Revista Presei Pe Energie 6 noiembrie 2011

2011/11/06

Capital: România ar putea deveni depozitul de gaze al Gazprom

Gazprom este in­te­­resată de construcţia de depozite subterane de gaze în România. Capacitatea de stocare a ţării noastre poate asigura alimentarea întregului continent.

În prezent, capacitatea de înmagazinare a României este de 4,5 miliarde mc/ciclu. Celor opt depozite existente li s-ar putea adăuga depozitul de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate estimată de două miliarde metri cubi, şi cele cinci cavităţi saline de la Războieni-Ocna Mureş, unde ar putea fi depozitate alte peste 200 milioane mc de gaze.
„Gazprom este gata să ia în considerare propunerea părţii române de a construi depozite subterane de stocare a gazelor pe teritoriul României pentru creşterea securităţii aprovizionării şi pentru asigurarea necesităţilor de gaze naturale în creştere ale consumatorilor români“, ne-a transmis biroul de presă al Gazprom.

Partea română este direct interesată de acest subiect, iar ministrul economiei, Ion Ariton, şi preşedintele Gazprom, Alexei Miller, au convenit să examineze în  detaliu şi foarte concret oportunităţile investiţionale din România în acest domeniu. Stocarea gazelor în depozite subterane este unul dintre subiectele abordate de ministrul Ion Ariton, în cadrul discuţiilor avute cu reprezentanţii Gazprom, cu ocazia vizitei efectuate la Moscova. „Dacă se va ajunge la un acord, se va putea mări capacitatea de stocare existentă în România“, spune Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Gazprom livrează anual către ţările europene circa 140 miliarde mc de gaze, din care României, 2,6 miliarde mc. Consumul de gaze al țării noastre a fost anul trecut de 13,8 miliarde metri cubi.

Depozite naturale, cu sutele

„România ar putea depozita gaze naturale cât să aprovizioneze întreaga Europă. Depozitele naturale aflate la dispoziţie sunt cu sutele“, spune Alexandru Pătruţi.
Capacitatea totală de înmagazinare a României este, în prezent, de 4,5 miliarde mc/ciclu, din care capacitatea utilă este de 3,2 mld. mc/ciclu. Depozitarea se face exclusiv în zăcăminte epuizate. Volumul total al investiţiilor efectuate în ultimii cinci ani a fost de 634,3 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Economiei. În prezent, sunt operate opt depozite de înmagazinare, din care şase depozite sunt operate de Romgaz, având capacitatea totală de 4,175 milioane mc. Celelalte două depozite, au o capacitate de 350 mii mc, sunt ale GdF Suez.
„Raportul actual dintre volumul gazului de lucru şi consumul anual este 21,7% în anul 2009 şi de 20% în anul 2010, situat undeva la mijlocul valorilor practicate în lume (Olanda, Polonia, Marea Britanie – 5%, Spania – 13%, Germania, Ungaria, Canada – 15%, Franţa, Austria, Italia peste 25%)“, potrivit datelor ministerului.
Astfel, depozitelor existente li s-ar putea adăuga depozitul de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate estimată de 2 miliarde metri cubi, aflat încă în stadiul de proiect.

Depozitarea în caverne saline poate rezolva rapid cererea de gaz

„Depozitele noi sunt programate a fi amenajate în zăcăminte epuizate, situate optim faţă de zonele deficitare, şi în caverne de sare pentru zonele cu fluctuaţii zilnice şi orare ale consumului de gaze“, spun oficialii Ministerului Economiei. La rândul său, şeful ANRM spune că „numărul cavernelor de unde s-a exploatat sarea  şi care pot fi utilizate pentru stocarea gazelor naturale este foarte mare, utilizarea lor însemnând ceva investiţii, dar care pot fi făcute în măsura în care vor exista gazele care să fie depozitate în ele”. „Din studiile preliminare efectuate începând cu anul 2002, s-a estimat că golul subteran rezultat în urma exploatării sării la sonda 209 din câmpul de sonde Războieni-Ocna Mureş (judeţul Alba) ar putea fi utilizat, în anumite condiţii, pentru depozitarea gazelor naturale, cu un efort investiţional de 60 milioane euro“, potrivit datelor Ministerului Economiei. Aici ar putea fi depozitate peste 200 milioane mc de gaze naturale, cele cinci caverne care trebuie executate în zăcământul de sare având o configuraţie conform cerinţelor impuse de tehnologia de stocare. „Decizia de a demara un proiect de depozitare a gazelor naturale la Războieni- Ocna Mureş a fost determinată de condiţiile de zăcământ (adâncime mare – peste 1.000 metri şi structura omogenă a zăcământului), amplasarea câmpului de sonde în afara zonelor locuite, distanţa foarte mică faţă de conductele magistrale de transport al gazelor naturale şi faţă de o staţie de reglare, apropierea de  zone de consum deficitare în aprovizionarea cu gaze naturale“, spun oficialii. Depozitarea gazelor naturale în caverne saline, în comparaţie cu depozitarea în zăcămintele epuizate sau straturile acvifere, are avantajul de a rezolva rapid cererea de gaz şi de a evita întreruperea aprovizionării cu gaze, în cazul scăderii bruşte a presiunii în sistemul de distribuţie din cauza temperaturilor foarte scăzute în timpul iernii, al creşterii neaşteptate a cererii sau al întreruperii livrărilor de gaze din import.

„Gazprom este gata să ia în considerare propunerea părţii române de a construi depozite subterane de stocare a gazelor pe teritoriul României”.

Biroul de presă al Gazprom

Hotnews: Gigantul energetic american Chevron va fora anul viitor prima sonda de explorare a gazelor de sist in Romania

Chevron va fora prima sonda de explorare a gazelor de sist pe teritoriul Romaniei in a doua parte a anului 2012, a declarat joi Thomas Holst, country manager al sucursalei din Romania a Chevron, la conferinta European Energy Development.

“In luna august am inceput prospectiunile seismice si in curand vom avea rezultatele. Estimam ca vom fora prima sonda de explorare in a doua parte a anului viitor”, a declarat Thomas Holst.

El a mai precizat ca Europa are potential pentru exploatarea gazelor de sist, care ar putea asigura independenta energetica a acestei regiuni. Oficialul Chevron a mentionat ca printre statele europene cu potential in acest sector sunt Polonia, Franta, Norvegia, Ucraina, Romania si Bulgaria.

Potrivit lui Thomas Holst, Chevron detine in Europa 1,6 milioane de hectare de teren in Polonia, Romania si Bulgaria pentru explorarea gazelor neconventionale. Chevron a castigat anul trecut trei licente de explorare a gazelor neconventionale in Romania.

businesslive.ro: Nord Stream: Gazprom poate construi a treia ramificaţie a conductei in Europa

Compania rusească „Gazprom” examinează posibilitatea construcţiei celei de-a treia şi a următoarelor ramificaţii ale conductei Nord Stream, care uneşte direct Rusia de Europa şi trece pe fundul Mării Baltice, a declarat vicepreşedintele holdingului, Aleksandr Medvedev citat de Vocea Rusiei.

Deocamdată este vorba de planuri prealabile, însă există o astfel de idee de afaceri, a menţionat Aleksandr Medvedev. El a afirmat că Rusia este pregătită să livreze în Europa volumul de gaze de care Europa va avea nevoie. Mai mult de-atât, compania împreună cu partenerii săi poate construi cantitatea necesară de conducte, în afară de Nord Stream şi de South Stream, însă ţinând cont de cerinţe. În prezent este rândul europenilor să examineze această problemă. Ei au avut posibilitatea să se convingă de posibilităţile tehnice şi de resurse ale Rusiei având ca exemplu construcţia primelor două ramificaţii ale Nord Stream.

Declaraţia lui Aleksandr Medvedev este în concordanţă deplină cu strategia de dezvoltare a „Gazprom” în domeniul exportului de resurse energetice, a subliniat directorul Centrului Analitic al Fondului pentru Securitate Energetică, Aleksandr Pasecinik: „Comisarul UE pentru Energie, Gunter Ettinger, a declarat că în general Europa nu exclude posibilitatea creşterii livrărilor de gaze într-o perspectivă strategică. Se aşteaptă ca volumul de gaze din Rusia să crească 25-30 miliarde m3 ”.

Divergenţele care au avut loc între Moscova şi Kiev privind condiţiile tranzitului prin Ucraina au stimulat intensificarea cooperării cu Rusia.

Europa a înţeles că mai bine să lucrezi direct cu Rusia, consideră analistul companiei „Arbat-Kapital”, Vitali Gromadin: „Cooperarea cu Germania la acest proiect a avut succes şi Germania nu se teme de a depinde de „Gazprom”. Companiile germane sunt pregătite să coopereze cu South Stream şi să aprobe accesul companiei ruseşti pe teritoriul său pentru construcţia de centrale electrice. Ele oferă „Gazprom”-ului şansa de a participa la toate etapele lanţului, de la extracţie până la produsul final şi vânzarea lui. Eu cred că în prezent există oportunităţi pentru construcţia celei de-a treia ramificaţii”.

Prima ramificaţie a Nord Stream va intra în exploatare pe 8 noiembrie. În pofida criticii Nord Stream de către ţările de tranzit, este respectat planul privind darea lui în exploatare. În septembrie a început umplerea primei ramificaţii cu combustibil tehnologic. Construcţia celei de-a doua ramificaţii se va încheia anul viitor.

businesslive.ro: Dialogul energetic Rusia-UE: 100 de milioane de metri cubi de gaze pe an

La Bruxelles s-a desfăşurat o şedinţă organizată de Parlamentul European cu privire la problemele legate de dialogul energetic dintre Rusia şi UE. De menţionat că dialogul energetic nu este pur şi simplu o expresie, ci o formă concretă de cooperare, mecanismele căreia au început să se formeze pe baza înţelegerilor atinse la summit-ul Rusia-UE, desfăşurat la Paris în octombrie 2000.
Apropo, iniţiativa a aparţinut partenerilor europeni. În cadrul „dialogului” funcţionează Consiliul Permanent al Parteneriatului Rusia-UE la nivelul miniştrilor Energiei. Anual se pregătesc raporturi analitice pentru prezentarea la summit-uri.

Participanţii la „masa rotundă” de experţi, desfăşurată la Bruxelles, nu au negat posibilitatea dialogului în sfera energiei. Este o altă problemă cum s-a estimat starea sa la ora actuală. Aici părerile experţilor sunt diferite. De exemplu, Stanislav Jiznin, expert rus pe probleme de politică energetică, luând parte la „dialogul energetic” din ziua organizării lui, consideră că acest proces „s-a transformat într-o formalitate”. După părerea sa, una dintre cauze este politizarea evidentă a „dialogului”, îndeosebi după extinderea Uniunii Europene pe seama primirii „novicilor” est-europeni.

În ultimul timp, mass-media europene vorbesc tot mai des despre „războiul gazelor” dintre Moscova şi Bruxelles. În calitate de exemplu se aduce declaraţia comisarului european pentru Energie, Gunter Ettinger, în care el a făcut apel la Moscova „să nu împiedice” realizarea proiectului Nabucco, protejat de Uniunea Europeană, prin construirea conductei ruseşti South Stream. Apoi, în sediile filialelor Gazprom din Europa au început percheziţiile iniţiate de Comisia Europeană.

După părerea unor experţi, în pofida divergenţelor existente în „familia gazelor” din Europa, în prezent se poate vorbi despre „o unitate europeană” împotriva Gazprom, pe care mulţi îl identifică cu conducerea rusă. Analistul rus Maksim Şein explică cele întâmplate prin faptul că, în mare parte, politicienii judecă în stilul „a câştigat-a pierdut” în loc ca toţi să obţină avantaje mai mare.

În timpul „mesei rotunde” de la Bruxelles s-a vorbit despre următoare cifre: peste 10 ani, Uniunea Europeană va avea nevoie suplimentar de 100 de milioane de metri cubi de gaze pe an. Înseamnă că dialogul energetic Rusia-UE va continua. Ce continuare va avea, depinde de „participanţii” la el.

Hotnews: Drumul gazului sau de ce negocierile intre Rusia si China ne ingrijoreaza

In timp ce in Europa eram ocupati cu posibila deraiere a Greciei, departe, in Asia, discutiile si negocierile desfasurate intre Rusia si China au darul de a ne aduce ingrijorari serioase. Motivul este dat de tentativa Rusiei de a-si diversifica pietele de distributie a gazului, tentativa care da semne serioase de concretizare. 

Multa vreme europenii s-au amagit cu gandul ca sunt cea mai mare piata de desfacere a gazelor rusesti si, in aceste conditii, pot controla destul de comod politica Moscovei. Desigur, este aberant sa crezi ca poti controla un gigant care, dincolo de puterea sa intrinseca, mai detine si painea si cutitul. Trebuie totusi remarcat ca pana in prezent s-a ajuns la echilibru destul de usor deoarece niciuna dintre parti nu avea interesul sa-si deranjeze prea mult partenerul.

Daca europenii nu au depus niciun efort pentru diversificarea surselor de energie, rusii si-au canalizat eforturile in gasirea de clienti importanti pentru gazul pe care-l produc. Targetarea Chinei nu este un lucru nou, insa pana de curand, oficialii de la Beijing au refuzat colaborarea din considerente de pret. Mult timp s-a crezut ca nimeni nu va avea curajul si puterea sa dezvolte acest proiect din cauza costurilor implicate si a riscurilor de ambele parti. Fiind tari cu ceea ce as numi democratii controlate, politicile lor economice si de dezvoltare depind covarsitor de liderii aflati la comanda. Cu toate ca pentru unii aceasta poate insemna stabilitate, exista sanse ca la viitorul switch de putere (din oricare tara) lucrurile sa se schimbe radical. Daca in privinta Rusiei trecerea lui Putin la presedintie nu mai este un secret sau o surpriza, in China lucrurile stau cu totul diferit din cauza jocului de putere infint mai complex decat la Moscova. Insa, dupa cate se pare, piedicile initiale au fost depasite, iar calea catre semnarea unui acord intre cele doua tari pare a fi mai neteda decat oricand.

businesslive.ro: BP – Transcaucazia: Europa continuă să caute o alternativă la South Stream

Compania britanică BP a prezentat propriul proiect al căii de transport, pe care gazul din Transcaucazia trebuie să ajungă în Europa. Acest traseu poate concura în viitor cu proiectul rusesc South Stream. UE are deja 5 proiecte de gazoducte, care îi vor permite să primească gaz ocolind Rusia.
Mai înainte favorit era considerat Nabucco, care trebuie să unească zăcămintele de la Marea Caspică de Europa. El a început să fie elaborat în anul 2002, însă la scurt timp a intrat în impas şi acum nu poate fi urnit din punctul mort.

Probabil că în această situaţie, UE încurajează apariţia unor proiecte noi, pentru ca în final să coordoneze construirea măcar a unei conducte de gaz, consideră Dmitri Cijov, preşedintele Uniunii ruse a gazului.

„Este clar că Nabucco nu are şanse. Acum s-a ales o nouă tactică. UE doreşte să propună câteva variante la alegere, spunând că dacă Nabucco nu convine, avem altele şi deci alegeţi orice doriţi”.

Totodată, experţii relevă că în Europa există destul gaz. Realizarea celor două proiecte ruseşti Nord Stream şi South Stream va asigură în măsură deplină necesităţile europenilor. Iar încăpăţânarea cu care ei doresc să construiască o conductă alternativă, se explică nu prin probleme energetice, ci politice, este de părere Andrei Polişciuk, analist al grupului „BKC”.

„În primul rând, aceste proiecte au un substrat politic. Prin realizarea lor, Europa doreşte să reducă dependenţa de gazul rusesc. Construirea South Stream este de asemenea o decizie politică. În prezent se înrăutăţesc relaţiile cu Ucraina şi de aceea asemenea proiecte ca Nord Stream şi South Stream sunt importante pentru Gazprom nu în planul unor venituri suplimentare, ci tocmai ca o diversificare a livrărilor şi o reducere a riscurilor tranzitului”.

În acest mod, la ora actuală South Stream, care trebuie să fie amplasat pe fundul Mării Negre şi mai departe prin teritoriul Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Sloveniei, rămâne unicul proiect real în această zonă. Ţinând cont de faptul că de construirea lui se ocupă compania Gazprom şi tot ea va livra gaz în Europa, acest proiect poate fi numit cel mai sigur. Principala problemă a gazoductelor europene constă în aceea că ele nu pot găsi baza de resurse.

 

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter