revista presei pe energie 6 aprilie

2011/04/06

Econtext: Analiza Econtext. Cat costa benzina in fiecare tara din Uniunea Europeana! Harta la zi a pretului benzinei in UE

Cea mai scumpa benzina din Uniunea Europeana este in Olanda, dupa cum arata harta europeana a benzinei, realizata de Econtext. Pretul litrului de benzina din Olanda este cu o treime mai scump decat in Romania.

Econtext prezinta o harta cu pretul mediu al benzinei din toate tarile europene, preturile fiind exprimate in euro. Din aceasta analiza rezulta ca cea mai scumpa benzina o regasim in Olanda (1,688 euro), iar cea mai ieftina este in Bulgaria (1,212 euro) si Cipru (1,208 euro).

Pretul benzinei din Romania se apropie de cele mai scazute valori din UE. Practic, Romania este pe locul cinci in topul celor mai mici preturi la benzina din comunitatea europeana.

Fata de Olanda (care are cea mai scumpa din UE), litrul de benzina din Romania este cu 33% mai ieftin. In schimb, fata de Cipru (care are cea mai ieftina benzina din UE), litrul de benzina din Romania costa cu 4,5% mai mult.

Mai trebuie spus ca Uniunea Europeana are printre cele mai mari preturi ale benzinei din intreaga lume, aproape duble fata de cele din Statele Unite. Motivul principal este ponderea taxelor in pret, in Statele Unite fiind aplicate mai putine taxe la carburanti decat in blocul comunitar. Spre comparatie, taxele din Franta ridica pretul benzinei cu circa 70% comparativ cu pretul din Statele Unite.

Romania si pretul benzinei

Chiar daca este un luru greu de acceptat, tara noastra are printre cele mai scazute preturi ale benzinei din UE. Totusi, acest lucru nu inseamna ca nu poate fi analizata structura pretului pentru a gasi zone unde ar putea fi micsorate costurile. De exemplu la mijlocul lunii ianuarie, Constantin Tampiza, directorul de dezvoltare al Lukoil in Romania, declara ca tarifele practicate de Conpet (pentru transportul titeiului) si Oil Terminal (pentru descarcarea in port a titeiului) sunt de 2-3 ori mai mari decat in alte tari din Europa. Iar acest lucru pune presiune enorma pe benzinarii, pe pretul carburantilor. Astfel, aici s-ar putea umbla pentru a vedea daca pot fi micsorate preturile.

In al doilea rand, sa nu uitam ca grupurile petroliere au avut, in cea mai mare parte, profituri uriase in ultimul timp. In unele cazuri, aceste companii ar putea sa modifice putin formulele de calculare a preturilor pentru a fi si de partea clientilor.

Sa mai spunem ca benzina si motorina se scumpesc in special din cauza unor factori externi in acest moment. De asemenea, mai trebuie spus ca, din decembrie 2010 si pana in prezent, carburantii s-au scumpit de noua ori si s-au ieftinit de doar doua ori.

Pretul mediu al litrului de benzina – (preturi in euro):

Austria – 1,373
Belgia – 1,596
Bulgaria – 1,212
Cehia – 1,403
Cipru – 1,208
Danemarca – 1,679
Estonia – 1,24
Finlanda – 1,543
Franta – 1,59
Germania – 1,542
Grecia – 1,62
Ungaria – 1,398
Irlanda – 1,455
Italia – 1,523
Letonia – 1,286
Lituania – 1,332
Luxemburg – 1,304
Malta – 1,38
Marea Britanie – 1,511
Olanda – 1,688
Polonia – 1,261
Portugalia – 1,57
Romania – 1,262
Slovacia – 1,438
Slovenia – 1,278
Spania – 1,318
Suedia – 1,573

Hotnews: Emil Boc: Privatizarea defectuoasa a Petrom ne-a legat de maini in privinta preturilor la combustibili. Vom vinde de acum doar pachete minoritare la companiile strategice

Premierul Emil Boc a declarat, marti seara, la Realitatea TV, ca se afla in imposibilitatea de a interveni in reducerea pretului combustibilului din cauza modului defectuos in care s-a facut Privatizarea Petrom in 2004. Premierul sustine ca pentru a evita asemenea blocaje pe viitor el se va opune vanzarii integrale a companiilor din domeniile strategice precum Romgaz, Distrigaz sau Hidroelectrica, ci accepta doar o vanzare de pachete minoritare la aceste companii.

“Greseala de la privatizarea Petromului ne duce in imposibilitatea de a interveni la pompa si a modifica pretul combustibilului. Nu sunt multumit de primul raport primit si astept alte concluzii ale ANAF-ului si Consiliului Concurentei. Privatizarea Petrom din 2004 ne-a adus in situatia de a fi pierdut controlul asupra rezervelor de titei si asupra unui domeniu strategic. De aceea eu m-am pronuntat impotriva privatizarii in integritate a unor companii strategice”, a declarat Emil Boc.

Ambasadorul SUA,
Mark H. Gitenstein declarase joi ca domeniul energiei din Romania nu poate fi modernizat atata timp cat companiile de stat sunt conduse de oameni lipsiti de experienta, apropiati de mediul politic.

“Doar in domeniul energetic aveti nevoie de aproximativ 10 miliarde de dolari pentru a moderniza acest segment. Aceasta modernizare nu poate fi realizata numai cu veniturile obtinute din taxe. Iar acest lucru nu se va realiza cata vreme activele apartin unor intreprinderi de stat conduse de oameni lipsiti de experienta, apropiati de mediul politic, care iau decizii nu in functie de ceea ce este mai bine pentru companie, ci in functie de interesele proprii”, a spus diplomatul american.

“Guvernul a folosit aceste companii pe post de pusculite pentru a rezolva pe termen scurt problemele de flux de numerar”. Gitenstein a dat exemplul companiei Romgazcareia “i s-a cerut sa faca o donatie de 100 de milioane de euro Guvernului pentru acoperirea unor urgente bugetare, iar reprezentantii Guvenului din CA al companiei au fost mandatati sa aprobe cererea”, a mai spus Gitenstein.

In Romania, reducerile de pret la energie par a fi acordate adesea in functie de legaturile politice

Ambasadorul SUA la Bucuresti s-a referit si la preturile preferentiale la energie acordate unor companii.

“Relatarile presei au aratat ca, de cel putin 10 ani, peste 50% din productia energetica a companiie Hidroelectrica a fost indreptata catre contracte preferentiale de energie la preturi considerabil mai mici decat costurile de productie. Acest lucru a determinat pierderi semnificative de profit si insuficiente investitii in companie, fortand guvernul sa redirectioneze fondurile publice reduse spre a sutine compania”, a aratat Mark H. Gitenstein.

Intr-o telegrama Wikileaks, clasificata “Confidential” si redactata in 2006, este prezentat modul in care Ministerul Economiei si Petrom au negociat liberalizarea preturilor, negociere anulata in ultimul moment de un telefon primit de la o institutie guvernamentala din domeniul reglementarii.

“Sectorul energetic este in criza, mai ales avand in vedere cresterea costurilor globale si presiunea crescanda asupra Guvernului Romaniei pentru a permite liberalizarea totala a pretului la gazele naturale de productie interna. In timp ce Guvernul regleaza piata consumatorilor captivi (consumatorii individuali si micile afaceri), OMV/Petrom si-a exercitat dreptul de a vinde gaze pe piata libera, in ciuda obiectiilor Guvernului. Sub presiunea UE si FMI, Guvernul a fost de acord in cele din urma sa liberalizeze piata pentru marii consumatori, care inseamna 75%. In Octombrie (2006 – n.red.), o luna cu cerere relativ mica, OMV/Petrom a fortat chestiunea limitand accesul distribuitorilor regionali la produsele sale, fortandu-i sa fie de acord cu preturi mai mari decat Guvernul incercase sa impuna”, se arata in document.

In comentariul care incheie telegrama, oficialii americani noteaza: “Observam, totusi, ca sectorul energetic este in mod traditional unul dintre cele mai intens manipulate si predispuse la coruptie sectoare din economia Romaniei. Grupuri de interese de afaceri romanesti au incercat indelung sa controleze resursele energetice locale intr-o maniera care ar fi adus beneficii multor dinozauri industriali (inclusiv combinatelor chimice si de productie de ingrasaminte) care sunt competitive doar datorita energiei ieftine.”

ziare.com: Chinezii ar putea construi un complex energetic la Uricani

Un complex energetic ar putea fi construit la Uricani, judetul Hunedoara, de catre investitori chinezi, pe locul fostei mine de la Valea de Brazi.

Cel putin asta spera autoritatile de la Uricani, care spun ca au decis sa ia legatura cu investitori chinezi, pentru ca zacamantul din mina inchisa acum cativa ani sa fie din nou exploatat.

Mai mult, primarul din Uricani, Danut Buhaescu, spune ca acolo e loc si de un complex energetic ecologic si ca toate ar putea deveni realitate, daca chinezii accepta colaborarea.

“La fosta mina Valea de Brazi doar 5 la suta din zacamant a fost exploatat. Am lansat la Ambasada Chinei propunerea de a exploata acest zacamant pentru ca, chinezii ar vinde energie dupa ce ar crea in locul unde a existat mina Valea de Brazi un complex energetic care sa cuprinda exploatarea carbunelui si o termocentrala ecologica, cu zero emisii de carbon. In China exista un astfel de proiect pilot, iar noi mizam pe faptul ca aici, la Valea de Brazi, exista foarte mult carbune”, spune Danut Buhaescu, primarul orasului Uricani.

Mina de la Valea de Brazi a fost inchisa, insa primarul orasului Uricani, care a si lucrat timp de mai multi ani la acea exploatare de huila, sustine ca rezervele neexploatate ajung pentru o jumatate de secol.

Mina Valea de Brazi a fost deschisa in august 1986 si a functionat vreme de 12 ani, pana in anul 1998, cand a fost inchisa.

Green Report: Ponderea energiei nucleare din Romania va creste in urmatorii ani

Aproximativ 18% din energia electrica produsa in Romania la ora actuala este energie nucleara produsa de centrala de la Cernavoda, potrivit Nuclearelectrica.

Procentul va creste insa in urmatorii ani, daca tinem cont de planurile de dezvoltare ale companiei si de strategia energetica a Romaniei.

Astfel, in timp ce autoritatile din Germania se gandesc sa renunte complet la energia nucleara, iar Uniunea Europeana isi reevalueaza pozitia fata de acest tip de energie, Romania se pregateste pentru investitiile in noile reactoare de la Cernavoda.

Unitatile 3 si 4 ar trebui sa inlocuiasca Unitatile 1 si 2 care vor fi inchise. Dezafectarea acestora va fi facuta atunci cand se vor implini 30 de ani de la punerea in functiune, iar procedura va costa statul roman circa 750.000 euro. Unitatea 1 de la Cernavoda a intrat in exploatare in 1996, iar Unitatea 2 in anul 2007.

Unitatile 3 si 4: investitie de 400 miliarde euro

Pentru realizarea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizata prin parteneriat intre statul roman, prin intermediul Nuclearelectrica si investitori privati.

Constructia reactoarelor nucleare, ale carei costuri sunt evaluate la patru miliarde de euro, este derulata de firma mixta EnergoNuclear, in care statul, prin Nuclearelectrica, detine participatia majoritara.

Initial, au depus oferte si au fost selectati 6 investitori: Arcelor Mittal Romania, Grupul CEZ Republica Ceha – 9,15%, ENEL Italia – 9,15%, GDF Suez – 9,15%, Iberdrola Spania – 6,2% si RWE Germania – 9,15%, in conditiile in care statul roman va detine 51% din actiuni.

Grupurile energetice RWE (Germania), GDF Suez (Franta-Belgia) si Iberdrola (Spania) au anuntat insa in luna ianuarie ca se vor retrage din proiect, motivand incertitudinile economice privind piata energiei.

Primul investitor care a anuntat ca se retrage din proiect a fost grupul ceh de utilitati CEZ, care a vandut actiunile motivand ca isi va concenta activitatea pe principalele investitii in Cehia si in consolidarea achizitiilor existente din strainatate.

Procedurile de atragere a investitorilor pentru constructia unitatilor 3 si 4 au inceput in 2006.

Nucleara pierde teren

Opt francezi din zece, adica 83% din populatia Frantei, vor ca in urmatorii 30 de ani sa fie reduse semnificativ sursele de energie atomica in favoarea exploatarii resurselor regenerabile, potrivit unui sondaj publicat astazi de cotidianul „France-Soir”.

Conform sondajului, pe culori politice, 90% din simpatizantii de stanga si 66% din simpatizantii de dreapta doresc reducerea arsenalului nuclear francez, pe cand 56% din francezi isi fac griji fata de pericolul reprezentat de centraleel atomice fata de 44% care declara ca nu considera energia nucleara un pericol.

Pe fondul incidentului nuclear din Japonia, cele mai multe state ale lumii si-au modificat politica privind acest tip de energie.

Potrivit Greenpeace, presedintele rus Dimitri Medvedev a declarat la sfarsitul lunii martie ca ar trebui sa existe la nivel global o interzicere a construirii de centrale nucleare in zone cu risc ridicat de producere a seismelor puternice.

Rusia deja a interzis construirea de centrale nucleare in zone unde s-ar putea produce cutremure de 8 grade, a mai declarat președintele rus.

Adevarul: GDF Suez Energy: Gazele de import vor fi mai scumpe cu 33% la iarnă

Preţul gazelor de import va creşte cu cel puţin 33% în această iarnă, din cauza cotaţiilor extrem de ridicate ale petrolului, au declarat, pentru „Adevărul”, reprezentanţii GDF Suez Energy România (fostul Distrigaz Sud).

„În ipoteza optimistă în care preţul barilului ar fi menţinut la nivelul actual, preţul la gazul de import ar depăşi 160 lei/MWh (530 de dolari pe mia de metri cubi – n.r.) iarna viitoare, comparativ cu nivelul actual de 120 lei/MWh (400 de dolari pe mia de metri cubi – n.r.) şi cu nivelul ultimei actualizări făcute de ANRE de 79 lei/MWh”, au arătat oficialii companiei.

Ei au arătat că anul acesta au propus un calendar de creştere a preţului la gaze în mai multe etape: 9,8% la 1 februarie, 4,2% la 1 aprilie şi 7,5% la 1 iulie, argumentând că diferenţa între costul real al gazelor şi preţul de vânzare este în prezent mai mare de 25%.

Preţul reglementat nu a mai fost modificat din iulie 2009, când a scăzut cu 5%

“GDF SUEZ Energy România a înaintat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) toate datele care justifică necesitatea creşterii preţului la gaze. Reamintim că preţul final la gazele naturale nu a fost modificat în ultimele 22 de luni şi nu reflectă deloc costul real de achiziţie a gazului. Este suficient să comparăm preţul gazului de import publicat de ANRE şi coşul de gaze pentru lunile trecute pentru a vedea lipsa evidentă a unei corelări între costurile şi preţul de vânzare pe piaţa reglementată”, au susţinut reprezentanţii GDF Suez.

Astfel, preţul la gazele de import a evoluat între octombrie 2009 şi prezent de la 79 lei/MWh la 120 lei/MWh, ca rezultat al majorării constante a preţului petrolului în cursul anului 2010.

“În plus, în afară de creşterea intrinsecă a costului gazului rusesc, trebuie avută în vedere şi ponderea tot mai mare a gazului importat în coşul de gaze care a atins un nivel record, de 41,2% în februarie 2011, respectiv de 39% în martie. Aceşti doi factori, costul gazului importat şi coşul de gaze, au condus, în primul trimestru din 2011, la un decalaj de 20 lei/MWh între costul de achiziţie şi preţul de vânzare a gazului. Conform reglementărilor, diferenţele de costuri constate în 2010 şi 2011 vor trebui recuperate în următoarele luni”, au mai spus reprezentanţii grupului francez.

Companiile au cerut o scumpire în etape

“Conştienţi de impactul social al unei astfel de creşteri, GDF SUEZ Energy România agreează o creştere în etape. Astfel, anul trecut, am solicitat şi argumentat o creştere de 5% care ar fi putut permite atenuarea şocului unei creşteri cu două cifre. Şi anul acesta am propus un calendar de creştere a preţului la gazele naturale în mai multe etape: 9,8% la 1 februarie, 4,2% la 1 aprilie şi  7,5% la 1 iulie. Decizia îi revine însă Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, însă cerinţa noastră este aceea de a se aplica reglementările metodologiei tarifare în vigoare”, au continuat ei.

Amânarea deciziei de creştere a preţului la gaze nu este benefică nici pentru furnizorii de gaze, care acumulează pierderi care pun în pericol sănătatea financiară a societăţii, nici pentru populaţie care va trebui să facă faţă unei creşteri mult mai importante.

“Niciun furnizor nu poate să vândă gaze la un preţ inferior costurilor de achiziţie. Decizia de a nu se modifica preţurile prejudiciază sănătatea financiară a societăţii şi implicit siguranţa livrărilor de gaze şi continuarea investiţiilor în modernizarea şi dezvoltarea reţelei. Pe termen scurt, ea poate părea benefică pentru consumatori dar, pe termen mediu, ea se va dovedi şi mai greu de suportat”, au argumentat oficialii companiei energetice.

Guvernul vrea să îngheţe preţul pentru populaţie până în martie 2012

„Adevărul” a relatat, în ediţia de luni, că autorităţile iau în calcul posibilitatea ca populaţia să primească un procent foarte mare de gaze din producţia internă, ceea ce ar însemna că, până în martie anul viitor, preţul pentru clienţii casnici ar putea să nu fie modificat.

În schimb, firmele vor consuma mai mult gaz de import şi vor plăti un preţ mai mare. Această modificare ar putea avea loc cel mai devreme în luna iunie, iar până atunci nu va fi operată nicio schimbare de preţ 

Întrebaţi dacă, în opinia lor, această măsură ar fi sau nu benefică, reprezentanţii GDF Suez Energy au arătat că sunt “deschişi oricărei propuneri, atâta timp cât este prevăzută o abordare concertată, a tuturor jucătorilor pieţei, iar consecinţele unui astfel de mecanism, ale cărui reguli nu există astăzi, vor fi cunoscute şi analizate. În prezent, nu avem cunoştinţă de nicio astfel de propunere care să fi fost înaintată spre analiză operatorilor de pe piaţă”.

money.ro: Bulgaria a îngheţat proiectul centralei nucleare Belene

Bulgaria a îngheţat proiectul de construcţie a unei centrale nucleare la Belene din cauza temerilor legate de siguranţă, în urma dezastrului de la centrala Fukushima din Japonia, au declarat, marţi, oficiali citaţi de Reuters.

Oponenţii proiectului susţin că este prea costisitor şi va adânci dependenţa energetică a Bulgariei faţă de Rusia.

Ecologiştii sunt îngrijoraţi că centrala va fi construită într-o zonă seismică.

Compania de stat NEK din Bulgaria şi Atomstroyexport din Rusia, care a contractat construirea a două reactoare la Belene, de 1.000 de megawaţi fiecare, au convenit amânarea proiectului până la sfârşitul lui iunie, se arată într-un comunicat al NEK.

Cele două companii au semnat un memorandum de înţelegere care blochează activităţile de construcţie a centralei pe malul Dunării, în apropiere de o zonă seismică, şi amână comandarea de noi echipamente pentru centrală.

“Companiile au decis să efectueze o analiza detaliată a problemelor legate de siguranţă”, potrivit NEK.

Cele două companii au convenit în noiembrie să înceapă lucrările de construcţie până la sfârşitul lui martie, iar centrala să devină operaţională până în 2017.

Tot marţi, NEK s-a angajat, fără consimţământul guvernului, să semneze, în termen de două luni, un document angajant privind construcţia Belene. Din acest motiv, directorul general al NEK, Krasimir Pârvanov, a fost concediat, a anunţat Ministerul Energiei.

“Susţinem memorandumul de amânare a proiectului, dar Pârvanov nu avea prerogativele să se angajeze că Bulgaria va semna un document angajant pentru centrală, în termen de două luni. Ce se va întâmpla dacă nu vom ajunge la un acord referitor la preţ până atunci?”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.

El a precizat că înlăturarea lui Pârvanov nu anulează documentele semnate, iar Bulgaria va încerca să ajungă la un acord în termenul stabilit.

Potrivit unui sondaj recent, numai 24% dintre bulgari sunt de acord cu construirea noii centrale nucleare la Belene, comparativ cu 80% înaintea crizei din Japonia.

Tags: , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter