revista presei pe energie 5 aprilie

2011/04/05

Centrul Roman pentru Politici Europene: Piata unica de energie: Europa face al treilea pas inainte, noi inca unul inapoi

Pe 3 martie 2011 a expirat termenul de un an si jumatate in care statele membre UE ar fi trebuit sa transpuna in legislatia nationala directivele din al Treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene pentru piata comuna in sectorul energiei electrice si a gazului. Scopul Pachetului este sa accelereze constructia unei piete competitive in energie, intai la nivel regional si apoi la nivelul intregii Uniuni, in conditiile in care multe state membre au dificultati sau chiar se opun fatis liberalizarii pietelor lor nationale de energie. Ca de obicei, nu ne dezmintim: in loc s-o luam inainte, facem pasi grabiti inapoi, iar legile de azi sunt ceva mai proaste decat cele de ieri.

Liberalizarea inceputa la sfarsitul anilor ’90 s-a lovit in mod constant de-a lungul timpului de rezistenta statelor membre dominate de monopoluri nationale.  Situatia transformarii pietelor variaza puternic de la tara la tara, ceea ce a facut necesar acest al treilea pachet de directive, care va impulsiona reformele pietei electricitatii, dar in mod special a gazului.

Studiul expliciteaza principalele directii pe care pachetul legislativ le urmareste, precum cresterea independentei operatorilor de transport, accesul nediscriminatoriu al consumatorilor si furnizorilor la retelele de distributie a energiei electrice si a gazului, cresterea independentei autoritatii de reglementare, sau definirea adecvata a consumatorului vulnerabil pentru evitarea unor distorsiuni de natura sociala in pietele de energie.

La toate aceste capitole, Romania nu numai ca nu a facut progrese, chiar a regresat fata de perioada pre-aderare: privatizarile au fost abandonate in favoarea infiintarii campionilor integrati in electricitate,  continuarea liberalizarii preturilor este exclusa din considerentele protectiei sociale, iar ”baietii destepti” din diverse industrii beneficiaza de gaz si energie electrica la preturi mai mici decat pe piata.

Raportul poate fi descarcat aici.

Sinteza raportului se afla aici.

Acest raport  apare  în  cadrul  proiectului  „România  activă  în  dezbaterile  europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE)  și  finanțat  de  Fundația  Soros  în  cadrul  Inițiativei  de  Politică Externă. Conținutul acestui  raport nu  reprezintă  în mod necesar poziția  oficială a  Fundației  Soros.

Hotnews: Surse: Autoritatile iau in calcul o scumpire a gazelor pentru luna mai

Autoritatile se gandesc la o posibila majorare a preturilor la gazele naturale chiar din luna mai, potrivit unor surse guvernamentale. “Este exclus sa vorbim despre cresterea preturilor la gaze in luna aprilie, insa nu acelasi lucru pot spune de luna mai. Nu pot sa va spun cu cat s-ar putea majora preturile. Vor fi probabil cateva procente. Este inevitabil, s-au tinut prea mult timp in frau aceste preturi. In mod real, gazele ar fi trebuit sa se scumpeasca treptat din 2009 pana in prezent cu 40%, daca tinem cont de faptul ca s-au scumpit gazele din import, iar apoi a crescut ponderea lor in cosul de gaze”, au precizat sursele citate. Ultima scumpire a gazelor la consumator a avut loc in vara lui 2008, iar in 2009, au avut loc doua runde de ieftiniri.

  • In Romania pretul pentru gazele din productia interna a fost  blocat in ultimii ani la nivelul de 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce preturile la gazele din import au tot crescut de la 290 dolari/1.000 mc in 2009 la 400 de dolari/1.000 mc in prezent.

Ponderea importurilor a tot crescut, mai ales din cauza facilitatii primite de  combinatele chimice care au consumat o lunga perioada de timp, din 2009 pana in octombrie 2010, doar gaze din productia interna. Consumul masiv din productia interna a golit depozitele, ANRE fiind nevoita sa creasca ponderea importurilor in structura amestecului de gaze naturale pana la 40%, fata de 20% cat era in  mod obisnuit. Daca Petrom  si-ar indrepta 20% din productie catre centrala de la Brazi, ponderea importurilor in cosul destinat celorlalti consumatori va fi si mai mare, fapt care s-ar putea reflecta in preturi.

De asemenea, autoritatile trebuie sa pregateasca un calendar al liberalizarii pietei gazelor, fapt care este prevazut si in Directiva europeana 73/2009 privind organizarea pietei gazelor, directiva care ar fi trebuit transpusa in Romania inca de pe 3 martie. Deocamdata, exista in dezbatere publica un proiect de ordonanta privind transpunerea directivei.

Potrivit art. 98, aliniatul 5 din OUG privind piata gazelor, “in termen de ___ luni de la data intrarii in vigoare a  prezentei _______ANRE va stabili un calendar de eliminare a preturilor reglementate catre toate categoriile de clienti, cu exceptia clientilor vulnerabili”. De asemenea, aliniatele 7 si 8 din acelasi articol arata asa: (7) Pentru acoperirea necesarului de gaze naturale, toti consumatorii au dreptul de a fi  alimentati cu gaze naturale in aceeasi structura intern/import a surselor. Pentru piata reglementata, asigurarea, in aceasta structura, a cantitatilor de  gaze naturale se realizeaza de catre furnizorii licentiati, acestia avand acces nediscriminatoriu la sursele interne de gaze naturale. (8) Prevederile alin. (7) se aplică conform unui calendar aprobat ……………….” Liniutele arata ca autoritatile nu stiu foarte clar in cat timp se va produce eliminarea preturilor reglementate. Calendarul trebuie intocmit de ANRE, insa  surse din piata spun ca aceasta inca nu a primit “ok-ul” din partea premierului pentru stabilirea unui termen exact. “Trebuie sa facem mai intai un studiu,  iar compania care se va ocupa de elaborarea acestuia trebuie selectata prin SEAP. Deci mai dureaza, nu putem spune cand va fi gata calendarul. Prin toamna, cel mai probabil”, spun reprezentanti ai ANRE. Pana atunci, insa, trebuie aprobat actul normativ, iar acesta nu poate fi adoptat cu liniute.

Directiva introduce si notiunea de client vulnerabil. Potrivit definitiei din proiecte, in categoria  clientilor vulnerabili intra consumatorii casnici si cei care furnizeaza servicii sociale esentiale, cum ar fi asistenta medicala sau ingrijirea copiilor, activitati educative si alte servicii sociale si de binefacere, precum si servicii indispensabile pentru functionarea statului, definiti prin Hotărâre a  Guvernului. Insa, autoritatile sunt constiente ca nu orice consumator casnic poate fi numit client vulnerabil, de aceea inca se lucreaza la definirea  acestuia. O persoana cu averi impresionante poate fi consumator casnic, insa nu poate fi inclus in categoria clientilor vulnerabili. De aceea, autoritatile  vor sa introduca un plafon de venituri pana la care un consumator poate beneficia de gaze la preturi reglementate.

Financiarul: Pretul gazelor va creste doar pentru consumatorii industriali, cu pana la 9%

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) analizeaza inca solicitarea inaintata in 2010 de catre distribuitorii de gaze privind majorarea tarifelor cu 25%. Pretul gazelor va creste doar dupa ce ANRE va modifica legislatia dupa care se calculeaza actualele tarife, sustin surse citate de Antena3. O majorare de cel mult noua procente s-ar aplica numai pentru consumatorii industriali, cel mai probabil din luna mai. Consumatorii casnici ar urma sa primeasca numai gaze din productia interna, cu mult mai ieftine decat cele din afara.

e-nergia.ro: Cine a ars cel mai mult gaz la începutul anului

Datele ANRE pentru prima lună a anului arată că populaţia a devenit cel mai mare consumator de gaz al ţării luând locul industriei chimice. De asemenea, relevant este şi faptul că importul de gaze a crescut foarte mult faţă de anii trecuţi.

Gospodăriile au reprezentat sectorul în care s-a contabilizat cel mai mare consum de gaz natural în prima lună a anului, luând locul industriei chimice cea care ocupa, constant, prima poziţie în topul celor mai mari consumatori la sfârşitul anului trecut. Astfel, din cei puţin peste 20 de milioane de MWh consumaţi în ianuarie, casnicii au reprezentat 26,2%, potrivit datelor Agenţiei de Reglementare în Energie(ANRE). Termocentralele au fost al doilea cel mai mare consumator cu 23% din total în timp ce industria chimică a picat pe locul trei cu doar 15% din total. Consumul relativ redus al acestei industrii se poate explica prin închiderea de către InterAgro a patru din cele şase combinate chimice pe care le deţine pe motiv că preţul actual al gazului nu acoperă costurile de funcţionare a fabricilor.

Industria, alta decât cea chimică, a fost al patrulea consumator cu 7,3% din totalul cantităţilor de gaz consumate.

Producţia internă a asigurat 70% din consumul României, restul fiind acoperit din importuri. În luna ianuarie a acestui an s-au consumat de aproape două ori mai multe gaze ruseşti decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi de şase ori mai multe decât în 2009.

Pe piaţa reglementată, GDF SUEZ Energy Romania este, în continuare, cel mai mare furnizor dând gaz la 46% dintre gospodării. Francezii sunt urmaţi, la mică distanţă, de E.ON Energie Romania care deţine 44% din piaţă. Restul furnizorilor sunt mici niciunul neacoperind mai mult de 1,83% din piaţă.

În schimb, pe piaţa liberă cel mai mare furnizor este OMV Petrom Gas cu 26% deţinut de al doilea mare producător din ţară, OMV Petrom. Romgaz, primul producător ocupă doar locul trei în topul furnizorilor cu 19,52% din piaţă în timp ce poziţia a doua, cu 19,65%, este ocupată de InterAgro, compania miliardarului Ioan Niculae.

Producţia autohtonă a fost acoperită în proporţie de 53% de Romgaz în timp ce OMV Petrom a avut o cotă de 44%. Restul reprezintă mici producători.

money.ro: România a plătit în ianuarie cel scump gaz de import din ultimii doi ani

România a importat în luna ianuarie gaze naturale la preţul de 399 dolari pe 1.000 metri cubi, cel mai mare nivel din martie 2009, reiese din datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

În 2010, preţul cel mai ridicat pentru gazele de import a fost atins în luna decembrie, respectiv 386 dolari.

Pe parcursul primului trimestru din 2009, gazele naturale au fost importate la 492-493 dolari pe 1.000 metri cubi.

De asemenea, în luna ianuarie a anului în curs gazele din import au reprezentat 30,07% din consumul total, cel mai mare nivel din martie 2008, când ponderea a fost de 31,23%.

România importă gazele indirect din Federaţia Rusă, prin intermediul firmelor WIEE România şi Conef Gaz. WIEE este deţinută de WIEE Elveţia, societate mixtă înfiinţată în 1993 de Wintershall (din grupul german BASF) şi grupul rus Gazprom pentru a furniza gaze naturale ruseşti ţărilor sud-est europene. Conef este controlată de grupul rus Vimetco, proprietarul producătorului de aluminiu Alro Slatina (ALR).

Cei mai mari producători de gaze din România sunt OMV Petrom (SNP) şi Romgaz Mediaş, cele două companii acoperind anul trecut peste 97% din piaţă.

Gazele produse în România au acoperit anul trecut 82,84% din consum, iar importurile 17,16%.

money.ro: FMI: Înfiinţarea companiilor naţionale din energie compromite activele viabile din domeniu

Societăţile cu capital de stat împiedică dezvoltarea sectorului privat, iar înfiinţarea celor două companii naţionale din energie compromite viabilitatea activelor din domeniu, sunt de părere experţii FMI în Raportul prezentat Board-ului organizaţiei mondiale, postat pe site-ul FMI împreună cu Scrisoarea de Intenţie a autorităţilor române.

Scrisoarea de Intenţie a autorităţilor române este semnată de ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

‘Societăţile cu capital de stat constituie o frână în dezvoltarea sectorului privat’, primind subvenţii echivalente cu 0,5% din PIB-ul României şi generând pierderi operaţionale şi arierate, cele din urmă ridicându-se la 4% din PIB’, se arată în Raportul privind noul Acord preventiv cu FMI, care mai afirmă că ‘firmele de stat ineficiente au rămas dominante în sectoare ca energia şi transporturile’.

În energie, experţii FMI avertizează că ‘înfiinţarea companiilor naţionale va compromite activele viabile, prin combinarea acestora cu cele neviabile’ şi insistă asupra reinstaurării ‘autonomiei operaţionale şi financiare’ a autorităţii de reglementare în domeniu.

O altă cale de eficientizare a activităţii din energie propusă de autorii raportului FMI în cadrul prezentării noului acord preventiv cu România este identificarea de investitori privaţi pentru societăţile din domeniu, inclusiv pentru Transelectrica, Transgaz, Romgaz şi Petrom. Companiile neprofitabile de extracţie a cărbunelui trebuie să fie ‘reduse’, iar activele viabile trebuie să fie separate de cele neviabile, inclusiv în cadrul companiei Termoelectrica.

În domeniul transporturilor, noul Acord cu FMI prevede ca până la finele lui august să fie închise trasee de transport pentru pasageri totalizând 1.000 de kilometri (CFR Infrastructură) şi vor fi organizate ‘licitaţii competitive’ pentruservicii publice şi activităţi de întreţinere, care să ducă la ‘scăderea semnificativă a pierderilor şi arieratelor’.

Şi tarifele la Metrorex şi în transportul feroviar de pasageri, ca şi la RATB, se vor mări pentru ‘a asigura recuperarea costurilor prin majorarea tarifelor’, iar pentru CFR Marfă şi Tarom vor fi identificaţi investitori strategici.

În cuprinsul Scrisorii de Intenţie, autorităţile române se angajează ca până la finele lunii iulie să fie elaborate planuri de acţiune pentru toate întreprinderile cu capital de stat (până la finele lui aprilie, pentru cele mai importante) care să ateste viabilitatea financiară a fiecărei companii cu capital de stat, să le clasifice pentru lichidare, privatizare sau restructurare. Pentru privatizările cheie, autorităţile române promit să angajeze ‘un consultant recunoscut pe plan internaţional’.

Transelectrica şi Transgaz vor privatiza 15% din capital până la finele lui 2011, iar Romgaz până la finele lui 2012.

În transporturile feroviare, Scrisoarea de Intenţie prevede oferirea spre privatizare a unui pachet minoritar la CFR Marfă. CFR Călători urmează să fie restructurată şi vor creşte tarifele pentru a se asigura o reducere cu 15% a pierderilor în 2011 şi pentru a nu se mai acumula noi arierate.

În transportul urban va fi înfiinţată o nouă autoritate care va superviza activitatea Metrorex şi RATB, legea permiţând ‘majorări de tarife peste cota de inflaţie’, iar costurile de întreţinere la Metrorex se vor reduce cu 30% până la finele lui 2011.

Companiile cu capital de stat monitorizate în ceea ce priveşte subvenţiile primite şi profitul înbainte şi după impozitare sunt CFR S.A., C.N. de Autostrăzi de Drumuri Naţionale din România S.A., C.N. a Huilei S.A., C.N. Poşta Română S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Filiala de Intreţinere şi Servicii Energetice “Electrica Serv” – S.A., Metrorex S.A., ‘CFR Marfă’ S.A., ‘CFR Călători’ S.A., Tarom S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A., S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord S.A., S.C. Oltchim S.A., Termoelectrica S.A., SN a Lignitului Oltenia S.A., S.C. Electrificare CFR S.A., S. C. Intervenţii Feroviare S.A., S. C. Telecomunicaţii C.F.R. S.A.

În martie 2011, stocul de arierate al societăţilor cu capital de stat va trebui să fie de 18,8 miliarde de lei, urmând ca în decembrie volumul arieratelor să fie de maximum 18 miliarde de lei.

Hotnews: Jeffrey Franks: Pierderea de eficienta a firmelor din domeniul energetic loveste economia statului roman

Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, luni seara, la Realitatea TV ca datele statistice arata o crestere economica in Romania, justificata de scaderea ratei somajului si de cresterea industriala, insa considera ca pierderea de eficienta a firmelor din domeniul energetic loveste economia statului roman “in integralitatea sa”.

Jeffrey Franks considera ca in sectorul energetic din Romania exista firme care nu sunt profitabile si care trebuie restructurate si unele care sunt proprietatea statului roman, care sunt profitabile, dar nu sunt eficiente. Astfel, sustine seful misiunii FMI, “este mai bine pentru Romania ca firmele din sectorul energetic sa se restructureze, sa fie mutate dinspre sectorul public catre cel privat si apoi sa avem astfel, un sector energetic mult mai eficient”.

Franks afirma ca exista crestere in ultimul trimestru si exista indicii ca acesta crestere continua si in acest trimestru, “deci toti indicatorii arata o crestere pentru anul acesta si mentinem aceasta prognoza de crestere cu 1,5% sau poate chiar mai mult”.

“In Romania s-a inregistrat deja o scadere in rata somajului, o crestere industriala, se recupereaza slujbele. Dureaza ceva timp pana cand efectele vor fi simtite de populatie”, a mai spus Franks, care spera ca eforturile pe care guvernul le va face sa fie unele de care sa beneficieze toata Romania, sa fie inflatie mai mica si servicii publice mai eficiente.

Declaratiile lui Jeffrey Franks

  • Ceea ce sper sa se intample este ca, chiar si intr-un astfel de context de dezbatere si campanii electorale, in Romania sa existe politici sanatoase.
  • In noul acord semnat cu Guvernul Romaniei exista o prevedere ca pe parcursul a mai multe luni de zile, autoritatile o sa faca evaluari ale intreprinderilor publice pentru a-si defini strategiile, fie ca va fi vorba de privatizari partiale sau totale, fie ca va fi vorba de restructurari, fie sa fie inchise pentru ca nu sunt viabile.
  • Noi nu vom impune guvernului o configurare anume: cate trebuie sa fie privatizate, inchise sau restructurate. O sa lasam analiza tehnica, pentru fiecare firma, sa fie cea care sa dicteze rezultatele. La urmatoarea vizita vom studia cele mai importante intreprinderi, cam 20, ne vom uita la fiecare strategie si vom urmari modul in care se vor aplica acele strategii.
  • Eu ma astept sa se porneasca privatizarea in cazul unor companii, urmand ca statul sa isi retina interesele in altele. Cred ca vom vedea o crestere sanatoasa a economiei.
  • Pentru firmele publice care au insa prea multi muncitori, vor trebui sa fie facute niste ajustari.
  • Sectorul energetic este una din zonele principale pe care concentram reformele structurale in acest an.
  • Cu siguranta, consideram ca in sectorul energetic exista firme care nu sunt profitabile si care trebuie restructurate si unele care sunt proprietatea statului roman, care sunt profitabile dar nu sunt eficiente.
  • Cred ca pierderea de eficienta a firmelor din domeniul energetic este cea care loveste economia in integralitatea sa. Este mai bine pentru Romania ca firmele sa se restructureze, sa fie mutate dinspre sectorul public catre cel privat si apoi sa avem astfel, un sector energetic mult mai eficient.
  • Avem crestere in ultimul trimestru si exista indicii ca acesta crestere continua si in acest trimestru, deci toti indicatorii arata o crestere pentru anul acesta si mentinem acesta prognoza de crestere cu 1,5% sau poate chiar mai mult. In Romania s-a inregistrat deja o scadere in rata somajului, o crestere industriala, se recupereaza slujbele. Dureaza ceva timp pana cand efectele vor fi simtite de populatie
  • In continuare exista unele riscuri, de aceea autoritatile au luat decizia de a avea un nou acord preventiv cu FMI si Banca Mondiala. Eu cred ca a fost o decizie inteleapta. Vreau sa spun ca pacientul isi revine, dar de aceea este bine sa aiba o polita de asigurare pentru evenimente neplacute.
  • Cred ca este foarte important ca oamenii sa isi dea seama ca au existat dureri in aceasta recesiune din Romania si ca eforturile comunitatii internationale, furnizand 20 de milioane de euro de sprijin in acest program, care tocmai s-a inchis, au mai micsorat aceste dureri.
  • Speram ca eforturile pe care le face guvernul sa fie unele de care sa beneficieze toata Romania, sa fie inflatie mai mica si servicii publice mai eficiente.

Romania Libera: Cine investeşte un miliard de euro în Galaţi

Criza de la centrala nucleară de la Fukushima şi efectul pe care l-a avut în evoluţia politică din Germania, prin pierderea de către Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a alegerilor în landurile Baden-Württemberg şi Rhenania-Palatinat, readuc în actualitate dezbaterile în legătură cu investiţiile în producţia de energie, la acest moment fiind în ascensiune, aşa cum o demonstrează evoluţiile din Germania, curentul de opinie ce se opune producţiei de energie în centrale nucleare. În acest context, edilii Galaţiului se pot lăuda cu o investiţie importantă, de aproximativ 1 miliard de euro, în construirea unei termocentrale pe cărbune, derulată de grupul ENEL (Italia) în asociere cu Global International 2000 din Bucureşti. În 2007, Global International 2000 din Bucureşti a concesionat în Zona Liberă Galaţi o suprafaţă de 36,5 ha în Zona Liberă Galaţi, pentru 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire a concesiunii cu încă 24 de ani. Este cea mai mare suprafaţă concesionată într-o zonă liberă din România. Centrala va produce 800 Mw şi va funcţiona pe bază de cărbune adus din Ucraina.

Deşi aceasta presupune un consum zilnic de 200 tone de cărbune, impactul ei asupra mediului este minim prin adoptarea „Tehnologia pentru Cărbune Curat” (TCC), recunoscută pe plan mondial ca tehnologia cu cel mai redus impact asupra mediului. Termocentrala va utiliza „cazane ultrasupracritice”, de presiune şi temperaturi ridicate, care permit îmbunătăţirea randamentului, reducerea substanţelor poluante şi minimalizarea costurilor de producţie. TCC implică şi folosirea de filtre sofisticate pentru captarea no-xelor, iar apa folosită este integral recuperată. Fluxul tehnologic principal este completat de un sistem de administrare a materiei prime, care asigură transportul şi depozitarea cărbunelui în condiţii de perfectă siguranţă din punctul de vedere al pro¬tecţiei mediului. Tehnologia include şi un sistem computerizat de monitorizare a întregului ciclu de producţie. Pentru viitor, ENEL ia în calcul şi o extindere a producţiei de energie electrică până la 2000 Mw, ceea ce ar face din ca termocentrala de la Galaţi să fie cea mai importantă capacitate de producţie din sud-estul Europei.

Controverse

Dincolo de aspectele pur tehnice, investiţia are parte şi de unele controverse, pentru că patronul Global International 2000, Boris Golovin, a fost ofiţer în Spetnatz, trupele speciale ale urmaşului serviciului de spionaj al armatei sovietice. Firma lui Golovin este un furnizor important de cărbune pentru centralele termice din România, Deva, Iaşi şi Suceava.

Echivalentă a unui reactor nuclear

În etapa de construire a centralei vor fi create peste 2.000 de locuri de muncă. Datorită gradului avansat de automatizare, în activitatea de producţie vor fi implicaţi numai 150 de energeticieni. La o producţie de 800 Mw, termocentrala de la Galaţi este comparabilă cu un reactor nuclear, în condiţiile în care, spre exemplu, în luna ianuarie, producţia celor două reactoare de la Cernavodă a fost de 1.001 Mw.

În acest context, a apărut şi la Galaţi o reacţie, dar evident, în contratimp! Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi (AJPS) Galaţi, care a primit contractul de administrare a celor 8.247 ha ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului a anunţat că se opune construirii termocentralei, care este în zona parcului. AJPS nu a dat avizul cerut de ENEL şi nici nu are de gând să o facă. „Asociaţia noastră, care este administratorul unei arii naturale protejate situate în vecinătatea Zonei Libere, nu şi-a dat avizul pentru construirea acestei termocentrale. Suntem de acord cu folosirea tuturor surselor de energie, care însă nu au un efect şi un impact negativ asupra mediului înconjurător. Din acest motiv nu am dat un răspuns pozitiv atunci când ni s-a solicitat acordul, atât din partea firmei italiene”, a declarat preşedintele AJPS, psihologul Ion Ştefan.

e-nergia.ro: SOCAR deschide 300 de benzinării în România

După ce au cumpărat o mică reţea de benzinării în nordul Moldovei, azerii vor să pună pe picioare o reţea care i-ar propulsa spre locul trei pe piaţa românească, la concurenţă cu ruşii de la Lukoil

Compania petrolieră de stat SOCAR, din Azerbaidjan, intenţionează să deschidă circa 300 de benzinării în România în următorii trei ani, a declarat astăzi preşedintele companiei, Rovnag Abudllayev, potrivit agenţiei de ştiri azere Trend Capital

SOCAR a demarat procesul de rebranduire a unor staţii pe care le-a achiziţionat deja în România. Creşterea numărului de benzinării din reţeaua proprie face parte din strategia SOCAR pe piaţa din România.

Compania de stat SOCAR a achiziţionat un retailer de carburanţi din nordul Moldovei, Romtranspetrol SA Botoșani. Cu o rețea de 15 benzinării, compania Romtranspetrol a fost înființată în 1999 de omul de afaceri botoșănean Iulian Berescu. Achiziţia a avut loc la finalul lui ianuarie 2011, azerii recunoscând că au ales compania lui Berescu după ce trecut în revistă alte 20-30 de proiecte. SOCAR a cumpărat 90% din acţiunile companiei româneşti. Romtranspetrol a avut în 2010 afaceri de sub 10 milioane de euro, în scădere accentuată faţă de nivelurile din anii precedenţi, din cauza crizei. Benzinăriile au început să fie rebranduite sub sigla SOCAR Petroleum, protrivit presei locale.

Preluarea Romtranspetrol s-a făcut prin intermediul unui vehicul olandez,  Becrux Investments & Finance B.V, persoana împuternicită pentru parafarea tranzacţiei fiind Hamza Karimov, reprezentantul firmei SOCAR în România, firmă prezentă de patru ani pe piaţa locală, printr-o reprezentanţă.

SOCAR (n.r. – State Oil Company of the Azerbaidjan Repulic) este angrenată şi într-un proiect regional: gazoductul AGRI – prin care va aduce gaze naturale către Europa, pe ruta Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria.

Azerbaid­janul este pe locul 27 în lume la rezervele de gaze naturale, cu 849,5 miliarde de metri cubi şi pe locul 19 la rezervele de petrol, cu 7 miliarde de barili.

Cei mai importanţi jucători pe piaţa românească a carburanţilor sunt OMV Petrom, Rompetrol şi Lukoil.

e-nergia.ro: Finanțarea gazoductului Nabucco, convenită de România cu FMI

În noul acord cu Fondul Monetar Internaţional apare posibilitatea Guvernului României de a garanta finanţarea proiectul Nabucco, peste plafonul de garanţii agreat de instituţia financiară.

Guvernul de la Bucureşti poate depăşi plafonul garanţiilor de stat care pot fi acordate sectorului privat sau companiilor de stat în 2011, convenit cu FMI, în cazul în care sectorul românesc al gazoductului Nabucco va trebui finanţat în acest an.

“Emisiunile de garanţii guvernamentale în favoarea sectorul ne-financiar privat şi al companiilor de stat vor fi limitate de-a lungul derulării programului. Plafonul este stabilit la 14 miliarde de lei, dar poate fi crescut cu 9,6 miliarde de lei pentru emiterea de garanţii pentru finanţarea proiectului Nabucco” se arată în memorandumul tehnic de înţelegere la noul acord de finanţare semnat de România cu FMI.

Cel mai probabil, garanţiile vor fi emise în favoarea Transgaz, operatorul naţional al sistemului de transport al gazelor, care reprezintă România în proiectul Nabucco

Potrivit unor declaraţii făcute de oficiali ai consorţiului Nabucco la începutul anului, 2011 este un an hotărâtor pentru proiect, asta în condiţiile în care proiectul rival (recunoscut în final ca atare şi de Comisia Europeană) SouthStream, promovat de Gazprom în parteneriat cu italienii de la ENI este destul de avansat iar finanţarea nu va reprezenta o problemă.

Gazoductul Nabucco, (3.000 km lungime, 31 miliarde mc gaze capacitate de trazit, 7,9 miliarde de euro cost al proiectului) proiect în care şi România este parte, este piatra de temelie a aşa numitei strategiei a UE “Coridorul sudic al gazului” prin care Europa ar urma să beneficieze de gazul caspic reducându-şi dependenţa de Rusia, ţară pe care o va ocoli.

În ianuarie, Comisia Europeană şi Azerbaijanul au semnat un acord privind furnizarea de gaz azer către Europa şi dezvoltarea Coridorului sudic al gazului, cu mai multe gazoducte, inclusiv Nabucco. În acest sens, preşedintele CE, José Manuel Barroso şi preşedintele Azerbaijanului,  Ilham Aliyev, au semnat un acord, la Baku, acesta fiind primul document scris prin care statul caspic îşi asumă livrarea unor cantităţi importante de gaz către Europa.

Bursa: SGCC din China vrea acţiuni la Transelectrica

State Grid Corporation of China (SGCC), inclusă în topul Forbes 2010 printre cele mai mari zece companii la nivel mondial, este interesată să intre în acţionariatul transportatorului de energie Transelectrica (TEL).
Surse apropiate discuţiilor au precizat, citate de Mediafax: “Compania chineză a prezentat Ministerului Economiei o ofertă, inclusiv financiară, pentru cumpărarea întregului pachet de 15% din acţiunile Transelectrica pe care Ministerul Economiei intenţionează să îl plaseze pe Bursa de Valori Bucureşti în acest an”.
SGCC a ocupat anul trecut poziţia a opta în topul Forbes al celor mai mari 500 de companii din lume, cu venituri în 2009 de 184,5 miliarde de dolari, şi a fost desemnată tot-odată cel mai mare furnizor de utilităţi la nivel mondial.
Compania are peste 1,5 milioane de angajaţi.
Reprezentanţii Ministerului Economiei au precizat că vânzarea acţiunilor Transelectrica “va avea loc prin metode specifice pieţei de capital, respectiv ofertă publică”. “Preţul acţiunilor care se vând, determinat şi recomandat de intermediarul autorizat, va fi aprobat prin Hotărâre a Guvernului. În cadrul procesului de ofertare, potenţialii investitori interesaţi pot subscrie pentru cumpărarea de acţiuni”, se arată într-un răs-puns al Ministerului Economiei.
SGCC a fost înfiinţată în 2002 şi are ca obiect principal de activitate construcţia şi operarea de reţele electrice în China.
Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Transelectrica, va plasa la BVB acţiuni reprezentând câte 15% din capitalul companiei.
Conducerea Transelectrica a propus, suplimentar, o majorare de capital echivalentă cu 12% din titluri, care să fie realizată simultan cu listarea la bursă.
Compania este controlată de Ministerul Economiei, care deţine 73,6% din titluri, în timp ce Fondul Proprietatea are 13,5% din capital. Titlurile Transelectrica se tranzacţionează la BVB.
Potrivit altor surse din domeniul energetic, altă companie chineză, China Huadian, şi-a exprimat interesul pentru intrarea în acţionariatul EnergoNuclear, societate care deruleză proiectul de patru miliarde de euro al construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă.

Financiarul: CEZ achizitioneaza TMK Hydroenergy Power din Romania cu 20 mil. euro

Furnizorul ceh de utilitati CEZ cumpara compania TMK Hydroenergy Power a grupului rus TMK cu suma de 19,8 milioane de euro. Contractul a fost semnat in decembrie, insa pentru transferul efectiv al companiei se asteapta acordul autoritatii pentru concurenta din Romania.

TMK Hydroenergy Power detine patru microhidrocentrale in zona Caras-Severin si este controlata prin intermediul combinatului siderurgic TMK-Resita.

CEZ Romania, subsidiara a grupului ceh, a anuntat in ianuarie achizitia TMK Hydroenergy Powe fara a oferi detalii financiare.

Grupul TMK a raportat pentru anul trecut un profit net de 104 milioane de dolari, comparativ cu o pierdere de 324 milioane de dolari in 2009, in contextul cresterii veniturilor cu 61%, la 5,6 miliarde de dolari.

Divizia europeana a TMK, care include facilitatile de productie din Romania si companii de vanzari in Germania si Italia, inregistrat anul trecut o crestere de 43% a volumului productiei de teava de otel, de la 2,77 milioane de tone la 3,96 milioane de tone.

money.ro: Ucraina vrea 6 mld. dolari pentru 25% din Naftogaz

Autorităţile de la Kiev au decis să scoată la vânzare 25% din acţiunile companiei de petrol şi gaze Naftogaz, controlată momentan în întregime de stat.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei din Ucraina, Yuriy Boyko. “Am luat decizia majoră de a vinde 25% din acțiunile Naftogaz, pentru a optimiza funcționarea companiei, scrie e-nergia.ro. Este un proiect de anvergură. Nu cred că vom finaliza tranzacția în acest an, ci mai degrabă la jumătatea anului viitor” a spus Boyko, pentru un post TV local, citat de Ria Novosti.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile speră să obțină 5-6 miliarde de dolari pe pachetul scos la vânzare. Luna trecută, directorul general al Naftogaz a spus că, în perioada 2012-2013, va fi lansată o ofertă publică inițială (IPO) cu acțiunile companiei.

Naftogaz asigură, printre altele, tranzitul a 80% din cantitățile de gaz pe care Gazprom la vinde Europei și cumpără anumite cantități de gaze rusești pe care le revinde în Ucraina. Boyko a contrazis speculațiile că Gazprom ar cumpăra în întregime pachetul de acțiuni. Gazprom a încercat să absoarbă prin fuziune Naftogaz în 2009, dar, un an mai târziu, legislativul ucrainean a respins propunerea părții ruse.

Hotnews: Rusia, amenintata de noua politica energetica prezentata de Obama

Noua politica energetica anuntata de presedintelui SUA, Barack Obama, poate aduce o puternica lovitura veniturilor din export ale Rusiei, avertizeaza economistii rusi. Planul Obama de reducere cu o treime a consumului la petrolul de import in urmatorii zece ani ameninta sa prabuseasca preturile mondiale la titei pana la 10-20 dolari/baril, scriu analisti rusi, citati de Nezavisimaia Gazeta.

Acest scenariu poate deveni real pentru ca nu doar SUA se gandesc sa inlocuiasca titeiul cu alte surse de energie, ci si Europa si China.

Totusi, panica este prematura, spun aceiasi analisti: renuntarea la petrol poate dura in SUA aproape zece ani. Singurul element pozitiv pentru Rusia in planul Obama: aparitia unor noi stimuli pentru modernizarea si diversificarea economiei interne.

Ziarul precizeaza ca, potrivit diferitelor surse, ponderea SUA in consumul mondial de petrol reprezina aproape 22%. Iar ceea ce nu va mai cumpara din alte tari, America va inlocui cu hidrocarburile din productie proprie.

Economistii au calculat consecintele initiativelor americana si europeana pentru piata mondiala a petrolului in general si pentru economia rusa in special. Si, judecand dupa concluziile trase, este foarte posibil ca aceste urmari sa fie catastrofale.

“Europa si SUA sunt cei mai mari importatori de petrol din lume. Anual, in aceste tari se livreaza 19,5 mil. barili de petrol brut, adica jumatate din volumul total al exporturilor mondiale, spune analistul Andrei Polisciuk.

“Chiar si un refuz partial la importul de petrol va conduce la prabusirea preturilor mondiale pana la valoarea minima de 10-20 dolari/baril”, spune el. Se stie ca aproximativ 40% din bugetul rus este constituit din veniturile realizate din petrol si gaze naturale. De aceea, un pret de 10 dolari/baril va ucide economia rusa, care abia reuseste sa supravietuiasca la 100 dolari/baril.​

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter