shah Deniz II to Europe once it comes online by 2016.

BP and Norway’s Statoil are co-leaders of production at the field, which is estimated to hold 1.2 trillion cubic metres of gas.

Like the 7.9 billion euro Nabucco pipeline, other projects such as the Italy-Turkey-Greece Interconnector (ITGI) and the Trans-Adriatic Pipeline (TAP) also aim to bring Azeri gas to Europe.

upstreamonline.com: Gazprom rides high

Russian gas giant Gazprom saw its profit for the first quarter of the year more than triple on the back of a foreign exchange gain, adding it had cut its net debt by more than 30%.

The company said its net profit attributable to shareholders rose in January through March to 324.95 billion roubles ($10.6 billion) from 103.68 billion roubles in the year-ago period.

Analysts polled by Reuters had expected a profit of 309.47 billion roubles.

Gazprom said its revenues from sales to Europe and other countries declined by 22% to 286.22 billion roubles as a 36% decrease in prices outweighed a rise in sales volumes of 37%.

The company also said it enjoyed a forex gain of 52.54 billion roubles against a loss of 149.42 billion roubles in the second quarter of 2009 due to rouble fluctuations.

Gazprom’s sales increased by 14% to 956.8 billion roubles, while its net debt was slashed by almost 30% to 977 billion roubles as of March 2010 comparing to 31 December 2009.

Meanwhile, the company lowered its expectation of gas sales to Europe.

“We expect gas sales to Europe in 2010 to be flat compared to 2009,” chief financial officer Andrei Kruglov told a conference call.

Gazprom has earlier expected to increase its European sales to 145 billion cubic metres this year from 142 Bcm last year.

upstreamonline.com: Gazprom boosts Azeri gas

Gazprom chief Alexei Miller today signed a contract to buy 2 billion cubic metres of gas from Azeri state energy company Socar next year, adding the Russian gas giant may look into buying BP assets in Azerbaijan.

“We would consider this if there is such an offer,” Reuters quoted Miller as saying during Russian President Dmitry Medvedev’s visit to Baku today.

BP is selling its assets worldwide as it tries to recover multi-billion losses from the macondo spill in the US.

Russia is a key part of BP’s global operation, providing the company with a quarter of its reserves before the spill.

BP and Norway’s Statoil are co-leaders of production at Azeri’s Shah Deniz field, which is estimated to hold 1.2 trillion cubic metres of gas.

BP also has some interests in the Azeri-Chirag-Gunashli oilfields as well as in Baku-Ceyhan oil pipeline.

Miller also signed a contract for increased Azeri gas supplies. This year Russia will receive 1 Bcm of gas from its ex-Soviet neighbour.

Milelr said the contractual volumes will rise in 2012.

Tags: , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter