Revista Presei Pe Energie – 5 aprilie 2012

2012/04/05

riscograma.ro: 3 lucruri care trebuie rezolvate ÎNAINTE de exploatarea gazelor de şist

…ca să nu ne trezim victime ale unui nou jaf “strategic”

1.Secretele: Orice acord secret semnat de guvern creează o atmosferă de ţară bananieră. Primul pas, absolut necesar, este publicarea tuturor contractelor şi licenţelor, a prospecţiunilor deja existente şi atribuirea concesiunilor exclusiv prin licitaţie.

2.Tehnologia: Nu pare foarte înţelept să laşi o resursă neexploatată, dar nici să te grăbeşti să demonstrezi tehnologia pentru alţii. De vreme ce rezervele convenţionale de gaze se vor termina în zece ani (cel mult 15-20 cu ce se mai descoperă între timp), poate că e mai bine ca exploatarea gazului de şist să fie temporizată până atunci.

3.Redevenţele: Redevenţa pentru gaze este de 15% din valoarea producţiei, fără grile suplimentare de partajare a profiturilor. În condiţiile liberalizării preţurilor, asta înseamnă beneficii limitate pentru proprietar şi nelimitate pentru concesionar, după modelul Petrom.

badpolitics.ro: Mirajul gazelor de sist

In Romania a inceput febra gazelor de sist: statul organizeaza licitatii, companiile straine fac prospectiuni in curtile taranilor care nu inteleg ce se intampla, iar presedintele Basescu face declaratii politice. In recentul sau discurs parlamentar, presedintele a apelat la clasicul stereotip: ”In momentul de faţa, sunt foarte multe interese, nu spun ale politicului, Doamne fereşte, sau ale Guvernului, dar se manifesta interese ca Romania sa devina tot mai depedendenta energetic”. Desi presedintele nu a mentionat alte cuvinte-cheie (”lac rusesc”, ”imperialism”, ”balalaica” etc.), folosirea sintagmei ”dependenta energetica” a indicat clar tinta atacului. Implicit, se subantelege ca reducerea dependentei energetice este un scop nobil si, ca orice scop nobil, necesita sacrificii.

Presedintele nu a vorbit despre sacrificii, insa declaratiile presedintelui ANRM au clarificat situatia: ”Redeventele pentru gazele de sist ar trebui sa fie mai mici decat pentru cele conventionale”, ceea ce in cazul redeventelor microscopice practicate in Romania inseamna ca beneficiile statului de pe urma extragerii gazul de sist vor fi egale cu zero. Cazul gazelor de sist este un exemplu clar al modului in care autoritatile folosesc sperietoarea ”sigurantei nationale” atunci cand se incearca un furt institutionalizat al banilor publici sau al resurselor publice.

Compania Chevron deja a obtinut dreptul de exploatare a doua perimetre cu o suprafata totala de 2500 km2, dar (ca de obicei) o parte dintre clauzele contractuale sunt secrete. La fel, este secreta lista substantelor chimice care vor fi folosite in cadrul exploatarilor. ”Reducerea dependentei energetice” poate justifica orice, inclusiv redeventele cvasi-nule si utilizarea substantelor toxice si cancerigene.

Diferentele intre o exploatare conventionala si exploatarea gazelor de sist sunt urmatoarele:

1. In cazul exploatarii gazelor de sist este nevoie de suprafete colosale din cauza debitului redus al sondelor individuale. In consecinta, dupa incheierea exploatarii, teritoriul arata ca un svaiter sau ca un peisaj selenar.

2. In cazul exploatarii gazelor de sist este nevoie de cantitati semnificative de apa. Apa se amesteca cu substante chimice speciale si se injecteaza sub presiune in roca gazifera pentru a o sparge si a creste cantitatea de gaze extrase.

Acest procedeu are cateva efecte secundare:

a) Resursele de apa din zonele alaturate sunt drenate pentru a fi folosite la exploatare, ceea ce afecteaza atat potentialul agricol cat si starea ecologica a zonelor alaturate.

b) Fracturarea rocii gazifere produce cutremure de suprafata si aceasta este deja o certitudine confirmata de Serviciul Geodezic al SUA (US Geological Survey). In Marea Britanie a existat un caz in care exploatarea gazelor de sist a fost oprita din cauza producerii a doua cutremure consecutive. In aceste conditii, devine relativ neclar daca exploatarea gazelor de sist in Romania (mai activa seismic decat Marea Britanie) este o idee inteleapta.

c) Apa contaminata de substantele chimice utilizate pentru fracturarea stratului de roca gazifera poate sa ajunga la panza freatica si sa intoxice suprafete destul de mari, lasand zone intregi fara resurse de apa potabila.

In cazul SUA, extractia gazului de sist s-a dovedit a fi un succes relativ din cauza urmatorilor factori:

1. Teritorii foarte mari accesibile pentru exploatare

2. Reglementari ecologice extrem de laxe. A fost nevoie de o serie de peste o suta de articole investigative publicate in The New York Times ca autoritatile sa se sesizeze si sa impuna niste minime norme de siguranta ecologica.

3. Prezenta unui numar semnificativ de utilaje second-hand care sunt ieftine si usor de transportat in interiorul SUA.

In baza acestor premise si a unora dintre factori pe care ii vom mentiona mai tarziu, analistii Deutsche Bank au ajuns la concluzia ca succesele obtinute de exploatatorii gazelor de sist in SUA vor fi ”dificil de reprodus in Europa”. La baza tuturor estimarilor referitoare la cantitatea gazelor de sist exploatabile in SUA sau in Europa stau niste calcule ce nu au legatura cu realitatea.

Chiar si calculele Agentiei pentru Energie a guvernului american au fost facute pe baza unei metodologii defectuoase: cantitatea de gaz existenta in straturile de sist a fost tratata ca si cum ar fi fost o cantitate de gaz care se afla intr-un depozit conventional, aplicandu-se aceleasi rate de extractie. Aceasta situatie jenanta s-a creat din cauza unui fenomen interesant: companiile subcontractate de guvernul american pentru a face asemenea evaluari sunt aceleasi companii care lucreaza pentru exploratorii gazelor de sist. In ciuda unui evident conflict de interese, datele furnizate de aceste companii (Intek, Advanced Resources) au fost acceptate si sunt folosite in continuare.

O buna parte dintre companiile care se ocupa cu extractia gazelor de sist au fost listate pe bursele americane si canadiene, iar pretul actiunilor depinde de estimarile referitoare la cantitatile de gaz ce vor putea fi extrase in viitor. Chiar si ”pilonii” acestei industrii, de genul Chesapeake Energy au folosit in repetate randuri urmatorul truc: a fost luat debitul unei singure sonde si inmultit cu ”durata de viata” a unei sonde conventionale, rezultatul fiind inmultit la numarul de sonde ce se preconizeaza a fi construite.

Cifrele rezultante sunt astronomice, dar nu au nicio legatura cu realitatea, macar din cauza faptului ca durata de viata activa a unei ”sonde de sist” este de aproximativ un an, iar durata de viata a unei sonde conventionale (luam ca exemplu bazinul Urengoy) este de 10-15 ani. Cifrele umflate au fost folosite de proprietarii companiilor pentru a obtine credite masive din partea bancilor si pentru a-si vinde actiunile pe bursa sau unor companii petroliere mai mari.

Sursele din cadrul industriei gazului care au fost intervievate de New York Times sugereaza existenta unei situatii paradoxale: in conditiile in care statul (prin agentiile sale guvernamentale), presa (influentata de companiile de PR) si bancile (impresionate de cifrele ”umflate”) au validat si sustinut mirajul succesului economic al gazelor de sist, managerii companiilor petroliere mari au fost pusi in fata unei dileme groaznice.

Ei, desi intelegeau perfect ca ”gazul de sist” nu este altceva decat o bula speculativa, au avut de ales intre a face investitii in proiecte de acest gen sau a fi concediati de catre actionarii, care nu doreau sa inteleaga argumentele invocate de profesionisti. In consecinta, toti managerii companiilor energetice mari au lansat proiecte in domeniul ”gazelor de sist”, iar investitorii se asteapta la succese remarcabile, la fel cum se asteptau in cazul investitiilor in instrumente derivative legate de performanta creditelor imobiliare in perioada 2004-2008.

In Europa, gazele de sist au capatat o pronuntata coloratura politica. Daca in SUA argumentul ”reducerii dependentei de petrolul importat” a fost un aspet colateral in procesul ascensiunii companiilor extractoare de gaze de sist, in UE argumentul ”reducerii dependentei energetice de Gazprom” a iesit in prim-plan. Guvernul Poloniei a acordat licente de exploatare pentru 96000 de sonde, fiind sedus de estimarile companiei Exxon si a altor companii americane si britanice.

In vara anului 2011, stirile despre inceputul exploatarii gazelor de sist au fost tratate in presa poloneza ca veritabile victorii in cadrul unui razboi de independenta. Autoritatile de la Varsovia au fost atat de entuziasmate incat au introdus un regim fiscal preferential pentru companiile care exploatau gaze de sist si deja se zvonea despre rezilierea contractului cu Gazprom si transformarea Poloniei intr-o tara exportatoare de gaze naturale. Entuziasmul a fost temperat de rezultatele exploatarii comerciale: primii au cedat britanicii de la 3Legs Resources Pls, apoi compania BNK Petroleum a renuntat la exploatare, iar ultimii au cedat cei de la Exxon care nu au reusit sa obtina macar o singura sonda viabila din punct de vedere comercial. Guvernul Poloniei s-a trezit intr-o situatie aberanta: exploatarea gazelor de sist a adus probleme ecologice, dar nu a adus independenta energetica asteptata.

”Esecul Exxon mareste influenta Gazprom asupra Europei”, titrau editorialistii de la Bloomberg. Desigur, Exxon a declarat ca va continua cercetarile, dar trebuie luat in calcul urmatorul aspect important: dupa teoriile ”geologilor oficiali” din SUA si Polonia, sondele deja forate trebuiau sa fie extrem de productive si viabile din punct de vedere comercial, ele fiind alese pentru a deveni sonde-model. Conform acelorasi teorii oficiale, Polonia este ”un rai al gazelor de sist” cu ”resurse exploatabile” de zece ori mai mari decat cele din Romania. Dupa cum se vede, chiar si in ”raiul gazelor de sist” din Europa, Exxon nu a reusit sa faca macar o sonda viabila. Perspectivele pentru Romania pot fi deduse prin analogie.

Istoria ne invata ca politicienii de la Bucuresti nu sunt dispusi sa invete din experienta (pozitiva sau negativa) a omologilor de la Varsovia. Este pacat ca pentru obsesiile politicienilor vor plati romanii de rand. Printre zonele in care se intentioneaza exploatarea gazelor de sist se numara 2 Mai, Vama Veche, Babadag, Adamclisi etc. Ne ramane speranta ca electoratul sa-i memorizeze bine pe cei care vor fi responsabili pentru transformarea acestor locuri in niste zone irecuperabile din punct de vedere ecologic, fara a exista vreo justificare economica pentru asemenea sacrificii. Paranoia si obsesiile geopolitice sunt baze proaste pentru o guvernare rationala.

Ziarul de Investigatii: Gazele de şist, noua distracţie estivală

 Monumentul roman de la Adamclisi ar putea fi strajuit de "columnele" gazarilorTurbine eoliene şi sonde pentru extracţia gazelor de şist. Acesta va fi peisajul care va putea fi “admirat” în curând pe litoralul românesc, chiar şi în zone istorice şi ecologice protejate. Primarii care păstoresc localităţile Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi nici măcar nu au fost anunţaţi că în zona lor vor apărea sonde. În final, de pătimit va avea turismul românesc, şi aşa concurat serios de cel practicat de Bulgaria, ţară care a interzis acest tip de exploatare a gazelor.

Chevron România Holding BV a câştigat trei perimetre de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră din Dobrogea, cu o suprafaţă de pe 2.500 kmp, în urma organizării rundei a X-a de apel public de ofertă.

Compania şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) au semnat pe 23 martie 2011 acordurile de concesiune petrolieră, pentru explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrul EX-17 Costineşti, în perimetrul EX-18 Vama Veche şi în perimetrul EX-19 Adamclisi. În cazul în care se va trece la exploatare, Chevron va trebui să plătească redevenţă pe producţia de ţiţei şi gaze. „Aportul la bugetul general consolidat nu va fi substanţial, deoarece perimetrul de explorare nu este creditat cu rezerve de ţiţei şi gaze naturale. Redevenţa petrolieră se va plăti din momentul în care se va trece la faza de exploatare, inclusiv exploatare experimentală” , se arată în nota de fundamentare a ANRM.

Durata acordurilor petroliere va fi de 30 de ani, incluzând perioada de explorare, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani. Gigantul energetic Chevron a anunţat că va fora prima sondă de explorare a gazelor de şist pe în a doua parte a acestui an. Chevron mai deţine un perimetru în zona Bârladului, unde lucrările de explorare mai avansate. Referitor la potenţialul zăcămintelor de gaze de şist, un raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration arăta că România, Ungaria şi Bulgaria au împreună rezerve recuperabile de gaze de şist de 19 trilioane de picioare cubice, aproximativ 550 miliarde de metri cubi.

Sonde în staţiunea tineretului

Primarul Costinestiului, Traian Cristea nu a fost consultatPrima pe lista de concesiuni a statului român este Costineşti. Denumită şi „staţiunea tineretului”, localitatea numără 2.100 de suflete, asta fără să mai punem la socoteală zecile de mii de turişti care vin în fiecare vară la mare.

ANRM a concesionat aici perimetrul EX 17, denumirea zăcământului fiind de fapt singurul lucru care a fost făcut public în mod oficial până acum. Nimeni nu ştie nimic despre cantitatea de gaze care ar putea fi exploatată şi cu atât mai puţin alte detalii despre locul unde vor fi amplasate primele sonde. Primarul comunei nu cunoaşte detalii în cea ce priveşte începerea exploatărilor gazului de şist. „Nu a venit nimeni la primărie. Ar fi culmea, dacă sunt atât de nocive (n.r. procedurile de fracturare hidraulică), să se procedeze aşa. Trebuie să obţină autorizaţii de construcţie, avize etc”, a precizat Traian Cristea, primarul din Costineşti.

Într-o totală contradicţie cu politica statului de a aduce în Costineşti tehnologiile de extracţie considerate de ecologişti drept extrem de poluante, autoritatea locală are priorităţi „verzi”: amenajarea unui port turistic în valoare de opt milioane de euro în nordul staţiunii, reabilitarea ţărmului, extinderea reţelelor publice şi alte investiţii pentru dezvoltarea turismului. Cum va reacţiona comunitatea locală dacă va începe exploatarea în masă a gazului de şist la Costineşti, deocamdată nimeni nu poate spune, însă mai mult ca sigur sondele, cisternele şi echipele de petrolişti nu vor alcătui un tablou plăcut pentru turiştii care se cazează în fiecare an în staţiune.

Foraje la nudişti

Al doilea perimetru concesionat este EX 18 şi se află la Vama Veche. Localitatea constituie, alături de satul învecinat 2 Mai, ultima redută a turiştilor non-conformişti.

Comuna Limanu, de care aparţin cele două localităţi, este ultima aşezare românească de la frontiera cu Bulgaria, stat care a interzis acest procedeu de extracţie a gazului. „Nu m-a Anton Burceaîntrebat nimeni”, spune Nicolae Iustin Urdea, primarul din Limanu. El a explicat că nu se pune problema unei explotări terestre iar zăcământul concesionat s-ar afla în mare. „Statul nu mai are teren în Limanu”, a spus primarul. „Dacă ar afecta apele de îmbăiere trebuie făcută dezbatere publică. Noi din asta trăim”, a menţionat Urdea, făcând referire la activităţile turistice.

Şi în acest caz autoritatea locală mizează pe turismul ecologic, printre investiţiile programate aflându-se portul turistic de pe lacul Limanu, activităţi nautice în care a fost restricţionată utilizarea motoarelor, pistă pentru biciclete. Ar mai fi de spus că în cazul a două sate din cele patru din compunerea comunei, respectiv Hagieni şi Limanu, în imediata apropiere se află rezervaţii naturale protejate.

Gaze la Adamclisi

A treilea perimetru concesionat de stat este EX 19 Adamclisi. „Nu ştiu absolut nimic. Nu a venit nimeni la primărie. Eu zic că ar fi o idee bună, dacă vor avea toate aprobările necesare. Dacă le au, bine, dacă nu, nu”, a precizat Anton Tudorel Burcea, primarul localităţii.

Chiar dacă este destul de departe de litoral, comuna dispune de obiective turistice unice în Europa de Sud: Monumentul Tropaeum Traiani, dedicat celei mai sângeroase confruntări între daci şi legiunile romane, fortăreaţa romană, mormântul unui general necunoscut şi multe alte vestigii expuse într-un muzeu din localitate.

Paradoxal, la sfârşitul lunii februarie, chiar în perioada în care opinia publică din România a aflat despre concesiunile secrete ale ANRM, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului au semnat la Belgrad Memorandumul de Înţelegere cu privire la cooperarea în cadrul proiectului “Ruta Culturală Turistică a Împăraţilor Romani”.

România participă, alături de Serbia, Bulgaria şi Croaţia, la înfiinţarea unui traseu turistic care să includă vizite la obiective cu rezonanţă istorică, situate de-a lungul unor foste rute ale Imperiului Roman, inclusiv în România. Itinerarul cuprinde drumuri romane, apeducte şi amfiteatre din Serbia, Croaţia şi Bulgaria, cele mai importante obiective din România fiind în judeţul Constanţa.

Proteste la Constanţa

„Atât timp cât nu există un studiu care să arate clar impactul asupra mediului, noi suntem total împotriva fracţionării hidraulice. Noi suntem împotriva procedeului, nu a exploatării gazelor”, a precizat Mihaela Cândea, directorul executiv al Mare Nostrum.

Protestele au inceput deja la Bucuresti, urmeaza ConstantaEa a explicat că există state în Europa, cum ar fi Polonia, unde exploatările au început pe scară largă, în timp ce Franţa şi Bulgaria au interzis acest procedeu, iar Marea Britanie a stopat prospecţiunile. Mihaela Cândea mai spune că această procedură de fracţionare hidraulică presupune amplasarea unui număr mare de sonde comparativ cu vechiul sistem clasic de extragere a gazelor.

„În curând pe litoral vom avea o turbină eoliană, o sondă şi aşa mai departe”, a spus directorul Mare Nostrum. Pe 8 aprilie este programată prima acţiune de protest, după care manifestările vor continua. „Pentru că statul român nu a generat niciun cadru de dezbatere pe acest subiect, vom solicita organizarea unor dezbateri publice”, a conchis lidera ecologiştilor.

Foraje controversate

Preocupările oficiale pentru impactul asupra mediului și asupra sănătăţii indus de fracţionarea hidraulică au apărut în 2010. La cererea guvernului american, EPA a publicat prima sinteză a unui studiu în revista American Scientist.

S-a descoprit că, după trei ani de utilizare a acestui procedeu, s-au constatat în SUA mai multe scăpări importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracţionare. Mai exact, fracţionarea hidraulică înseamnă injectarea de apă şi alte substanţe în roci dure, pentru a fi dislocate rezervele de hidrocarburi.

Potrivit EPA, amprenta carbon din gazul de șist este mai dăunătoare decât cea a puţurilor convenţionale de gaz. Fiecare puţ pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru un puţ convenţional). Pe langă poluarea apei subterane, tehnologia fracturării hidraulice declanşează şi mişcări seismice. În aceste condiţii, unele state au pus piciorul pe frână în ceea ce priveşte extracţia gazelor de şist.

Bihoreanul: Bihorul, stors de gaze: Firme multinaţionale vor să extragă gaze de şist printr-o tehnică distructivă

Peste noapte, românii au aflat de la diverşi specialişti că locuiesc într-o ţară cu rezerve uriaşe de gaze, care chiar ar putea fi independentă din acest punct de vedere, multă vreme de acum înainte.

Cu o singură condiţie: să folosească şi aşa-numitele gaze de şist, adică uriaşe pungi de gaze captive între rocile din măruntaiele pământului, a căror exploatare este, însă, extrem de controversată. Internetul abundă în avertizări privind riscurile acestor exploatări, şi totuşi autorităţile tac, evitând orice comentariu, pe motiv că au încheiat… contracte confidenţiale cu marile companii petroliere.

BIHOREANUL a aflat că exploatarea gazelor de şist este plănuită şi în Bihor, în patru zone ale judeţului. Oficialii Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale confirmă doar două – Băile Felix şi Voivozi – şi susţin că, deocamdată, se vor face doar studii privind potenţialul zăcămintelor. Asta deşi giganţii petrolieri afirmă că deja cunosc foarte bine acest potenţial…

Tehnologie secretă

Gazele de şist sunt gaze neconvenţionale prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune, aflate la adâncime mai mare în pământ decât resursele de gaz obişnuite. Chimic, sunt identice cu cele convenţionale, singura diferenţă fiind locul în care se găsesc. Exploatarea gazelor de şist a început în SUA, ţară care îşi şi asigură jumătate din necesarul de consum cu aceste resurse.

05 Ioan Hathazi.jpg“Tehnologia folosită în prezent pentru exploatarea gazelor de şist este fracţiunea hidraulică, metodă ce presupune pomparea, la un singur foraj, a milioane de litri de apă amestecate cu nisip şi substanţe chimice, menite să dizolve rocile pentru a elibera gazul pe care acestea îl ţin captiv”, spune şeful de lucrări Ioan Hathazi (foto) de la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, care studiază gazele de şist de câteva luni de zile. După o documentare stufoasă, universitarul s-a convins că demararea exploatărilor de gaze de şist în Bihor ar fi o adevărată catastrofă.

Bogăţie sau otravă?

Nicio companie petrolieră n-a precizat vreodată detaliile privind substanţele pompate pentru dizolvarea rocilor din adâncul pământului, invocând secretul tehnologic. În 2010, însă, americanul Josh Fox a tras un puternic semnal de alarmă, avertizând că se folosesc aproape 600 de substanţe periculoase. Pornind de la mărturiile mai multor americani care locuiesc în preajma forajelor de gaze de şist, Fox a realizat documentarul “Gasland” (“Tărâmul gazelor”), care dezvăluie informaţii şocante: solul a devenit deşertic, iar pânza freatică din zonele de extracţie a fost contaminată cu gaz, astfel că, la robinetele localnicilor, apa lua pur şi simplu foc.

După lansarea documentarului care a şocat opinia publică, companiile petroliere au negat că fracţiunea hidraulică ar fi vinovată pentru aceste contaminări. Totuşi, în luna decembrie a anului trecut, Agenţia Naţională de Mediu a SUA a recunoscut, pentru prima oară, că tehnologia este cauza poluării apei freatice, cerând companiilor petroliere să caute alte soluţii pentru extragerea gazului.

În acelaşi timp, Europa s-a împărţit în două: în timp ce în Polonia se extrag cantităţi uriaşe de gaz de şist, Franţa a devenit primul stat din lume care a interzis companiilor petroliere să folosească metoda fracţionării hidraulice. Motivul? Nu doar contaminarea apei şi solului, ci şi riscul provocării unor seisme, deoarece rocile “dizolvate” generează mişcări tectonice la mari adâncimi.

“Fitilul” Chevron

În România, prima oară s-a vorbit despre exploatarea gazelor de şist anul trecut. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a dat companiei americane Chevron, în urma unei licitaţii, aşa-numitele acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare pe mai multe perimetre din sudul şi estul României. Acordul permite americanilor să facă studii pentru a măsura zăcămintele de petrol şi gaze din zonele respective, iar apoi să le şi exploateze. După o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu, oficialii Chevron au anunţat că vor să demareze exploatările cât de curând, prezentându-şi planul ca pe o soluţie salvatoare, care ar asigura independenţa faţă de importul de gaz rusesc.

După câteva luni de la anunţul americanilor, din ANRM, singura autoritate cu competenţe în domeniu, a “transpirat” informaţia că nu doar americanii au pus ochii pe asemenea exploatări, ci şi alte companii, care au şi primit acorduri pentru mai multe perimetre din ţară, între care patru sunt din Bihor, în zonele Băile Felix, Voivozi, Tria (comuna Derna) şi Tulca. Deşi informaţiile neoficiale s-au răspândit rapid, oficialii ANRM au fost extrem de tăcuţi, eschivându-se mereu de la orice comentariu pe această temă.

05 Alexandru Patruti 2.jpgConfirmări parţiale

La solicitarea BIHOREANULUI, preşedintele ANRM, Alexandru Pătruţi (foto), a confirmat parţial informaţiile neoficiale de anul trecut, recunoscând că, în 2010, instituţia pe care o conduce a dat acordul pentru două perimetre din Bihor, în Voivozi şi în Băile Felix, pentru “explorare, dezvoltare şi exploatare a ţiţeiului şi gaze naturale situate în orice tip de colector”. Altfel spus, inclusiv pentru extragerea gazelor de şist.

La Voivozi, dreptul de explorare şi exploatare l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat la Amman (capitala Iordaniei), în spatele căruia, potrivit unor anchete ale presei de la Bucureşti, s-ar afla un fost ofiţer KGB, Constantin Iavorski, fost ministru al Industriilor din Republica Moldova.

În zona Băile Felix a primit aceleaşi drepturi o companie canadiană, East West Petroleum Corporation. Partea bizară este că, deşi şeful ANRM a evitat să spună un cuvânt despre celelalte două perimetre din Bihor, adică Tulca şi Tria, canadienii au anunţat pe site-ul lor că au obţinut acordul şi pentru Tria, astfel că că urmează să extragă şi de aici petrol şi gaze. Asta deşi, oficial, preşedintele ANRM susţine că deocamdată companiile străine doar şi-au manifestat intenţia de a măsura zăcămintele, nu şi de a le exploata…
Toate acordurile obţinute pentru perimetrele din Bihor mai au nevoie doar de o Hotărâre de Guvern pentru a fi validate, după care firmele străine vor putea începe exploatările gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice…

05 Adriana Calapod.jpgLa secret

Ca să poată începe exploatările, companiile vor mai avea nevoie şi de acceptul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor. “Încă nu am fost anunţaţi de nimeni că ar vrea să înceapă asemenea exploatări”, spune Adriana Calapod (foto), şefa serviciului Monitoring în cadrul APM Bihor. Aceasta precizează că societăţile petroliere trebuie să obţină un acord de mediu, act ce se eliberează în baza unui memoriu detaliat cu toate acţiunile ce urmează a fi făcute, şi numai în urma unui studiu de impact asupra mediului, ambele etape prevăzând, în mod obligatoriu, şi organizarea unor dezbateri publice.

Nici primarii localităţilor unde se află zăcămintele nu ştiu mai mult despre exploatarea gazelor de şist, la fel cum nici prefectul Gavrilă Ghilea n-a aflat, încă, nimic oficial.

În timp ce autorităţile, centrale şi locale, habar nu au ce urmează să se întâmple în judeţ, controversele asupra efectelor distructive ale exploatărilor se intensifică. “Pericolul exploatărilor gazelor de şist este substanţial mai mare decât al exploatării pe bază de cianură a aurului de la Roşia Montană. Acolo este vorba de o singură zonă contaminată, aici ar fi mai multe”, spune universitarul Hathazi.

Rămâne de văzut însă ce va conta pentru autorităţi: grija faţă de oameni şi mediu sau cea pentru companiile petroliere, interesate doar de profit. Cu orice preţ…


PRIMELE PROTESTE
În stradă, pentru a ţine gazele în pământ

Primul protest de amploare desfăşurat în România împotriva exploatărilor de gaze de şist a avut loc joia trecută la Bârlad, unde au ieşit în stradă peste 5.000 de oameni, în frunte cu primarul oraşului, Constantin Constantinescu. Manifestarea a fost provocată de anunţul companiei americane Chevron, potrivit căruia explorarea în jurul Bârladului va începe în a doua jumătate a acestui an, iar cum zona este apropiată de Vrancea, epicentrul seismelor din ţară, mişcările tectonice rezultate din dizolvarea rocilor ce ţin captive aceste gaze ar putea să provoace cutremure de intensitate mare.

05 Georgeta Ionescu.jpgÎmpotriva exploatării gazelor de şist prin periculoasa metodă a fracţionării hidraulice s-au pronunţat şi ecologiştii, mai ales cei care, prin natura meseriei, înţeleg pericolul generat de această tehnologie. Vicepreşedintele Partidului Verzilor, orădeanca Georgeta Ionescu (foto), de profesie geolog, este una din vocile cele mai răspicate în lupta contra companiilor care vor să practice metoda fracţionării hidraulice. Ea a iniţiat şi o petiţie online pentru interzicerea exploatărilor de gaze de şist în România, adunând până la finele săptămânii trecute peste 5.600 de semnături.

 

 

Jurnalul National: Bulgarii reiau în discuţie dosarul exploatării gazelor de şist

Subiectul exploatării gazelor de şist revine în actualitate şi în Bulgaria, după ce în urmă cu două luni Parlamentul a votat pentru suspendarea prospecţiunilor. Dosarul este redeschis de noul ministru al Economiei şi Energeticii, Delian Dobrev.

 

În cursul săptămânii va fi constituită o comisie parlamentară ce va studia problema şi va putea propune anularea moratoriului. Textul acestuia va fi precizat astfel încât să nu fie blocată aplicarea tehnologiei de frac]ionare hidraulic` pentru producţia de gaze convenţionale şi pentru crearea de depozite subterane. Delian Dobrev a declarat că interdicţia privind prospecţiunile pentru gaze de şist a fost impusă fără dezbateri, în urma unor acţiuni de protest. Experţii sunt cei care vor decide acum ce se va întâmpla cu licenţa acordată concernului american Chevron. Moratoriul va putea rămâne dacă se va dovedi că prospecţiunile reprezintă un pericol. Nu este însă exclusă reconsiderarea deciziei. Dobrev a declarat că, datorită gazelor de şist, în Statele Unite ale Americii preţul gazului este de patru ori mai mic decât cel din Bulgaria.

 TVR: Chevron poate începe explorarea gazelor de şist în România

Guvernul a aprobat acordurile de concesiune pentru trei zone, din apropierea Mării Negre: Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. În total, 2700 de kilometri pătraţi. Avizul a fost emis după întâlnirea premierului Mihai Răzvan Ungureanu cu reprezentanţii grupului american, la care a participat şi ambasadorul Statelor Unite.

Detaliile întelegerilor dintre Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi compania Chevron sunt secrete.

În România, Chevron mai deţine o zonă de explorare şi exploatare a gazelor de şist, la Bârlad, unde locuitorii au protestat faţă de acest proiect şi au cerut blocarea lui.

Mediafax: Borbely despre gazele de şist: Nu dau niciun acord dacă nu sunt total convins că nu dăunează mediului

Ministrul Mediului, Borbely Laszlo, declară că nu va da niciun acord de mediu pentru vreo companie petrolieră care va dori să exploateze gazele de şist decât dacă va fi în totalitate convins că nu dăunează mediului, adăugând că deocamdată nu are această convingere.

Întrebat joi, într-o conferinţă de presă la Oradea, în ce stadiu sunt exploatările de gaze de şist, întrucât Agenţia Naţională de Resurse Minerale a eliberat acorduri petroliere de explorare şi exploatare a acestor gaze inclusiv în judeţul Bihor, ministrul Mediului, Borbely Laszlo, a răspuns că nu a dat nicio aprobare în acest sens.

“Eu n-am dat aprobare pentru niciun fel de începere de lucrări. Ministerul Mediului nu are niciun document prin care cineva să spună că vrea să pornească vreo lucrare pe gaze de şist”, a declarat Borbely, susţinând că, deocamdată, în România, nicio companie petrolieră nu poate începe să folosească fracţionarea hidraulică pentru a capta gazele de şist.

Potrivit ministrului, în momentul în care companiile vor dori să înceapă lucrările efective, vor avea nevoie de un acord de mediu.

“Atunci pornim studiul de impact, adunăm studii şi facem cercetare”, a afirmat ministrul, adăugând că, deşi există ţări europene care extrag aceste gaze de şist şi că SUA îşi asigură 48% din consum prin aceste gaze, el nu va da niciun acord dacă nu este în totalitate convins că tehnica nu dăunează mediului.

“Personal, am mari reţineri (faţă de extragerea gazelor de şist – n.r.), pentru că se face o fracţionare hidraulică, înseamnă o cantitate foarte mare de apă care se pompează. Şi are unele urmări care ţin de activitatea seismică”, a declarat Borbely.

Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, anunţa, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenţionale.

În România, Chevron deţine un perimetru de explorare a gazelor la Bârlad.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, spunea şi el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.

Chevron a avut însă probleme cu operaţiunile din Bulgaria. La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunţat că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.

Executivul de la Sofia a decis că Chevron poate efectua prospecţiuni pentru petrol şi gaze în nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici convenţionale de forare, şi nu a fracturării hidraulice, care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist şi care, potrivit ecologiştilor, distruge pânza freatică.

Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, avizul fiind emis după întâlnirea premierului Ungureanu cu grupul american.

Executivul a decis totodată ca aceste trei acorduri să intre în vigoare miercuri, 28 martie.

Anexa care conţine principalele prevederi ale celor trei acorduri încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Chevron a fost clasificată.

Antena 3: Sinteza zilei: Documentar despre efectele nocive ale fracţionării hidraulice folosită în exploatarea gazelor de şist

Sinteza zilei: Documentar despre efectele nocive ale fracţionării hidraulice folosită în exploatarea gazelor de şist

Foto: Antena 3
În contextul aprobării Guvernului privind acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, Mihai Gâdea a prezentat, joi seară, în cadrul emisiunii “Sinteza Zilei”, un documentar difuzat la festivalul de la Cannes care arată efectele exploatării zăcămintelor gazelor de şist.

Documentarul, intitulat sugestiv “Gasland”, a apărut în anul 2010 şi a stârnit mii de reacţii negative din partea publicului. Regizorul american Josh Fox a tratat problema extracţiei gazului de şist din Statele Unite şi a prezentatEFECTELE NOCIVE ALE FRACŢIONĂRII HIDRAULICE, pornind de la propria ofertă pe care a primit-o de la o companie de exploatare a gazelor pentru a fora pe terenul său.

Filmul, nominalizat la Oscaruri şi proiectat la Festivalul de Film Sundance, arată dimensiunea pericolului exploatării gazelor de şist la adresa comunităţilor şi mediului.

Fracţionarea hidraulică e o metoda de extragere a gazelor de şist, care presupune pomparea de apă, nisip şi aditivi la mare adâncime, pentru a sparge stratul de rocă şi a elibera gazul. Aditivii folosiţi conţin 596 de substanţe chimice, dintre care câteva sunt cancerigene.

Ecologiştii susţin că exploatarea prin fracţionarea hidraulică poluează pânza freatică. În plus, este posibil să se producă cutremure, în urma destabilizării unor straturi de rocă.

Compania Chevron va începe extracţia gazului de şist în România folosind acest tip de exploatare. Trebuie să ne apărăm sănătatea, apa şi terenurile agricole! Românii care îşi iubesc ţara trebuie să ceară autorităţilor să interzică această metodă de extracţie în România, deşi Guverul şi-a dat deja acordul.

Imaginile pe care le veţi urmări sunt realmente şocante! Vă avertizăm că pot crea un puternic impact emoţional!

Vezi aici înregistrarea integrală a emisiunii Sinteza Zilei. 

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter