revista presei pe energie 6 iunie

2011/06/07

Financiarul: Producatorii privati de energie au ajuns la o cota de 4%. Pentru finalul anului vor 15%

Cehii de la CEZ, portughezii de la EDP si italienii de la Enel au intrat in forta in ultimul an in sectorul de producere de electricitate La toamna va veni Petrom, cu noua centrala de la Brazi. Statul pierde usor, usor teren pentru ca nu investeste

Suprematia statului pierde teren in fata noilor producatori, in special a celor care au investit in energia eoliana. In toamna se va inaugura centrala electrica a Petrom de la Brazi. In prezent, cel mai mare producator privat de energie este CEZ, prin compania locala Tomis Team.

Producatorii privati de energie care activeaza pe teritoriul Romaniei au atins o cota de piata de 4% in primul trimestru al acestui an, in crestere fata de finalul anului, cand aveau 2,8%. Acest salt se datoreaza intrarii in functiune a mai multor ferme eoliene precum cele ale Enel sau Energias de Portugal. Aceasta cota va creste considerabil, la peste 15%, in toamna, cand Petrom va inaugura cen­trala electrica de la Petrobrazi, de 860 MW, dupa o investitie de peste 500 mil. euro. Deocamdata, cel mai mare produ­ca­tor privat este compania Tomis Team, detinuta de cehii de la CEZ. Aceasta ope­rea­za o ferma eoliana de aproape 340 MW in localitatea Fanta­ne­le, din judetul Constanta. Anul acesta, Tomis Team a aparut pentru prima oara in statistica Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), cu o cota de participare de 1,27% la energia electrica livrata in retelele de producatori cu uni­tati dispe­cerabile. Potrivit datelor Trans­electrica, cehii au produs in peri­oada ianuarie-martie 2011 aproxi­ma­tiv 200 de GWh. Ei sunt urmati de francezii de la Elec­tricite de France, care produc curent la centrala in cogenerare de la Ploiesti, ope­rata de Dalkia Termo. Pe ultima pozi­tie de pe podium se situeaza austriecii de la Petrom, cu noua centrala de la Pe­tro­brazi, dar care nu ruleaza inca la capa­citate maxima. Dalkia a livrat in re­tea 162 GWh in primele trei luni ale aces­tui an, iar Petrom 93 GWh. Produc­tia to­ta­la a Romaniei in trimestrul I a fost de 17 TWh.


Multi, dar mici

In prezent, in sectorul de producere de electricitate autohton opereaza peste 60 de companii, majoritatea activand in domeniul energiei regenerabile, insa capacitatile instalate sunt de regula de mici dimensiuni. Saltul numeric al fir­melor este considerabil, in conditiile in care la inceputul lui 2010 nu erau decat in jur de 35 de societati. De atunci pana azi s-au consemnat intrari spectaculoase in top, in special ale investitorilor straini. In aceasta categorie se afla portughezii de la Energias de Portugal, care detin doua ferme eoliene la Cernavoda, unde au produs in trimestrul I  42 GWh. O crestere insem­nata au avut-o si firmele austriacului Gerald Schweighofer, Holz­in­dus­trie Schweighofer si Bio Electrica Transilvania, care produc energia cu ajutorul biomasei. Primii romani care se gasesc in top sunt Mihai Tufan si Stelian Anastasescu, care detin producatorul de energie hidro Elsid Titu.

Aceasta com­pa­nie opereaza 15 microunitati, care au produs in perioada ianuarie-martie 19,2 GWh.


Pozitia statului

Statul continua sa detina suprematia in domeniu, insa lipsa investitiilor si a proiectelor noi il fac sa piarda usor, usor teren. Primul producator continua sa fie Hidroelectrica, fiind urmat de Nuclear­elec­trica, de complexurile energetice din ba­zinul Oltenia, precum si de Elcen Bu­cu­­resti. Singurele unitati noi ale com­paniilor de stat sunt o centrala a Elcen de la CET Vest, dar care nu produce, si mai multe hidrocentrale mici finalizate, in­ce­pute pe vremea lui Nicoale Ceausescu.

Hotnews: Legea privind stimularea energiei regenerabile nu se aplica nici dupa aproape trei ani de la aparitie, dar se modifica pentru a doua oara

Legea 220/2008 privind stimularea investitiilor in sectorul energiei regenerabile va fi modificata pentru a doua oara. Paradoxul este ca autoritatile nu au reusit nici pana acum sa elaboreze normele de aplicare ale legii, desi aceasta a fost publicata in Monitorul Oficial in 2008. Nu au reusit nici macar sa notifice la Comisia Europeana schema de sprijin prevazuta in Legea 220/2008. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea legii, motivand ca trebuie respectate “exigentele Comisiei Europene care au rezultat din dialogul cu autoritatile romane si pentru a obtine cat mai repede autorizarea schemei”.

Legislatia a mai fost modifica si anul trecut prin Legea 139.

Potrivit legii, producatorii de energie regenerabila vor primi un sprijin sub forma de certificate verzi (CV) in functie de tehnologia folosita. Insa, stimulentele acordate pentru investitiile in energia verde vor fi suportate de toti consumatorii de electricitate. Furnizorii sunt obligati, prin lege, sa cumpere aceste certificate verzi care mai departe se regasesc in pretul la consumatorul final. “Tranzactionarea certificatelor verzi este independenta de tranzactionarea energiei electrice, care se realizeaza prin mecanisme de piata, pe piata de energie electrica. Prin aceasta schema de sprijin consumatorii finali suporta, prin pretul majorat al energiei electrice, acoperirea costurilor suplimentare de productie ale producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie“, se arata in nota de fundamentare a proiectului de OUG supus dezbaterii publice de ANRE.

Principalele modificari preconizate

  • Angajamentul autoritatilor romane de a monitoriza schema de sprijin si, in cazul in care constata supracompensarea (cresterea ratelor de rentabilitate obtenabile de  investitori  cu 10% fata de  cele  prezentate  in cadrul  calculelor de autorizare la  Comisia  Europeana), sa ia masuri pentru reducerea numarului de certificate verzi acordate;
  • definirea unui mecanism de tratare a posibilului cumul de ajutoare si prin reducerea  numarului de certificate verzi pentru beneficiarii cumulului  mentinand Valoarea constanta  pentru  rata  de  rentabilitate prezentata  in cadrul  calculelor   de  autorizare la  Comisia  Europeana, astfel incat sa se evite supracompensarea  beneficiarilor ;
  • Necesitatea diferentierii acordarii  numarului  de  certificate verzi  in  cazul  biomasei avand  in vedere diversitatea tehnologiilor si a materiei prime, care conduc la costuri  diferite  de  producere  a energiei  electrice;
  • Reducerea  numarului de certificate verzi in cazul  unor tehnologii intrucat in cazul acestora datele de proiect existente la ANRE au aratat ca numarul de CV precizat in lege conduce la supracompensare: cu 1 CV in  cazul tehnologiilor bazate pe biomasa, biogaz si biolichide cu  exceptia  biomasei  rezultata  din  culturi  energetice; cu 2 CV in cazul tehnologiilor bazate pe fermentarea deseurilor si namolurilor rezultate din apele uzate;
  • Definirea centralei electrice multicombustibil pentru a se preciza acordarea de CV doar in  cazul  in care centrala electrica produce energie electrica folosind surse regenerabile si conventionale de energie, care se utilizeaza in instalatii de ardere/cazane separate sau in aceeasi instalatie de ardere daca continutul energetic al combustibilului conventional utilizat nu depaseste10%  din  continutul  energetic total;
  • Precizarea acordarii de CV pentru centrale second-hand bazate pe surse eoliene intrucat nu au fost disponibile date pentru alte tehnologii;
  • definirea in lege a mecanismului de supracompensare;
  • Includerea in lege a unor sanctiuni in cazul incalcarii de catre operatorii economici a obligatiilor legale;
  • Introducerea  obligatiei pentru certificarea biomasei  pe  baza unor unor criterii de durabilitate avand in vedere ca in conformitate cu definitia din Directiva 2009/28/CE preluata si in Legea nr. 139/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, biomasa reprezinta- fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine biologica din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), silvicultura si industriile conexe, inclusiv pescuitul si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si municipale, codificate conform prevederilor legale;  in  acest  fel  se  reduce  riscul aparitiei fraudelor, in sensul arderii altor tipuri de combusibili si declararii acestora ca fiind biomasa, ceea ce ar conduce in final la obtinerea de certificate verzi necuvenite.

Investitorii din sectorul energiei regenerabile nu vor primi prea curand mult asteptatele stimulentele prevazute in Legea 220/2008. Ultimul termen pentru trimiterea notificarii la Comisia Europeana a fost sfarsitul lui aprilie. Potrivit presedintelui Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, termenul a fost amanat pentru inceputul lui iunie. Insa, aceste intarzieri ar putea “impinge” aplicarea legii pana in toamna. Daca pentru investitori, aceste tergiversari inseamna vesti proaste, pentru consumatori inseamna o amanare a platii contributiei pentru energia regenerabila.

Autoritatile romane au spus in mai multe randuri ca notificarea nu a fost trimisa pana acum din cauza cauza preocuparii intense a Comisiei Europene de a nu exista masuri excesive de sprijin. Dupa doi ani de discutii, corespondenta intensa dintre Bucuresti si Bruxelles s-a  materializat intr-o invitatie din partea Comisiei Europene. Aceasta a fost facuta in urma cu trei luni.

Cu toate acestea, autoritatile romane sustin ca inca au mai avut de lamurite unele lucruri, mai ales cele legate de supracompensare. Inca trebuie lamurit daca investitorii care au beneficiat  de fonduri europene pot primi si certificate verzi.

Aceste intarzieri provoaca neliniste in randul investitorilor din domeniul energiei regenerabile, aratand ca nu este exclus sa caute oportunitati in alte state. In plus, actorii de pe piata regenerabilelor se tem ca oficialii de la Comisie vor cere Romaniei sa reduca beneficiile catre producatorii pentru a evita supracompensarea.

Dupa doi ani, inca se discuta modificari la Legea 220/2008. Perspectivele intarzierii legii sau modificarii ei pe parcurs nu incita  la investitii. Avem  perspectiva atat a intarzierii, cat si a modificarii legii (…)Daca se va face vreo modificare a legii, anulez orice investitie”, a declarat Jean  Valvis,  co-presedinte al grupului de lucru pentru Energie al CIS. Acesta a precizat ca nu poate admite nici cea mai mica reducere a stimulentelor deoarece  nu o  permit planurile sale de investitii.

Ce prevede Legea in forma actuala

Anul trecut a fost aprobata Legea 139 privind modificarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Actul normativ creaza cadrul legal de respectare a angajamentului din 2007, respectiv procentul de energie produsa din surse regenerabile din totalul energiei consumate in 2020.

Potrivit noii legi, producatorii de energie regenerabila vor beneficia de certificate verzi in felul urmator:

* Pentru energia produsa in centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW: 3 certificate pentru fiecare MWh produs si livrat daca centralele sunt noi si 2 certificate pentru fiecare MWh daca centralele sunt retehnologizate
* Doua certificate pana in 2017 si un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs si livrat de producatorii de energie eoliana
* Trei certificate pentru fiecare MWh produs si livrat din energie din biomasa, biogaz si sursa geotermala
* Sase certificate pentru fiecare MWH produs si livrat din energie solara

  • Potrivit legii, furnizorii erau obligati sa achizitioneze in 2010 certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializata in acest an, urmand ca ponderea sa creasca la 20% in 2020. Insa, legea nu a putut fi aplicata in lipsa legislatiei secundare. Un certificat verde se va putea tranzactiona la o valoare cuprinsa intre 27 si 55 de euro.

* Nivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul final brut de energie electrica in perspectiva anilor 2010, 2015 si 2020 este de 33%, 35% si, respectiv, 38%.
* Cotele anuale obligatorii de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie care beneficiaza de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010-2020 sunt urmatoarele: 2010-8,3%; 2011-10%; 2012-12%; 2013-14%; 2014-15%; 2015-16%; 2016-17%; 2017- 18%; 2018-19%; 2019-19,5%; 2020-20%.

Nota de fundamentare

ziare.com: Energia verde, moft pentru romani. De ce avem nevoie de nuclear?

Romania nu isi permite energie renegerabila, pentru ca toate costurile se vor reflecta in pretul energiei electrice.

“Daca ai puterea de cumparare a cetateanului german iti permiti sa bagi energii regenerabile scumpe. Daca ai puterea de cumparare a romanului, te gandesti de doua ori”, a declarat Ionut Purica, director executiv Centrul de Consultanta Energetica.

In opinia acestuia, Romania are nevoie de o investitie mare in generarea de energie pentru ca grupurile energetice sunt la sfarsitul vietii. De aceea, statul se vede nevoit sa privatizeze cel putin managementul unora din companiile energetice strategice.

Una din companiile energetice strategice a carei privatizare este prioritara este Oltchim, au anuntat reprezentatii Ministerului de Finante. Potrivit lui Purica, privatizarea Oltchim trebuie facuta cu multa atentie.

“Eu am avut ocazia sa vad Oltchim din diverse puncte de vedere: ca o intreprindere in sine, dar si ca o intreprindere care a stiut sa tina Centrala Electrica de Termoficare care ii furnizeaza si aburi, incalzire catre oras, dar si electricitate.

EVZ: Sprijinul pentru energia verde se modifică iar. VEZI cum

Legea care prevede stimularea investiţiilor în producţia de energie din surse regenerabile va fi iar modificată, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, al cărei aviz este obligatoriu pentru aplicarea formelor de sprijin.

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă postat vineri pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), această schemă de sprijin ne va costa, în următorii zece ani, 41,5 miliarde lei (circa 10 miliarde euro),bani care vor fi plătiţi de consumatorii români de electricitate.

Totodată, numărul estimat de beneficiari ai schemei de sprijin se situează între 100 şi 500.

Iată principalele modificări la Legea 200/2008:

– numărul de certificate verzi (CV) pentru energia electrică produsă din biomasă în cazul unor tehnologii va fi redus, întrucât în cazul acestora datele de proiect existente la ANRE au arătat că numărul de CV precizat în lege conduce la supracompensare;
– astfel, se vor acorda 2 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse geotermale, biomasă, biolichide şi biogaz, în loc de 3, ca în forma anterioară;
– pentru energia pe bază de gaz rezultat din procesarea deşeurilor sau din fermentarea nămolurilor din instalaţiile de tratare a apelor uzate se va acorda un certificat verde, în loc de 3;
– pentru energia electrică produsă în centrale electrice care utilizează biomasa care provine din culturi energetice, se vor acorda în continuare 3 CV pentru fiecare MWh produs şi livrat;
– se introduce obligaţia pentru certificarea biomasei pe baza unor unor criterii de durabilitate. În acest fel se reduce riscul apariţiei fraudelor, în sensul arderii altor tipuri de combusibili şi declarării acestora ca fiind biomasă, ceea ce ar conduce în final la obţinerea de certificate verzi necuvenite.

Potrivit Ministerului Economiei, această diferenţiere a sprijinului are în vedere diversitatea tehnologiilor şi a materiei prime, care conduc la costuri diferite de producere a energiei electrice.

– de asemenea, este definită centrala electrică multicombustibil, pentru a se preciza acordarea de CV doar în cazul în care centrala electrică produce energie electrică folosind surse regenerabile şi convenţionale de energie, iar conţinutul energetic al combustibilului convenţional utilizat nu depaşeşte10% din conţinutul energetic total (faţă de 25%, ca până acum);
– definirea în lege a mecanismului de supracompensare – situaţia în care, luând în considerare indicatorii tehnico-economici specifici medii realizaţi anual pentru fiecare tehnologie, din analiza cost-beneficiu efectuată pentru ansamblul capacităţilor de producere utilizând aceeaşi tehnologie, rezultă o rată internă de rentabilitate mai mare cu 10% faţă de valoarea considerată pentru tehnologia respectivă la autorizarea sistemului de promovare şi care se va publica pe site-ul ANRE;

Sancţiuni şi control al CE pentru investiţiile mari

Noua formă a legii mai prevede includerea unor sancţiuni în cazul încălcării de către operatorii economici a obligaţiilor legale.

Alte modificări:
– dacă pentru investiţia realizată companiile au primit şi alte tipuri de ajutoare (ex: fonduri europene), valoarea sprijinului prin certificate verzi se reduce, pentru a nu se depăşi rata de rentabilitate agreată cu Comisia Europeană (CE);
– investitorii în centrale electrice de producere a energiei din surse regenerabile cu o putere mai mare de 125 MW sunt obligaţi să notifice individual CE, care va evalua detaliat schema de sprijin. Pentru aceştia, ANRE poate reduce numărul de CV, în conformitate cu prevederile deciziei de autorizare a CE.

“Prin prezentul proiect de act normativ, se urmăreşte reducerea impactului asupra preţului energiei electrice la consumatorii finali, ca urmare a instituirii măsurilor de evitare a supracompensării. Aşadar, proiectul de act normativ urmăreşte şi protecţia consumatorilor casnici de energie electrică împotriva creşterilor semnificative ale preţului energiei electrice“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Un sprijin aşteptat din 2008

Legislaţia privind sprijinirea investiţiilor în energie din surse regenerabile a fost aprobată de Parlament de două ori (prin Legea 220/2008, modificată prin Legea 139/2010), de fiecare dată fără notificarea în prealabil către Comisia Europeană a schemei-suport.

Astfel, nici la această dată prevederile ei nu se aplică, întrucât Comisia Europeană nu şi-a dat încă acordul asupra formelor de sprijin, suspectând că autorităţile acordă o supracompensare investiţiilor în domeniu, adică asigură profituri prea mari companiilor.

“În prezent, etapa de prenotificare s-a încheiat, iar Comisia Europeană analizează ultimele documente transmise de autorităţile române referitoare la dimensiunea şi intensitatea sistemului de sprijin (numărul de certificate verzi şi durata pentru care acestea sunt acordate), precum şi mecanismul de monitorizare a cumulului de ajutoare”, se mai arată în nota de fundamentare.

Valoarea unui certificat verde este stabilită prin lege la minimum 27 euro şi cel mult 55 euro. Producătorii de energie verde încasează contravaloarea acestor certificate suplimentar faţă de preţul obţinut din vânzarea energiei pe piaţă.

money.ro: România va taxa şi mai mult motorina

Guvernul de la Bucureşti va mări accizele la motorină, în următorii doi ani, până la nivelul stabilit prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, deşi cu aproape două luni în urmă se discuta despre posibilitatea reducerii fiscalităţii pe carburanţi.

Guvernul român va continua politica de creştere a accizelor la carburanţi, potrivit calendarului convenit cu Uniunea Europeană.

Astfel, potrivit strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2012-2014, accizele la motorină vor creşte cu peste 9% până la 1 ianuarie 2013.

Astfel, în strategia elaborată de Ministerul Finanţelor se prevede “creşterea nivelului accizelor pentru motorină potrivit calendarului stabilit pentru respectarea perioadelor de tranziţie acordate României, prevăzute în Tratatul de aderare, de la 358,000 euro/tonă, respectiv 302,510 euro/1.000 litri, la 01.01.2011, până la 391,000 euro/tonă, respectiv 330,395 euro/1.000 litri la 01.01.2013”. Cum accizele reprezintă aproape jumătate din preţul la pompă al motorinei, rezultă o creştere a preţului la pompă de peste 4%, din cauza creşterii fiscalităţii.

Programul fiscal din strategie este oarecum în contradicţie cu declaraţiile oficialilor: la jumătatea lunii aprilie, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, spunea că Guvernul analizează posibilitatea reducerii accizelor la carburanţi, în contextul creşterii accelerate a preţurilor de la pompă.

Momentan, preţul mediu la pompă la motorinei vândute în România este de 1,25 euro pee litru. În Uniunea Europeană, preţuri mai mici sunt în Bulgaria, Luxemburg, Slovenia şi cele trei republici baltice.

money.ro: Ariton: Companii din Japonia, China, Coreea şi SUA sunt interesate de reactoarele 3-4 de la Cernavodă

Companii din Japonia, China, Coreea şi SUA s-au arătat interesate să colaboreze cu România la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a declarat, vineri, ministrul Economiei, Ion Ariton.

Întrebat într-o conferinţă de presă dacă investiţia la Cernavodă va continua, deşi în urma tragediei de la Fukushima Germania a anunţat că va închide centralele nucleare, Ariton a răspuns că la unitatea de la Cernavodă nu există probleme şi nu se pune problema închiderii.

“S-a făcut o analiză de către specialiştii din minister şi nu avem nicio problemă. Unul din reactoare, al doilea, a fost repornit de câteva zile, după revizia anuală. Investiţia este prioritară şi dorim să facem cât mai repede cele două reactoare. Deja avem solicitări pentru parteneriat public-privat, avem solicitări de colaborare pe acest proiect în perioada imediat următoare”, a declarat Ariton.

Potrivit acestuia, s-au arătat interesate companii din Japonia, China, Coreea şi SUA.

“Am fost la primele întâlniri, am prezentat datele tehnice ale acestui proiect, urmând ca, într-un timp scurt, dânşii să îşi exprime punctul de vedere. Avem termenul de realizare a lurărilor de execuţie în perioada 2013-2019″, a spus Ariton.

Potrivit acestuia, proiectul construcţiei unei noi centrale nucleare în România, discutat pe vremea când Adriean Videanu era ministru al Economiei, nu a avansat în cele nouă luni de când conduce instituţia.

“Despre celalaltă nouă centrală nucleară, la nivel guvernamental, nu s-a luat nicio decizie. Nu se discută de zonă, de amplasament. Se discuta când a fost domnul Videanu la Sibiu, în urmă cu doi ani, dar a rămas într-o fază de discuţie. De nouă luni de când sunt eu la minister nu s-a discutat nimic, nu este o prioritate. Avem ca prioritate cele două reactoare”, a mai spus Ariton.

Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, caută noi acţionari pentru continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect.

Valoarea investiţiei în reactoarele 3 şi 4, estimată la patru miliarde de euro în 2008, va fi reanalizată, iar finalizarea celor două unităţi a fost amânată pentru anul 2019.

Proiectul este derulat de compania EnergoNuclear, controlată în proporţie de 85,6% de Nuclearelectrica. În acţionariat mai figurează ArcelorMittal România şi grupul italian Enel.

Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă.

Hotnews: Emisarul special al SUA pentru Eurasia:Semnarea din Turcia a acordului privind Nabucco va fi un pas util pentru diversificarea rutelor energetice

“Semnarea din Turcia a acordului privind Nabucco va fi un pas util pentru diversificarea rutelor energetice”, a declarat emisarul special al SUA pentru Eurasia si problematica securitatii energetice, Richard Morningstar, prezent la Baku, relateaza apa.az. Acesta a precizat ca acordul care va fi semnat pe 8 iunie intre tarile de tranzit va determina Azerbaidjan, Turkmenistan si alte state sa faca o alegere buna in ceea ce priveste furnizarea de gaze. Richard Morningstar a mai spus ca Azerbaidjanul este liber sa aleaga cui sa vanda gaze. “Piata gazelor este libera si dinamica. Vrem doar sa existe un echilibru aici si alternative”.

Potrivit reprezentantului SUA, vanzarea de gaze azere catre Rusia nu are niciun impact negativ asupra proiectelor de energie de pe coridorul sudic. El a subliniat faptul că volumele de vânzări de gaz azer către Rusia sunt mici si de aceea Azerbaidjan poate sa-si diversifice exporturile.

Acordurile de Sprijin al Proiectului pentru Gazoductul Nabucco au fost finalizate si vor fi semnate de catre companiile Nabucco si ministerele implicate din cele cinci tari de tranzit (Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia) la Kayseri, Turcia, pe 8 iunie, informeaza Nabucco Pipeline International GmbH. “Acordurile de Sprijin al Proiectului reprezinta un pas semnificativ in etapa avansata de dezvoltare a Gazoductului Nabucco. Impreuna cu Acordul Interguvernamental, aceste acorduri sunt cerinte necesare pentru finantarea cu succes a proiectului”, a declarat Reinhard Mitschek, Managing Director, Nabucco Pipeline International GmbH.

Transportul gazelor din Azerbaidjan ar putea fi facut si pe alte rute mai profitabile, nu numai prin “Nabucco”, a declarat presedintele companiei azere SOCAR, informeaza apa.az. Traseul va fi ales in functie de conditiile si oportunitatile fiecarui proiect in parte. “Orice este posibil, exista multe proiecte si le analizam pe toate. Vom alege unul dintre ele”, a precizat presedintele SOCAR. Potrivit acestuia, pozitia Azerbaidjan privind analizarea si a altor proiecte de transport al gazelor catre Europa este normala. “Dorim realizarea acestui proiect, deoarece daca se realizeaza, oportunitatile noastre se extind”, a precizat Rovnag Abdullayev.

Participantii din consortiul Shah Deniz din Azerbaidjan asteapta pana la 1 octombrie 2011 propuneri pentru exporturi de gaze din partea grupurilor care vor sa dezvolte conducte de interconectare, potrivit unor surse citate de news.Az. Sunt conducte precum ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), TAP (Trans Adriatic Pipeline) si Nabucco, tranzotul facandu-se prin Turcia. “Decizia cu privire la alegerea traseului de export va fi luata in functie de importanta comerciala, tehnica si strategica”, spun sursele citate.

Hotnews: INTERVIU Hamza Karimov, seful SOCAR Romania: Nu avem nici un interes pentru Arpechim, Oltchim sau actiuni la Petrom. AGRI este un proiect care s-a dezvoltat foarte rapid

Dupa ce a intrat pe piata din Romania printr-o tranzactie surprinzatoare – achizitionarea distribuitorului Romtranspetrol – compania azera de stat SOCAR “analizeaza piata” in asteptarea unor alte oportunitati, anunta Hamza Karimov, seful reprezentantei din Romania intr-un interviu pentru HotNews.ro. Karimov spune insa ca “la nivelul conducerii” SOCAR nu a fost exprimat interesul pentru preluarea Oltchim, Arpechim sau a unui pachet de actiuni Petrom.

Reporter: Ati declarat ca SOCAR intentioneaza sa ajunga la o retea de 300 de benzinarii in Romania in urmatorii 3 ani. Aveti in vedere o alta achizitie in afara celei deja realizate (Romtranspetrol)? Daca da, ne puteti da mai multe detalii?
Hamza Karimov: SOCAR analizeaza in continuare piata, iar in cazul in care vor aparea alte oportunitati benefice, vom lua si alte decizii. In acest moment nu s-a stabilit exact o investitie totala, dar, cu siguranta, va fi o investitie serioasa.

Reporter: De unde vor fi adusi carburantii si cum ar putea fi influentata piata in urma aparitiei unei noi retele de benzinarii?
Hamza Karimov: Carburantii vor fi, cu siguranta, din import. Ca si influenta pe care o noua retea de benzinarii o poate genera asupra pietei, nu pot comenta nimic, timpul ne va arata efectul intrarii SOCAR-ului pe piata romaneasca.

Reporter: Statul roman a demarat procedurile pentru listarea unui pachet de actiuni de 10% detinut la compania Petrom. Exista si discutii privind privatizarea combinatului Oltchim. Este SOCAR interesata sa cumpere actiunile Petrom scoase la vanzare de statul roman sau sa preia Oltchim?
Hamza Karimov: In acest moment, la nivel de conducere, nu se exprima nici un interes cu privire la acest subiect.

Reporter: Dar in ceea ce priveste cumpararea Arpechim?
Hamza Karimov: Dupa cum stiti, SOCAR a inceput sa construiasca o rafinarie noua si moderna in Turcia unde avem deja o unitate de Petrochimie, Petkim. Rafinaria are o capacitate de 10 milioane de tone pe an si este o investitie de peste 5 miliarde dolari. Din acest motiv, nu consider ca ar fi interesant pentru SOCAR achizitia Arpechim.

Reporter: Ce alte investitii aveti in vedere in Romania?
Hamza Karimov: Romania este o tara foarte apropiata de Azerbaijan. Sunt relatii politice la cel mai inalt nivel datorita relatiilor intre doi presedinti. Din acest motiv, analizam pietele in continuare.

Reporter: In ce masura exista posibilitatea ca alte proiecte sa aiba prioritate in fata Nabucco? Cum este cotat proiectul AGRI in Azerbaidjan?
Hamza Karimov: Nu am dori sa exprimam nici un fel de competitie inte proiectul AGRI si Nabucco. Sunt doua proiecte diferite. Nabucco este un proiect foarte avansat si sustinut de UE. Proiectul AGRI este un proiect care s-a dezvoltat foarte rapid.  Dar as dori sa privim proiectul AGRI ca fiind complementar pentru Nabucco. Azerbaidjan este un furnizor foarte important, in ceea ce priveste ambele proiecte. In afara de aceasta, Azerbaidjan are deja o infrastructura care poate asigura si tranzitul din est spre vest.

Reporter: Recent au avut loc la Bucuresti discutii privind studiul de fezabilitate pentru AGRI. A fost luata vreo decizie? Care este stadiul proiectului?
Hamza Karimov: Noi, actionarii AGRI ne reunim periodic pentru analizarea situatiilor existente si a altor probleme curente.

Reporter: Presedintele SOCAR a spus ca in negocierile cu Nabucco, principala problema este legata de tarifele de transport al gazelor. In functie de cum va fi rezolvata aceasta problema, va fi luata o decizie si in privinta rutei de transport. De ce reprezinta tarifele de transport o problema?
Hamza Karimov: SOCAR este o companie multinationala si cu experienta bogata deja in ceea ce priveste proiectele mari de conducte de petrol si gaze internationale. Cu siguranta, din experienta anterioara, SOCAR are multe intrebari la care trebuie gasite solutii. Una dintre ele sunt tarifele pe care le-a mentionat Presedintele companiei. SOCAR are nevoie de asigurare.

Reporter: Vicepresedintele SOCAR, Vitaliy Baylarbayov, a spus ca proiectul care va fi gata primul va putea fi cel castigator, adica cel care va primi, pana in 2020, gaze din Azerbaidjan. Dupa 2020, Azerbaijan va avea suficiente cantitati de gaze pentru a putea furniza gaze naturale pentru mai multe proiecte. De ce dupa 2020?
Hamza Karimov: Adjunctul Vice Presedinte SOCAR, Domnul Vitaliy Baylarbayov, este un specialist foarte bun in privinta proiectelor internationale. Dupa cum a mentionat, SOCAR are o viziune de dezvoltare pe durata scurta, medie si lunga. La fiecare pasi sunt stabilite anumite cantitati de productie. Domnul Baylarbayov nu a explicat de ce “proiectul care va fi gata primul va fi cel castigator”. Dumnealui este de parere ca AGRI nu este un concurent cu proiectul Nabucco. Ambele proiecte sunt benefice pentru aprovizonarea cu gaze naturale a UE.

N. Red.: Interviul a fost realizat via e-mail

De ce e important SOCAR pentru Romania

Romania e legata in acest moment de Azerbaidjan prin doua proiecte energetice majore: Nabucco si AGRI. Ambele au scopul de a reduce dependenta Romaniei de importul de gaze naturale din Rusia.

Nabucco, proiect sustinut politic de UE, este considerat noua punte de gaz intre Asia si Europa. Va conecta, in mod direct, regiunile cele mai bogate in gaze naturale – regiunea Caspica si Orientul Mijlociu, cu pietele de consum din Europa. Gazoductul va face legatura intre granita estica a Turciei si Baumgarten in Austria – unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala – trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria.

Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanza (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG.

SOCAR reprezinta Azerbaidjanul in ambele proiecte.

Hotnews: Ministerul Economiei vrea sa obtina peste 600 de milioane de euro din vanzarea actiunilor Petrom

Ministerul Economiei intentioneaza sa obtina mai mult de 600 de milioane de euro din vanzarea pachetului minoritar, de 9,86 % din actiunile Petrom, a declarat, la Sibiu, ministrul economiei, Ion Ariton, potrivit Agerpres. “Eu personal, care am fost angajat la Petrom, as vrea sa vindem cu un leu mai mult decat a fost vandut pachetul celalalt de la Petrom”, a spus Ariton. Ministrul a fost implicat intr-un scandal care a tinut prima pagina al ziarelor locale la inceputul anului 2002, ca director comercial la Petrom, sucursala Sibiu, cand s-a descoperit o gaura de 10 miliarde de lei in bugetul companiei.

A fost cercetat intr-un dosar in care, dupa doi ani, s-a dictat neinceperea urmaririi penale, potrivit publicatiei Sibiul.

Ariton spune ca ministerul pe care il conduce si-a facut un calcul si spera ca vanzarea actiunilor Petrom sa fie “o afacere de succes”.

In aprilie, premierul Emil Boc a afirmat ca statul va vinde pachetul minoritar de 9,84% de la Petrom pe bursa si va obtine un pret mai mare de 670 milioane de euro, cat a luat guvernul Adrian Nastase la privatizarea companiei, in 2004, cand a vandut 33% din actiuni si a cedat controlul asupra societatii.

“O sa vedeti ca din vanzarea celor 9,84% vom obtine un pret mai mare decat a obtinut Nastase din privatizarea Petrom”. Pachetul de actiuni “nu va fi vandut sub pretul de privatizare al Petrom, de 670 milioane euro. Daca nu, nu se vinde”, a subliniat primul ministru.

Ministerul Economiei a incheiat, la inceputul lunii aprilie, contractul cu sindicatul de intermediere constituit din Renaissance Capital Limited, EFG Eurobank Securities, BT Securities si SC Romcapital SA pentru intermedierea ofertei de vanzare a pachetului de 9,84 % actiuni de la OMV Petrom. Ministerul Economiei a primit sase propuneri de intermediere, iar deschiderea ofertelor a avut loc pe 4 aprilie. Oferta declarata castigatoare a intrunit cel mai mare punctaj total, 92,5 puncte dintr-un total de 100 posibile, sustine Ministerul Economiei.

Oferta financiara depusa de ofertantul selectat a reprezentat 0,325% din suma totala rezultata din valoarea actiunilor in cadrul ofertei publice secundare.

* Renaissance este o banca de investitii rusa, BT Securities este divizia de brokeraj a Bancii Transilvania, iar EFG Securities este divizia de brokeraj a grupului elen EFG.

La o valoare estimata a tranzactiei de peste 500 milioane de euro, comisionul de succes este de aproximativ 1,6 milioane de euro, cu mult sub estimarile pietei, situate undeva la 4-5 milioane de euro.

e-nergia.ro: Spre o nouă criză a gazelor? Ucraina refuză solicitările Europei

Deși a asigurat că disputa sa cu Rusia pe tema prețurilor nu va mai afecta aprovizionarea Europei cu gaz, Ucraina a refuzat totuși solicitările Comisiei Europene, care solicita garanții financiare pentru tranzitul de gaz.

Ucraina a refuzat solicitările Uniunii Europene, care a cerut garanții suplimentare guvernului de la Kiev referitoare la securitatea tranzitului de gaz dinspre Rusia spre Occident. Anunțul a fost făcut de prim viceprim-ministrul ucrainean Andrei Klyuyev, după negocierile de la Bruxelles între oficialii Comisiei Europene și cei ucraineni.

Comisia Europană a solicitat Ucrainei garanții de natură financiară pentru a se asigura că guvernul de la Kiev nu va bloca tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, în condițiile în care Rusia și Ucraina au o nouă dispută referitoare la prețul gazelor. “Am căzut de acord că nu vor fi sancțiuni financiare în cazul întreruperii tranzitului de gaz spre Europa, a spus oficialul ucrainean, citat de presa rusă. El a asigurat totuși Europa că Ucraina nu va sista tranzitul de gaz, chestiune care nu are legăură cu diferendul ruso-ucrainean legat de prețul gazelor.

Ucraina cere revizuirea termenilor dintr-un contract semnat cu Rusia în 2009, spunând că formuula pe baza căreia se calculează prețul la gaz nu este corectă.

La începutul anului 2009, în urma unei divergențe între Rusia și Ucraina, legate de prețul pe care trebuia să-l plătească Kievul pentru gazul rusesc, livrările de gaze ale Gazprom către clienții săi europeni au fost oprite timp de mai multe zile, majoritatea țărilor din Europa având de suferit.

money.ro: Rusia ar putea dubla preţul gazului pentru Ucraina, anunţă Gazprom

Ucraina s-ar putea să aibă de plătit 500 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc în trimestrul al patrulea, ceea ce ar înseamna aproape o dublare faţă de preţul perceput în primul trimestru, care a fost de 264,30 de dolari, a declarat luni preşedintele Gazprom, Aleksei Miller.

“Consumatorii sunt îngrijoraţi de preţul gazului în trimestrul al patrulea din2011, pentru că, dacă ţineţi cont că în formula de calcul se ia preţul produselor petroliere, inclusiv în contractele viitoare, putem spune cu un mare grad de siguranţă că preţul pentru gaz în cazul contractelor pe termen lung poate ajunge la 500 de dolari pentru 1.000 de metri cubi la sfârşitul anului 2011″, le-a spus Miller jurnaliştilor care l-au întrebat despre apropiatele negocieri pe această temă dintre Rusia şi Ucraina.

Potrivit agenţiei RIA Novosti, premierul ucrainean Mykola Azarov a declarat luni că va încerca să obţină un preţ mai mic pentru gazul rusesc sau taxe de tranzit mai mari, la întâlnirea pe care o va avea marţi cu premierul Vladimir Putin.

Ucraina, care a trecut prin două “războaie ale gazului” cu Rusia, vrea să revizuiască un contract de furnizare de gaz datând din 2009 şi semnat de fostul premier Iulia Timoşenko, pe motiv că formula de stabilire a preţului, care ia în calcul preţul internaţional pentru petrol, este incorectă şi a obligat Kievul să plătească mai mult, întrucât preţurile au crescut semnificativ.

În trimestrul al doilea, Ucraina plăteşte gazul rusesc cu 295,60 dolari pentru mia de metri cubi şi se aşteaptă să plătească 350 de dolari în trimestrul al treilea.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter