revista presei pe energie 6 august

2010/08/06

Bursa: Videanu: Liberalizarea va aduce preţul gazelor din România la media din UE, nu la nivelul importurilor

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, ieri, că prin liberalizarea preţului gazelor naturale vrea să aducă tarifele din România la media din UE, nu la valoarea de import din Rusia. “Încă nu sunt finalizate studiile despre impactul liberalizării preţului la gaze. Eu o văd în ideea de a crea o piaţă concurenţială, care să ducă preţul nu la cel de import din Rusia, ci la preţul mediu din Uniunea Europeană”, a spus Videanu, citat de Mediafax.
Anul trecut, Videanu anunţa că România va prezenta Comisiei Europene până în luna martie 2010 un program privind liberalizarea preţului la gazele din producţia internă, în urma solicitărilor repetate primite de la executivul Uniunii Europene.

Hotnews: Videanu: Prin liberalizare vom aduce pretul gazelor la media din UE

preturile-gazele-naturale in UE

In urma liberalizarii pretului la gaze naturale, preturile vor ajunge la media din Uniunea Europeana. “Nu sunt inca finalizate studiile despre impactul liberalizarii pretului la gaze. Eu o vad in ideea de a crea o piata concurentiala, care sa duca pretul nu la cel de import din Rusia, ci la pretul mediu din Uniunea Europeana”, a spus Adriean Videanu, ministrul economiei. Potrivit Eurostat, Romania avea anul trecut cele mai mici preturi din Uniunea Europeana pentru consumatorii casnici. In ceea ce priveste preturile pentru consumatorii industriali, singurul stat care are preturi mai mici decat Romania este Marea Britanie.

Potrivit documentului, media in UE pentru consumatorii casnici este de 14,67 euro/gigajouli, in timp ce in Romania, pretul ajunge la 7,45 euro. Astfel, pentru a atinge media din UE, in Romania preturile ar trebui sa fie dublate. De asemenea, in cazul consumatorilor industriali, pretul mediu in UE este de 8,22 euro/gigajouli, iar in Romania ajunge la 5,93 euro.

Consumatorii romani utilizeaza in acest moment gaze din productia interna in proportie de 82,60%, iar din import 17,40%.

Videanu: Pretul gazelor nu va fi liberalizat anul acesta

Autoritatile romane sunt obligate, conform intelegerilor cu Comisia Europeana, sa liberalizeze pretul la gazele din productia interna incepand chiar din acest an. La ora actuala, pretul gazelor la consumatorii din Romania este cel mai redus din Europa, plasandu-se la 50% din media UE.

Din motive de protectie sociala, Guvernul a solicitat Comisiei Europene mai multe amanari in privinta liberalizarii din cauza ca aceasta ar putea determina cresteri puternice ale preturilor la gaze. Liberalizarea pietei gazelor trebuia facuta pana la 1 ianuarie 2009, dupa ce Romania a obtinut din partea Comisiei Europeane o amanare de doi ani. Intre timp a aparut criza economica si astfel, Romania a reusit sa obtina, anul trecut, o noua amanare. Initial, Romania se obligase, prin tratatul de aderare, sa opereze alinierea de pret inca de la 1 ianuarie 2007.

Unul dintre subiectele discutate de Adriean Videanu cu reprezentantii FMI a fost cel al liberalizarii preturilor la gazele naturale. Videanu a spus ca pretul gazelor nu va fi liberalizat anul acesta. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei va face evaluari asupra impactului si, pe baza studiilor, va fi stabilit un calendar al liberalizarii.

Videanu a declarat recent ca in cazul in care Romania va avea surse alternative de aprovizionare, liberalizarea nu va insemna neaparat cresterea preturilor la gaze. “Liberalizarea pretului nu trebuie sa conduca neaparat la ideea majorarii pretului pentru ca Romania, daca isi deschide interconectarea, exista sursa alternativa la nivelul pietei spot din tarile membre ale UE”, a spus ministrul. Acesta a dat exemplul conductei Szeged-Arad.

ziare.com: Consiliul Concurentei amana decizia infiintarii companiilor energetice nationale

Consiliul Concurentei nu va lua o hotarare in privinta infiintarii celor doua companii energetice nationale pana nu se rezolva contestatiile din instanta, unele avand termen in luna martie a anului viitor.

De asemenea, potrivit lui Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, se asteapta si definitivarea structurii celor doua companii, relateaza Mediafax.

“In situatia asta am zis ca nu putem sti cum vor arata cele doua companii. Am sistat procedura, iar concentrarea nu mai este efectiva pana cand nu vom primi completarile si clarificarile necesare”, a declarat, joi, Bogdan Chiritoiu.
Potrivit spuselor sale, dupe ce va primi toate informatiile necesare, Consiliul va avea nevoie de cel mult cinci luni pentru luarea unei decizii.

Chiritoiu a declarat ca exista companii unde trebuie rezolvata problema datoriilor, cum este cazul Companiei Nationale a Huilei.

Consiliul Concurentei trebuie sa ia decizia legata de infiintarea celor doua companii in luna august, termenul initial fiind de 1 iulie.

Companiile ar urma sa fie numite Electra si Hidroenergetica. Din prima ar urma sa faca parte complexurile energetice Turceni si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.

In Hidroenergetica vor fi incluse Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina.

EVZ: Statul, din nou acţionar la Rompetrol

Statul român, care are de recuperat circa 570 de milioane de euro de la Rompetrol, va deveni în acest an, cel mai probabil, din nou acţionar în companie.

Compania a anunţat până acum că va plăti 450 de milioane de lei (100 de milioane de euro). 

KMG rămâne majoritar

Potrivit calculelor EVZ, suma reprezintă exact atât cât să-i permită KMG să rămână acţionar majoritar după ce diferenţa de datorii neachitate se vor transforma în acţiuni ale statului.

Totodată, KMG vrea să delisteze Rompetrol de la BVB, însă Comisia Naţională de Valori Mobiliare a blocat procesul. Una dintre explicaţii este că, potrivit Ministerului Finanţelor, retragerea acţiunilor de la tranzacţionare ar conduce la prejudicierea interesului statului, în sensul că, în lipsa unei cotaţii, evaluarea acţiunilor va fi dificil de realizat.

Pe de altă parte, chiar dacă îşi va vinde acţiunile la valoarea cotaţiilor de pe Bursă, statul va ieşi în pierdere. Asta deoarece, potrivit formulei stabilite în 2003, conversia datoriilor se va face la un preţ pe acţiune de 0,1 lei, iar valoarea de piaţă a titlurilor este sub acest nivel. Astăzi, de pildă, acţiunile Rompetrol au coborât la 0,0621 lei/titlu.

Pe de altă parte, compania este pe pierderi, targetul fiind ca anul viitor, cel mai devreme, să fie pe zero.

money.ro: Rompetrol: Vom plăti statului român o parte din datoria de 575 mil. euro până la 30 septembrie

Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan, va continua discuţiile cu statul român privind modul de plată a datoriei de 575 mil. euro şi, cel mai probabil, doar o parte din aceasta va fi achitată până la 30 septembrie 2010, a declarat joi CEO-ul Saduokhas Meralyiev.

“Există trei opţiuni: să plătim tot, să plătim doar o parte sau să nu mai plătim nimic. Cel mai probabil, vom alege a doua opţiune. Vom plăti o parte din această sumă, vom avea statul partener şi vom continua munca”, a declarat joi directorul general executiv al Grupului Rompetrol, Saduokhas Meralyiev, prezent la inaugurarea unei investiţii la Ploieşti.

Declaraţia a fost făcută după ce, miercuri seara, preşedintele Traian Băsescu l-a atacat pe omul de afaceri Dinu Patriciu pentru vânzarea Rompetrol către KazMunai, spunând că firma kazahă va fi executată pentru neplata datoriei de 600 de milioane de dolari. “Sunt cei care duc steagul, adică magnaţii, cei care datorează destul de mult României. (…) Cei mai impotriva taxelor, îl vedem pe domnul Niculae, îl vedem pe domnul Patriciu, care n-a dat banii înapoi, cei 600 de milioane, i-a transferat la KazMunai. (…) Va fi executat (KazMunai – n.r.). A încercat KazMunai să-şi facă o mărire de capital. Domnul Patriciu n-a întrebat pe nimeni când a făcut vânzarea, nici măcar pe prietenul Tăriceanu: . În schimb, ne dă lecţii tot timpul, cu ce mai avem de făcute”, a spus Băsescu.

Rompetrol Rafinare şi-a majorat recent capitalul social cu 450 milioane lei în scopul “unei plăţi parţiale şi răscumpărării unei părţi corespunzătoare din obligaţiunile emise de societate”.

Rompetrol trebuia să plătească statului român datoria de peste 600 milioane dolari în contul căreia s-au emis obligaţiuni în 2003, cu scadenţă în 2010. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 118 din 2003, creanţele bugetare ale Rompetrol Rafinare, la data de 30 septembrie 2003, s-au transformat în obligaţiuni. Datoriile pot fi returnate prin plata în bani sau în acţiuni. Pentru aceste obligaţiuni Rompetrol a plătit dobândă din 2004 până în 2010 în valoare de 226 milioane dolari. Până la scadenţă va fi o dobândă totală estimată de 260 milioane dolari.

The Rompetrol Group (TRG) a făcut parte din Rompetrol Holding, până în august 2007, când Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile TRG către compania de stat KazMunaiGaz din Kazakhstan. De asemenea, la 26 iunie 2009, Dinu Patriciu a anunţat că a vândut kazahilor restul de 25% din acţiuni. Astfel, Grupul Rompetrol este deţinut 100% de KazMunaiGaz.

Adevarul: Datoria Rompetrol: Kazahii plătesc cât să păstreze controlul rafinăriei Petromidia

După nouă ani de la privatizarea rafinăriei Petromidia, statul român este la un pas de a intra din nou în acţionariatul Rompetrol, însă KazMunaiGaz nu vrea să piardă pachetul majoritar. Din datoria totală de 571 de milioane de euro pe care o au către statul român, kazahii vor achita doar 100 de milioane de euro.

Când a fost conturat proiectul bugetului de stat pentru acest an, guvernanţii s-au bazat pe un aport de 2,4 miliarde de lei (571 de milioane de euro) la data de 30 septembrie. Banii ar fi urmat să provină de la KazMunaiGaz, pentru răscumpărarea obligaţiunilor în care au fost convertite datoriile Rompetrol Rafinare în 2003.

Însă lucrurile nu vor sta chiar aşa, întrucât kazahii, care au cumpărat Rompetrol cu tot cu datorii, nu vor plăti decât o parte din sumă. În acest caz, restul datoriei va fi convertită în acţiuni ale statului.

„Există trei opţiuni: să plătim tot, doar o parte sau să nu mai plătim nimic. Cel mai probabil, vom alege a doua opţiune. Vom plăti o parte din această sumă, vom avea statul partener şi vom continua munca”, a declarat Saduokhas Meralyiev, CEO Rompetrol.

Întrebat de ce plata datoriei nu este o prioritate, în condiţiile în care compania dă semne că ar avea lichidităţi (investiţii de 400 de milioane de dolari la Petromidia şi altele), Meralyiev a amintit de pierderile Petromidiei şi de cele 1,8 miliarde de dolari aduse de kazahi la Rompetrol de când au preluat compania.

Ultimul an pe pierderi?

El a precizat că, în prezent, Rompetrol se axează pe obţinerea de profit „pentru ca toţi acţionarii să aibă beneficii”. „În următorii zece ani sperăm să recuperăm jumătate din banii pierduţi”, a arătat Meralyiev, în ideea că, anul viitor, compania va fi pe zero.

După ultimele negocieri, kazahii s-au arătat dispuşi să plătească 100 de milioane de euro (circa 420 de milioane de lei) din datoria totală, restul de 471 milioane de euro (1,9 miliarde de lei) urmând să fie convertite în acţiuni, care vor fi emise suplimentar la valoarea nominală de 0,1 lei/titlu.

Prin urmare, statul ar urma să deţină la Rompetrol Rafinare un pachet de 48,3% (19,7 miliarde de acţiuni), iar Grupul Rompetrol, deţinut de kazahi, să rămână cu 51,6% (21 de miliarde de titluri). Dacă, ulterior, statul va vinde aceste acţiuni, ele ar valora doar 1,1 miliarde de lei la ultimele cotaţii ale acţiunilor Rompetrol Rafinare de la Bursa de Valori Bucureşti de 0,06 lei pe titlu, adică statul ar pierde 800 de milioane de lei.

Cine pierde, cine câştigă

De fapt, statul ar ieşi în pagubă la orice cotaţie sub valoarea nominală, care nu a mai fost atinsă de la finele anului 2007. Astfel că ideea unei reeşalonări a datoriei nu pare atât de neglijabilă. Mai mult, kazahii, care-şi păstrează participaţia majoritară, au drept de preempţiune asupra titlurilor, dacă statul le va scoate la vânzare, astfel că întreaga situaţie pare să-i avantajeze.

Însă valoarea acţiunilor nu va mai avea nicio referinţă după ce compania va fi delistată, aşa cum intenţionează Grupul. De altfel, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a blocat procesul de delistare a Rompetrol Rafinare până la soluţionarea situaţiei legate de plata datoriei. CNVM consideră că este mai bine ca societatea să fie pe bursă la momentul conversiei, pentru a exista o valoare de referinţă.

„Atitudinea CNVM nu este corectă. Procesul de delistare este conform cu legislaţia. Ne vom apăra drepturile prin orice metodă legală”, a fost replica lui Meralyiev. El a punctat că acest inconvenient nu afectează negocierile cu statul român pe tema plăţii datoriei.

„Înţelegem dificultăţile în care se află statul român, dar negocierile sunt negocieri”, susţine kazahul. Referitor la declaraţiile de miercuri seară ale preşedintelui Traian Băsescu, care a spus că grupul KazMunaiGaz va fi executat dacă nu-şi va plăti datoria, oficialul Rompetrol a precizat că nu este vorba de o datorie, ci de un instrument financiar pentru care compania a plătit dobânzi de 300 de milioane de dolari până în prezent.

“Înţelegem dificultăţile în care se află statul român, dar negocierile sunt negocieri.”
Saduokhas Meralyiev
CEO Rompetrol

Bursa: Kazahii vor să conteste blocarea delistării “Rompetrol Rafinare” de la Bursă

Conducerea Grupului Rompetrol a anunţat, ieri, că va contesta Ordonanţa Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare de săptămâna trecută, prin care delistarea Rompetrol Rafinare (RRC) este ţinută în stand-by până când statul îşi va clarifica problema obligaţiunilor de 600 milioane de dolari, cu scadenţa în septembrie. Soudakhas Meraliev, directorul general al Grupului Rompetrol, a declarat, ieri, citat de Mediafax, că decizia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) a fost o surpriză pentru reprezentanţii companiei şi că va folosi toate mijloacele legale ca să o conteste. “O să ne apărăm, pentru că ni se pare că atitudinea CNVM nu este cea corectă, având în vedere că noi am respectat legislaţia românească”, a afirmat Meraliev, adăugând: “Înţelegem greutăţile prin care trece statul român, dar negocierile sunt negocieri”.
Ordonanţa CNVM blochează, astfel, planurile Grupului Rompetrol de a delista “Rompetrol Rafinare” de la Bursa de Valori Bucureşti, după ce a ajuns să deţină 98,63% din acţiunile RRC în urma unei oferte de preluare obligatorie încheiată la începutul lunii aprilie.
Arbitrul pieţei de capital a invocat, în motivarea Ordonanţei, poziţia Ministerului Finanţelor Publice, potrivit căreia “retragerea acţiunilor RRC de la tranzacţionare ar conduce la prejudicierea interesului statului român, în sensul că, în lipsa unei cotaţii a acţiunilor pe piaţa reglementată, evaluarea acţiunilor va fi dificil de realizat”.
*  Grupul Rompetrol vrea să treacă pe profit după anul 2011
Grupul Rompetrol intenţionează să treacă pe zero cel mai devreme în 2011, estimând că situaţia se va îmbunătăţi ulterior, în următorii doi-trei ani, a declarat, ieri, Saduokhas Meraliev, directorul general al Rompetrol, citat de Mediafax.
“Targetul nostru este să fim pe < break even > (pe zero – n.r.) cel mai devreme anul viitor şi sperăm că în următorii doi-trei ani situaţia va fi mai bună. (…) Într-o perioadă de zece ani sperăm să recuperăm jumătate din banii pierduţi”, a afirmat Meraliev.

Gandul: Statul intră în majorarea de capital de la Petrom

Până la sfârşitul anului, statul va vinde pe bursă o parte din acţiunile pe care le deţine la OMV Petrom, respectiv un pachet de 9,84%, după care va participa la majorarea capitalului Petrom. Adriean Videanu, ministrul Economiei, vrea ca brokerul privind cedarea titlurilor Petrom să fie selectat până la mijlocul lunii septembrie. Începerea procedurilor de vânzare la bursă a acţiunilor statului la OMV Petrom a fost aprobată miercuri de Guvern, alături de unele pachete minoritare din acţiunile deţinute la companiile Transelectrica, Transgaz şi Romgaz.

inforusia.ro: Al doilea tronson al Nord Stream a ajuns in Rusia

Compania Nord Stream  a amplasat pana la tarmul rusesc în Golful Portovaia al doilea tronson al gazoductului Nord Stream, care va fi trece prin apele Marii Baltice din Rusia pana în Germania, informeaza RIA Novosti. Primul tronson al gazoductului a fost amplasat saptamana trecuta.

Golful Portovaia din apropierea orasului Vaborg este punctul de plecare al gazoductului Nord Stream.  Construirea lui a fost planificata cu respectarea limitarilor din domeniul ocrotirii mediului inconjurator si folosirea la maximum a capacitatilor de constructie. Nord Stream este un traseu principial nou pentru exportul de gaz rusesc in Europa.

energia.gr: Russia May Redirect More Crude To Asia

More Russian crude oil exports could beredirected to Asia from Europe, whenconstruction of a new pipeline link to China is finished, says JBC Energy. Notes Russian crude exports via the Black andBaltic Seas fell by a combined 230,000 barrel/day in 1H ’10, while exports via Kozmino rose by 290,000 barrel/day. “This discrepancy reflects the trend of reversed crude flows from Europe to Asia, which may even worsen once the 300,000 barrel/day pipeline link from Russia to China is launched as scheduled by the end of the year,” says JBC analysts say.

Centre for Eastern Studies: Kazakhstan again toughens its policy towards investors in the oil and gas sector

The government of Kazakhstan’s most recent decisions (including cancelling the licences of several energy companies) show that, after a period of milder policy towards investors during the global economic crisis, Kazakhstan is returning to a policy aimed at increasing the state’s control over the energy sector and maximising the profits from it. The government in Astana is also trending towards increasing the participation of the state company KazMunaiGaz in the extraction of raw materials. It must be expected that together with the improvement in the economic situation, Kazakhstan’s government will intensify its policy of state protectionism towards the energy sector. Despite this, Kazakhstan is not threatened by any outflow of large foreign investments, because of the relatively profitable investment climate and the great potential for the extraction of oil and gas to rise.

The screw is tightened again

The policy of tightening the screw on foreign investors was initiated at the start of this decade, but was slowed down by the global economic crisis; it was resumed at the beginning of this year, when Astana declared that it would monitor all currently valid contracts for exploration and extraction (around 170 in number). As a result, on 22 July several licences were cancelled (including that for Max Petroleum), and around 100 warnings were issued to oil companies operating in Kazakhstan. This is a departure from Astana’s previous milder policy of renegotiating the conditions of contracts with those companies which had had problems complying with regulations.
Apart from this, on 14 July the government raised the customs duty on the export of oil from zero (which it had been since January 2009) to US$19 per ton, and applied it to all producers (previously, only around half of exported oil was subject to any customs duty). This decision provoked resistance from the biggest oil producers, the Tengizchevroil consortium and Karachaganak Petroleum Operating (KPO); their contracts (of the Production Sharing Agreement type), which had been agreed in the 1990s, had guaranteed their exemption from the obligation to pay the customs duty.
In addition, Astana began criminal proceedings against the biggest extraction consortia, KPO and Tengizchevroil. In July, the latter was accused of exceeding its limits for extracting oil by US$1.4bn. In the case of KPO, the government’s aim is to force the consortium to sell the state company KazMunaiGaz some of its shares (on the order of 10 to 30 per cent) in Karachaganak, one of the three biggest deposits in Kazakhstan. As for Tengizchevroil, Astana wants to break down the consortium’s resistance to paying the customs duty, and also probably to convince it to follow the options for exporting oil which Kazakhstan’s government supports (for example, transporting oil via the terminal at Batumi, Georgia, which KazMunaiGaz controls).
The actions of the government have until now mainly threatened the Western oil companies which first invested in Kazakhstan (in the 1990s, when the government was weak and urgently needed investments), and which until now have enjoyed especially beneficial terms of investment.
Moreover, the results of the new policy will relatively hit the small extraction companies most strongly; during the global economic crisis, they wrestled with their lack of funding, which meant they could not meet their commitments in time.

Return to the old strategy

Astana’s current policy towards foreign investors is a return to, and development of, the strategy employed since the beginning of this decade of increasing its supervision of the energy sector and maximising profits. Amendments to the law made between 2005 and 2007 served this aim. During the global economic crisis, however, Kazakhstan eased its strict policy towards this sector (including by reducing the duty on the export of oil to zero), in order to help investors endure the dramatic fall in price of oil. Currently Astana is returning to its former strategy, and is focusing above all on maximising its profits from the energy sector. This aim is to be achieved by raising the duties on exporting the raw materials, and also increasing KazMunaiGaz’s share in oil extraction within the country, by having it join the largest extraction companies. Astana is probably modelling its policy on the actions of the Russian government, although it is copying that strategy in a milder form. It is important to note that the appearance of alternative sources of investment in the extraction sector has been conducive to this harsher approach towards Western investors. – Above all, this concerns Chinese companies, which consent to the range of demands which Astana makes. The development of cooperation with China has been aided by the economic crisis, during which the Middle Kingdom has grown to be Kazakhstan’s biggest economic partner.

Consequences

The actions Astana has been taking are worsening the investment climate in the country (the violation of the contracts from the 1990s has called into question whether Kazakhstan does indeed respect the contracts it agrees to). Despite this, Kazakhstan is not threatened by any outflow of large foreign investments, because against the background of neighbouring Russia, the investment climate is still relatively profitable. Investors are also encouraged by the very good outlook for growth in raw material extraction (from the current figure of around 80m tonnes of oil to 180m tonnes annually over the next decade), and also by the fairly flexible policy towards the sector (the best proof of this is that the reaction to the fall in the price of oil in September 2008 was much quicker than in Russia, and also that the customs duty was reduced). An effect of this policy, on the other hand, may be a fall in interest in investing in Kazakhstan among small companies with less capital, which do not have direct contact with the government in Astana. In the future, Astana must be expected to continue and sharpen its policy of state protectionism towards the energy sector.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter