Revista Presei Pe Energie 6 decembrie 2011

2011/12/06

econtext.ro: Romania, sub povara dependentei energetice? Topul statelor europene dupa dependenta de importurile de energie

Dependenta Europei fata de importurile de energie nu este doar un simplu mit.

Cele mai multe state din Uniunea Europeana sunt mai mult decat dependente fata de importurile de petrol si gaze naturale, dupa cum arata o statistica realizata de Econtext.

Povara dependentei

Practic, intregul bloc comunitar tremura sub povara dependentei fata de importurile de energie. Cu o singura exceptie: Danemarca.

Dupa lungi discutii despre dependenta energetica a Romaniei, Econtext va prezinta o statistica referitoare la acest subiect.

Adica, o statistica referitoare la gradul de dependenta al statelor europene fata de importurile de energie. Iar concluzia este trista: 26 din 27 de state din UE sunt importatori neti de energie.

Prin importuri de enegie se intelege achizitiile de petrol si gaze naturale. Cei mai importanti furnizori de petrol si gaze naturale ai statelor din UE sunt Rusia (asigura 33% din importurile de petrol si 40% din importurile de gaze naturale) si Norvegia (16%, respectiv, 23%).

Datele se refera la anul 2008. Acestea sunt cele mai recente date, statisticile din acest sector fiind mai complexe intrucat perioada de raportare a informatiilor este mai mare.

Lista dependentei

Vestea buna este ca Romania este la coada in lista dependentei. Cipru si Malta stau cel mai prost: sunt 100% dependente de importurile de energie, fapt explicabil prin resurse extrem de limitate. Pe a treia pozitie se plaseaza Luxemburg, cu un rata a dependentei apropiata de nivelul maltezilor si a cipriotilor.

Luxemburg este dependenta de importurile de petrol si gaze naturale in proportie de 98,9%. Ceea ce inseamna ca 98,9% din petrolul si gazele folosite de luxemburghezi sunt aduse din strainatate. Urmatoarele pozitii sunt ocupate de state importante, precum Italia, Portugalia, Spania, etc.

Pe ansamblu, gradul de dependenta al Uniunii Europene este de 53,8%. Cu alte cuvinte, peste jumatate din resursele energetice provin din exteriorul comunitatii europene.

Diversificati resursele!

Din acest motiv, nevoia de a a-si diversifica resursele si furnizorii de energie trebuie sa ramana o prioritate pentr institutiile si statele europene. Din nefericire, proiecte energetice importante, cum este Nabucco, sunt amanate la nesfarsit si aproape de a fi anulate din lipsa de actiune a liderilor europeni.

Dar sa revenim. Din toate statele Uniunii Europene, doar Danemarca este exportator net. Polonia are cea mai redusa rata de dependenta fata de importuri. Astfel, 19,9% din cantitatea de energie necesara Poloniei este asigurata de importuri.

Marea Britanie, Cehia si Romania sunt si ele la coada clasamentului, cu grade reduse de dependenta energetica, in comparatie cu restul statelor europene.

Dar iata care este gradul de dependenta al Romaniei si al celorlate state din UE fata de importurile energetice – cat din necesarul lor de energie este asigurat din importuri:

 

e-nergia.ro: Performanţa Guvernului în marile proiecte energetice ale României: ZERO

Eşecul notoriu al statului cu cel mai mare proiect energetic în parteneriat public privat, adică reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, nu este singurul, este doar unul dintr-o lungă listă de proiecte care au fost abandonate sau puse pe “hold”. E-nergia.ro vă pretintă lista eşecurilor în parteneriatele public-private din sectorul energetic, pe baza unei analize a GEA.

Reactoarele de la Cernavodă

De şase ani, autorităţile au tot încercat să atragă investitori privaţi în construcţia celor două reactoare de la Cernavodă. Iniţial, guvernul, prin Nuclearelectrica, a spus că va fi acţionar minoritar în proiectul de patru miliarde de euro, şi mai mulţi investitori străini de talie mare au intrat în compania Energonuclear, cea care urma să se ocupe de proiect. Ulterior, s-au retras: şi CEZ şi RWE şi Gaz de France şi Iberdrola, pentru că statul s-a răzgândit şi a spus că vrea participaţie majoritară în proiect. De principiu, acum au mai rămas interesaţi doar Enel şi ArcelorMittal, iar Guvernul este tot la faza discuţiilor, de data asta cu investitori chinezi, mai precis compania Guangdong. Un alt investitor curtat este şi Korean Hydro and Nuclear Power

 Termocentrala de la Galaţi

Grupul ceh CEZ şi Termoelectrica au semnat acum trei ani, un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui grup de 400 MW, de care cehii aveau nevoie ca back-ul pentru uriaşele parcuri eoliene pe care le ridică la Fântânele-Cogealac, unde vor instala, în final, 600 MW în turbine eoliene. Memorandumul prevedea finalul lui 2009 ca orizont de timp pentru dezvoltare, termen care a expirat, iar proiectul a fost restartat, cele două părţi având opinii diferite în ceea ce priveşte valoarea activelor cu care Termoelectrica urma să intre în proiect. În iulie 2010, CEZ a anunţat că renunţă la proiect, pe motiv că s-a extins prea mult înainte de criză şi acum trebuie să se restrângă.

Termocentrala de la Borzeşti

La sfârşitul lui 2008, Termoelectrica a semnat un memorandum cu Electrabel, parte a gigantului GdF-Suez, pentru construcţia unui grup nou, pe gaze, de 400 MW, la Borzeşti. Construcţia ar fi trebuit finalizată anul viitor, dar ea este departe de a începe. Oficial, spun cei de la GEA, cauza întârzierii este reevaluarea cotei Termoelectrica în acest proiect, şi nu problemele financiare ale companiei de stat. Între timp, a apărut posibilitatea ca actuala termocentrală de la Borzeşti să fie închisă, ca parte a programului guvernamental de închidere a activelor ce nu pot fi retehnologizate sau vândute.

Termocentrala de la Brăila

În iulie 2008, aceeaşi Termoelectrica a semnat un memornadum cu E.On şi Enel pentru construcţia de la zero a unei centrale electrice în condensaţie, pe cărbune, de 800 MW, valoarea proiectului fiind de un miliard de euro. Proeictul este considerat de cei de la GEA drept cel mai avansat, în ciuda întârzierii, cu un an, generată de acelaşi tip de neînţelegere: cotele de participare în societatea mixtă cu Termoelectrica. La sfârşitul anului trecut, societatea mixtă s-a înfiinţat, în sfârşit.

Grupul de la Işalniţa

Statul, prin Complexul Energetic Craiova, vrea un grup nou, de 500 MW, la Işalniţa, construit în sistem de parteneriat public-privat, cota Complexului urmând să fie de 49% iar cea a investitorilor privaţi majoritară. În aprilie 2009 a fost lansată licitaţia pentru proiect, depunând oferte trei comxpanii, CEZ, Edison (Italia) şi AES (SUA). Construcţia ar fi urmat să fie finalizată în 2013, iar proiectul a fost evaluat la 650 de milioane de euro. La începutul acestui an însă, oficialii Ministerului Economiei au spus că nu se aşteaptă ca lucrările să înceapă mai devreme de 2013 (anul când trebuiau terminate)

CET Progresu Bucureşti şi CET Fântânele Mureş

Electrocentrale Bucureşti şi un consorţiu format din companiile Unit Investment NV (Belgia) şi Wienstrom (Austria) ar fi urmat să construiască două grupuri noi: unul pe gaz de 400 MW la CET Progresu şi celălalt, tot pe gaz, dar de 100 MW, la Fântânele. Cele două firme ar fi urmat să formeze o societate mixtă cu Elcen. Străinii ar fi urmat să contribuie cu 30% la investiţie, iar restul de 70% ar fi trebuit să fie acoperit prin împrumuturi contractate de noua societate mixtă. Partenerii privaţi s-au retras din proiect în 2010, chiar dacă, potrivit GEA, 20 de companii şi-au arătat interesul pentru fiecare dintre cele două unităţi.

Nici o investiţie publică nu a avut loc în sectorul de producţie a energiei electrice în ultimii cinci ani, notează Grupul de Economie Aplicată, iar aceste exemple trebuie interpretate ca un semnal clar al lipsei de încrede în politica actuală şi cadrul legal şi de reglementare din România.

Sursa: Lucrarea “Industria energetică, factor de creştere economică a României” realizat de GEA Strategy & Consulting.

money.ro: Consumul de gaze naturale a crescut în primele nouă luni din 2011

Consumul de gaze naturale în România a totalizat 104,1 milioane MWh, în primele nouă luni din 2011, fiind mai mare cu circa 3,48% faţă de cel din perioada similară a anului precedent, care s-a cifrat la 100,987 milioane MWh, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Producţia internă de gaze naturale în luna ce intră în consum a reprezentat în septembrie 75,85% din totalul surselor, primii doi producători (Romgaz şi Petrom) acoperind 95,94% din această sursă, scrie Agerpres.

Importul ce a intrat în consum a reprezentat diferenţa, respectiv 24,15%. Primii trei importatori – furnizori interni – au realizat împreună 72,87.

Preţul gazelor naturale din import a fost, în septembrie, de 465 dolari/1.000 mc (137,03 lei/MWh), în scădere, în dolari, faţă de preţul din luna anterioară, care a fost de 474 dolari/1.000 mc (132,93 lei/MWh).

Hotnews: Compania AGRI cauta consultant pentru interconectorul de gaze Azerbaidjan-Georgia-Romania

Compania AGRI LNG Project Company SRL (AGRI) a publicat cerea de oferte in vederea selectarii unei companii care sa se ocupe de elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector). Scopul acestei Cereri de Oferte este de a stabili termenii şi condiţiile care se aplică acestui studiu al procesului de licitaţie şi de a stabili procedura pentru depunerea ofertelor legate de proiect, informeaza AGRI. Ofertele pot fi prezentate pana pe 19 ianuarie 2012. Proiectul este putin intarziat avand in vedere ca planul initial era ca demararea licitatiei sa aiba loc in luna iulie.

AGRI invită toate companiile care au experienţa şi capabilitatea necesare realizării acestui studiu de fezabilitate să transmită ofertele lor, conform instrucţiunilor din Cererea de Oferte publicată pe pagina de web a societăţii.

In luna mai, in cadrul unei reuniuni interministeriale privind proiectul AGRI, au participat si reprezentantii a sapte companii straine interesate sa participe la acest proiect intr-un fel sau altul. Unele si-au manifestat interesul fata de elaborarea studiului de fezabilitate al proiectului, altele vor sa ofere tehnologie si servicii, iar altele chiar sa participe la finantarea si realizarea proiectului. Cele sapte companii sunt FLEX LNG – Norvegia, GE Oil & Gas- Polonia, G.E.T.- Turcia, KOGAS-Coreea, PENSPEN- Marea Britanie, TECHNIP- Italia si TOTALGAZ -TOKIO GAZ din Japonia.

Capacitatea de transport prin proiectul AGRI este analizata in trei variante: 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, 5 miliarde de metri cubi si 8 miliarde de metri cubi. Conform datelor preliminare, in functie de capacitatea de proiect, costurile vor varia de la 1,2 pana la 4,5 miliarde de euro.

  • Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku  (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in  Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG. Intr-o prima faza, a putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand  sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand  bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. In ceea ce priveste constructia terminaluuil de la Constanta, lucrarile sunt departe de a fi demarate.

In luna mai, vicepresedintele companiei azere SOCAR, Vitaliy Baylarbayov, a declarat  ca nu exclude ca proiectul AGRI sa devina prioritate pentru Azerbaidjan daca va fi lansat inaintea Nabucco.

 

Hotnews: Punct critic in batalia gazoductelor: Rusia incearca din nou sa convinga UE sa sustina proiectul South Stream

Rusia si Uniunea Europeana incep o noua runda de negocieri pe tema gazelor pe fondul gravei acutizari a relatiilor din acest domeniu. Ministrul rus al energiei, Sergei Shmatko va incerca o data in plus sa-l convinga pe comisarul european al energiei, Gunther Ottinger, sa sustina proiectul South Stream si sa renunte la intentiile de a construi gazoducte din Asia in UE ocolind Rusia. Este adevarat, scrie Kommersant, Moscova nu spera intr-un succes real. Ca variante de compromis sunt luate in calcul cele mai exotice idei – pana la participarea Gazprom la Nabucco. Oricum, noteaza cotidianul citat, intalnirea de joi este primul pas in dialogul intrerupt, practic, in luna mai. Lucrurile nu sunt insa deloc simple.

Nelinistea Moscovei este generata nu numai de pachetul de reglementari nou introduse de UE pe piata gazelor naturale, cat de sustinerea acordata de UE proiectului Coridorul sudic. „Situatia este intr-atat de serioasa, incat ma tem ca, la un moment dat, langa granitele turkmenistane si turce sa nu inceapa exercitii militare ruso-iraniene”, audeclarat pentru Kommersant surse apropiate discutiilor.

Rusia vrea sa blocheze proiectul de contructie a Gazoductului transcaspic prin Marea Caspica din Turkmenistan in Turcia si mai departe in Europa.

Dar sa te opui proiecelor Nabucco si Transcaspic este, in mare masura, absolut inutil, afirma surse ale Kommersant. Problema este ca in ajunul intalnirii cu Shmatko, Ottinger a avut o intrevedere cu secretarul de stat american Hillary Clinton in cadru asa numitului Consiliu energetic SUA-Europa. In acest context, Departamentul de stat a prezentat conceptul sau de securitate energetica a Europei.

In primul rand, SUA au dat de inteles ca furnizorul de gaze pentru Europa va fi Azerbaidjanul: la sfarsitul lunii octombrie, Baku a semnat cu Turcia un acord vizand contructia unui gazoduct cu o capacitate de 16-17 mld.mc pe an. O idee care va permite UE sa renunte la gazoductul Transcaspic, macar in prima etapa a proiectului Coridorul sudic.

Dar cel mai important lucru cerut de SUA europenilor vizeaza controlul, intr-o forma sau alta, a sistemului ucrinean de transport al gazelor naturale. Acum, dupa ce Gazprom a obtinut in proprietate 100% din Beltransgaz, Europa trebuie sa se concentreze pe modernizarea conductelor ucrainene, prin care trece cea mai mare parte din exportul de gaze rusesti spre Europa (95,4 mld.mc).

Hotnews: Tarifele la energie si gaze cresc dupa ce distribuitorii vor recupera costurile de eficientizare

Tarifele la energie si gaze vor creste odata ce ANRE va obliga distribuitorii de gaze si electricitate, din 2012 sau 2013, sa propuna clientilor solutii de eficientizare ale caror costuri pot fi recuperate prin ajustarea pretului de livrare, scrie Mediafax.

“Pentru realizarea (scopului de economisire a energiei – n.r.) operatorii sistemelor de distributie pot opta pentru participarea la un acord pe termen lung negociat cu ANRE, in cadrul caruia costurile programului de economie de energie vor fi recuperate prin ajustarea tarifelor de distributie (sau pentru – n.r.) contributia la Fondul de eficienta energetica cu o valoare anuala egala cu 0,5% din cifra de afaceri aferenta activitatii de distributie a energiei in anul precedent”, se arata intr-un proiect elaborat de Autoritatea Natinala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Proiectul ar urma sa fie adoptat printr-o lege care sa transpuna in legislatia nationala o directiva a UE si va fi aplicat din 2012 sau 2013.

Potrivit ANRE, directiva se afla in dezbaterea institutiilor europene si va transfera distribuitorilor sau furnizorilor de energie o parte din obligatiile nationale de eficienta energetica. Totodata, directiva va cuprinde si posibilitatea includerii in sistemul de obligatii a cerintelor cu scop social.

Spre exemplu, o solutie pentru eficientizarea consumului de gaze la o scoala ar putea fi construirea unui centrale termice mai performante. Investitia ar fi facuta de furnizorul de gaze, care ulterior isi va recupea banii prin tarif.

“Operatorii sistemelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale vor realiza anual o economie de energie de minimum 0,5% din volumul energiei distribuite in anul precedent. Economia de energie se va realiza la consumatorii finali si va fi raportata catre ANRE si validata de ANRE”, se arata in proiect.

La elaborarea proiectului, ANRE a luat in calcul atat angajamentul Guvernului fata de UE de reducere cu 20% a consumului de energie la nivelul anului 2020, cat si iminenta crestere a preturilor energiei si gazelor, din cauza obligatiilor impuse Romaniei de FMI si ca urmare a internalizarii in preturile finale a costurilor de mediu si a ajutoarelor de stat pentru energii regenerabile.

Fondul Monetar International a cerut Executivului sa prezinte un calendar etapizat de liberalizare a preturilor electricitatii si gazelor naturale pana in 2013 in cazul companiilor si din 2013 in 2015 in cazul populatiei.

Daca vor alege varianta de recuperare a costurile programului de economisire de energie prin tarife, furnizorii de energie pot constitui o companie de servicii energetice, ca departament propriu, sau pot contracta serviciile respective de la companie independenta.

Nerealizarea partiala sau integrala a obiectivului va fi sanctionata prin penalizari echivalente cu un procent din cifra de afaceri aferenta activitatii de furnizare a energiei egal cu diferenta dintre tinta de economie de energie (adica 0,5%) si economia efectiv realizata.

Sumele rezultate din penalitati vor fi varsate intr Fondul de eficienta energetica. Fondul va fi administrat de ANRE sau de Ministerul Economiei, iar sumele colectate din penalizari vor fi folosite pentru finantarea unor proiecte de eficienta energetica incluse intr-un plan national de actiune pentru eficienta energetica.

Operatorii de distributie si furnizorii vor fi obligati ca minimum 10% din programele de eficienta energetica sa fie dedicate categoriei consumatorilor vulnerabili. Deocamdata, legislatia nu ofera o definitie clara a consumatorului vulnerabil.

Hotnews: Premierul Emil Boc a infiintat un comitet privind valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Premierul Emil Boc a infiintat un comitet interministerial privind valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (dioxid de carbon) care revin Romaniei, potrivit unei decizii publicate in Monitorul Oficial, informeaza Agerpres.

Din comitet fac parte 12 oficiali guvernamentali, printre care ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Economiei, Ion Ariton, ministrul Mediului, Lazlo Borbely, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene Bogdan Manoiu.

Potrivit deciziei semnate in 30 noiembrie, comitetul are ca principal obiectiv supervizarea activitatii de gestionare a vanzarii certificatelor de emisii cu efect de sera.

In motivarea documentului este invocat un memorandum guvernamental pentru “Asumarea responsabilitatilor ce decurg din implementarea licitatiilor de certificate de emisii cu efect de sera”.

De altfel, din comitet mai face parte si presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Cristina Traila.

In luna august, Comitetul ONU de Conformare al Protocolului de la Kyoto a confirmat suspendarea de la tranzactionare a certificatelor de emisii, ca urmare a neconformitatilor identificate la nivelul Inventarului National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera (INEGES 2010), transmis in anul 2010 de Romania.

Aceasta decizie finala a Comitetului de Conformare a confirmat concluziile preliminare adoptate in data de 8 iulie 2011. Potrivit acestora, Romania trebuie sa asigure derularea si dezvoltarea masurilor menite sa asigure indeplinirea adecvata a tuturor activitatilor si functiunilor specifice inventarului national si sistemului national pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera (GES).

Totodata, decizia finala confirma suspendarea eligibilitatii Romaniei de a participa la mecanismele flexibile in baza articolelor 6, 12 si 17 ale Protocolului de la Kyoto, pana la rezolvarea neconformitatilor identificate. Suspendarea eligibilitatii a intrat in vigoare la comunicarea deciziei.

In aceeasi decizie, Comitetul apreciaza angajamentul Romaniei de consolidare a sistemului national/imbunatatire a INEGES, angajament evidentiat de informatiile pe care Romania le-a prezentat in cele doua intampinari scrise adresate Comitetului de Conformare, precum si de imbunatatirile recente ale inventarului national, cuprinse in varianta revizuita a INEGES, care a fost trimisa Secretariatului UNFCCC in luna august 2011

Pe 22 noiembrie, ministrul Mediului, Lazslo Borbely, a sustinut ca Romania ar putea relua din luna martie 2012 vanzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon.

“Acum, vestea cea buna este ca am avut un raport preliminar la Comisia de la Bonn si vom avea un al doilea raport pana la sfarsitul lui ianuarie. Opinia comisiei a fost ca Romania a facut acei pasi pe care trebuia sa-i faca pentru a pune la punct inventarul acesta de transmitere si eu sper ca in luna martie vom putea relua vanzarea certificatelor”, a spus Borbely.

Insa, el a subliniat ca nu vom putea vinde in 2012 toate certificatele, care in prezent reprezinta circa 300 de milioane de unitati, iar in acest context se doreste o compensare pentru unitatile care isi pierd valabilitatea dupa 2012.

money.ro: Avertisment pentru România? Nemţii de la E.On pleacă din Bulgaria

Compania energetică germană E.On, una dintre cele mai mari din Europa, a decis să iasă de pe piaţa din Bulgaria, din cauza climatului ostil.

Germanii au decis să vândă E.On Bulgaria unei companii private din Cehia, Energo Pro, valoarea tranzacţiei ridicându-se la 133 de milioane de euro. Tranzacţia poate fi considerată ca parte a planului global anunţat de E.On, de a vinde active de 15 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2013, de pe pieţele considerate necompetitive şi de a se concentra pe piaţa din Rusia. Analiştii bulgari citaţi de Novinite spun însă că E.On a decis să părăsească ţara şi din cauza mediului de afaceri ostil. Potrivit acestora, piaţa de electricitate din Bulgaria este suprareglementată, iar companiile energetice sunt ţinta atacurilor politice. E.On, CEZ şi EVN au fost amendate recent de autorităţile bulgare, care le-au acuzat de ilegalităţi în formarea preţurilor la energie electrică. Mai mult, E.On a fost chiar ţinta atacurilor premierului bulgar, Boyko Borisov.

 

Şi în România a apărut, acum câteva săptămîni, informaţia că grupul german intenţionează să părăsească ţara. Chiar dacă cei de la E.On Romania au negat, situaţia cu care se confurntă în România poate fi consiedrată un mediu ostil. Compania a anunţat în repetate rânduri că înregistrează pierderi pentru autorităţile de reglementare nu recunosc în preţ toate costurile, în special cele legate de achiziţia gazelor din Federaţia Rusă.

 

În Bulgaria, E.On avea o reţea de distribuţie de 42.000 km în nordul ţării, dar şi opt unităţi de producţie hidro, printre care şi cea mai mare hidrocentrală din ţară. În România, E.On controlează unul din cei doi mari distribuitori de gaze din ţară şi distribuţia de electricitate din zona Moldovei.

Hotnews: Gazprom a preluat Beltransgaz: Razboaiele dintre Moscova si Minsk pe tema gazelor, de domeniul trecutului

​​Gazprom a primit in proprietate sistemul belarus de transport al gazelor naturale, Beltransgaz, anunta Nezavisimaia gazeta, estimand ca, dupa toate probabilitatile, razboaiele dintre Moscova si Minsk pe tema gazelor au ramas de domeniul trecutului. Minsk este multumit, pentru ca, de acum inainte, va importa carburant la preturile practicate pe piata interna a Rusiei, iar banii obtinuti din vanzarea societatii ii vor permite sa acopere deficitul bugetar pe anul in curs. Este vorba de aproximativ 2 mld.$. In plus, pretul redus al gazelor va permite economii de aproape 3 mld.$. Toate astea ofera sanse pentru scoaterea tarii din starea de criza.

Finalizand operatiunea de preluare a Beltransgaz, Gazprom se poate concentra pe Naftogaz Ukrainy. Este adevarat, subliniaza NG, dialogul cu Kiev ramane dificil.

In plus, Ucraina a pus la punct o serie de masuri, precum anularea taxelor la importul de petrol, ceea ce permite Naftogaz sa se mentina pe linia de plutire. Mai mult, noile reguli vor afecta interesele uzinelor petroliere rusesti din Ucraina, fapt ce complica negocierile privind pretul la gaze pentru Ucraina. Oricum, comenteaza cotidianul, preluarea Beltransgaz si, posibil, a Naftogaz sunt un fleac comparativ cu socul oferit Rusiei de Turkmenistan.

In opinia expertilor, dupa ce Ashabad a incheiat contractele cu China privind livrarile de gaze naturale, compania rusa se vede constransa sa-si revizuiasca in sensul unei restrangeri substantiale a planurilor sale referitoare la China.

De fapt, Gazprom a pierdut piata chineza. Se ridica, prin urmare, intrebarea cat de solida ramane cea europeana? Chiar avea nevoie Gazprom de Beltransgaz si de Naftogaz? Conform planurilor sale, Rusia este dispusa sa-si asume responsabilitatea pentru 25% din necesarul de gaze naturale al Europei.

Odata cu achizitonarea Beltransgaz au aparut doua trasee sigure: cel belarus si Nord Stream care, impreuna, furnizeaza 60 mld mc pe an, indice care aproape se va dubla dupa definitivarea completa a proiectului. Dar, avand in vedere ca Rusia nu renunta la South Stream se ridica intrebarea de ce lupta Gazporm pentru Naftogaz?

In alta ordine de idei, insasi realizarea South Stream a fost pusa la indoiala dupa ce Azerbaidjan si Turcia au convenit contructia unui nou gazoduct spre Europa, cu o capacitate de 16-17 mld.mc pe an.

Nu trebuie, de asemenea, neglijata dorinta Europei de a-si reduce dependenta de gazul rusesc. Concluzia nu poate fi decat una singura, explica NG. Si anume ca actiunile Gazprom in Belarus si, posibil, pe viitor in Ucraina, au un evident caracter politic fara o componenta economica la fel de puternica.

 

 

 

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter