revista presei pe energie 4 octombrie

2010/10/04

ziare.com: Rompetrol vrea sa rascumpere actiunile date statului

Rompetrol intentioneaza sa cumpere inapoi actiunile Petromidia pe care le-a dat statului in schimbul datoriei de 516 milioane de euro, potrivit directorului financiar al grupului, Dmitry Grigoryev.

Potrivit acestuia, un reprezentant al companiei KazMunaiGaz, care detine cea mai mare parte din Rompetrol, va veni in Romania pentru a negocia cu statul roman, relateaza Evenimentul Zilei.

Astfel, reprezentantantii kazahi si o echipa interministeriala din Romania ar urma sa formeze o echipa de negocieri, care sa gaseasca o solutie in urmatoarele doua luni.

Deocamdata, nu se stie daca Rompetrol va plati pentru actiuni, acest lucru depinzand de situatia economica a companiei, daca va inregistra profit sau nu.

“Daca nu are profit, avand in vedere ca de la inceputul acestui an Rompetrol Rafinare a inregistrat pierderi de 108 milioane dolari, atunci ne vom baza pe compania-mama si pe statul kazah. Deci cred ca vom incerca sa identificam toate solutiile care sunt avantajoase pentru ambele parti. Dar aceasta chestiune se transforma deja intr-un dialog intre doua state”, a spus Grigoryev.

In prezent, statul roman detine 44,69 la suta din Rompetrol Rafinarie, echivalentul datoriilor de 516 milioane de euro.

Adevarul: KazMunaiGaz vrea să răscumpere acţiunile Rompetrol de la statul român. Blejnar: Nu recunoaştem aceste acţiuni

Oficialii KazMunaiGaz vor veni la Bucureşti în următoarele săptămâni pentru a negocia cu reprezentanţii statului român răscumpărarea pachetului de 44,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare, acţiuni care i-au revenit statului ca urmare a conversiei unor obligaţiuni pe care compania nu le-a răscumpărat până la data scadentă, 30 septembrie 2010.

Potrivit lui Dmitry Grigoryev, directorul financiar al Grupului Rompetrol, statul român şi oficialii kazahi ar putea forma o echipă de negocieri, care să găsească o soluţie în urmatoarele două luni cu privire la modul de răscumparare a acţiunilor de la statul român.

Această problemă se transformă deja într-un dialog între două state, a mai spus responsabilul Rompetrol.

Grupul Rompetrol, controlat integral de kazahii de la KazMunaiGaz, a plătit 54 de milioane de euro din datoria istorică de 570 de milioane de euro a Rompetrol Rafinare, transformată în obligaţiuni în anul 2003.

Restul obligaţiunilor, reprezentând 44,69% din Rompetrol Rafinare, au fost convertite în acţiuni în beneficiul statului, potrivit hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor din 30 septembrie 2010, data scadentă pentru răscumpărarea obligaţiunilor.

Blejar: “Nu recunoaştem aceste acţiuni. Vom cere în instanţă anularea hotărârii AGA”

Contactat de “Adevărul”, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat, astăzi, că statul român nu recunoaşte aceste acţiuni ca fiind în patrimoniu său, întrucât conversia obligaţiunilor în acţiuni din 30 septembrie este ilegală.

“Ei au încălcat legea, din acest motiv nu putem intra în niciun fel de negociere cu ei”, a spus Blejnar, întrebat dacă va fi de acord să înceapă negocierile cu kazahii pentru ca aceştia să răscumpere acţiunile.

“Nu avem mandat pentru asemenea negociere”, a punctat şeful ANAF.

“În termenul prevăzut de lege, vom cere în instanţă anularea hotărârii AGA (din 30 septembrie n.r.). În baza Ordonanţei de Urgenţă 118/2003, dar şi a articolului 1001 din codul civil, ei nu aveau posibilitatea să spliteze această datorie. Aveau doar două variante, să răscumpere tot sau să convertească tot. Acesta este un artificiu pe care încearcă să-l facă”, a mai spus şeful ANAF.

Vlădescu spusese că Rompetrol poate răscumpăra doar o parte din obligaţiuni

Aceasta deşi, într-o conferinţă de presă susţinută în luna iunie, ministrul Finanţelor de atunci,, Sebastian Vlădescu, admitea faptul că Rompetrol poate răscumpăra doar o parte din obligaţiuni.

„Dacă KazMunaiGaz va plăti 100 de milioane de dolari, statul va prelua peste 40% din acţiunile Rompetrol, iar kazahii rămân majoritari. Potrivit legii, ce nu se plăteşte se converteşte în acţiuni. Nu sunt de acord, dar asta spune legea. Nu am făcut eu legea”, spusese ministrul.

Statul riscă amenzi uriaşe

„Statul nu are instrumente legale prin care să refuze plata parţială a obligaţiunilor. Ceea ce face statul acum este o neînţelegere a convenţiei pe care a semnat-o. În acea ordonanţă s-a prevăzut dreptul Rompetrol – nu al titularului creanţei – de a opta fie pentru conversie, fie pentru răscumpărare”, a declarat Ana Diculescu Şova, avocat în cadrul NNDKP, la finele lunii august, într-o conferinţă de presă.

La rândul său, avocatul Ştefan Damian de la Ţucă, Zbârcea&Asociaţii spusese că România riscă procese la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington pentru încălcarea unor tratate internaţionale de protecţie a investiţiilor, procese care, de regulă, se soldează cu amenzi uriaşe.

money.ro: Avocat Rompetrol: Procesul statului cu grupul nostru poate dura luni sau chiar ani

Şanse tot mai mici pentru ca statul să încaseze anul acestadatoria pe care o are de recuperat de la Rompetrol. Şi asta pentru că procesele pot dura de la câteva luni până la câţiva ani. Estimarea a fost făcută de avocatul grupului Rompetrol, Ana Diculescu-Şova.

Statul nu dat încă în judecată compania, aşa cum a anunţat premierul Emil Boc, a mai spus avocatul.

“În legătură cu ultima AGA, nu avem nicio chemare în judecată. E imprevizibil, instanţele sunt extrem de aglomerate. Dacă vor face în continuare cereri de strămutare, termenele sunt de 2,3 luni. Nu pot să spun dacă va dura luni sau dacă va dura ani”, a spus avocatul Rompetrol Group Ana Diculescu Şova.

Convenţia de Emisiune din 2003 pe baza căreia s-au emis obligaţiunileRompetrol Rafinare prevede conversia în acţiuni, declară avocatul Rompetrol. Actul nu stipulează însă cuvintele “total” şi nici “parţial”, astfel că cei de la Rompetrol merg pe ideea că ce nu e interzis este permis. Pe de altă parte, grupul a atacat în instanţă decizia prin care statul a pus sub sechestru activele companiei.

“Noi am atacat această măsură, care este clar o blocare nejustificată, la limita abuzului, vom vedea dacă vor continua să păstreze blocat patrimoniul nostru”, a mai spus avocatul Rompetrol.

Bursa: AGRI ar putea accesa fonduri europene

România ar putea accesa fonduri europene pentru construcţia terminalului de gaz lichefiat de la Constanţa, în cadrul proiectului gazoductului AGRI, a declarat astăzi, într-un forum energetic Marian Jean Marinescu, membrul al Parlamentului European. Domnia sa a subliniat că Uniunea Europeană îşi defineşte, în această perioadă, noua strategie energetică pentru 2011-2020 şi că s-ar putea suplimenta fondurile pentru proiectele energetice care să asigure siguranţa în alimentarea cu energie.
Europarlamentarul Marinescu a mai spus că AGRI este un proiect deosebit de important, fiind primul gazoduct care să aducă gazul azer în Europa în următorii trei ani. Domnia sa susţine că la nivel european se discută tot mai intens despre adoptarea unei politici energetice comune în modul de abordare a asigurării cantităţilor de gaze necesare pentru toţi consumatorii Uniunii Europene.

Adevarul: Istanbul, capitala mondială a energiei

Reprezentanţi ai mediului economic şi politic din peste 30 de ţări s-au reunit la finele săptămânii trecute la Istanbul, la cea de-a doua ediţie a Black Sea Energy and Economic Forum. Reuniunea a urmărit sporirea dialogului regional privind securitatea energetică, în contextul în care Turcia este liantul dintre consumul mare din Vest şi resursele din Est.

Cel mai mare oraş al Europei, Istanbulul, a fost, săptămâna trecută, capitala energetică mondială. Pe parcursul a trei zile, a doua ediţie a Black Sea Energy and Economic Forum a reunit peste 300 de lideri de companii, oameni de afaceri, oficiali guvernamentali şi experţi în domeniul energetic din peste 30 de ţări. Organizat de Atlantic Council în perioada 29 septembrie – 1 octombrie 2010, evenimentul a oferit o excelentă platformă de dezbateri pe teme precum asigurarea securităţii energetice a Europei prin colaborarea cu statele caspice şi importanţa regiunii Mării Negre ca punte de legătură între cele două lumi, dar şi ca important izvor de resurse energetice proprii al Europei. Pe lângă firul oficial, discuţiile informale au fost cel puţin la fel de importante.

La confluenţa dintre cerere şi ofertă

După ediţia inaugurală de la Bucureşti de anul trecut, tema forumului din acest an a fost “transformarea”. Aceasta pentru că, în primul rând, regiunea Marea Neagră-Marea Caspică este pe punctul de a schimba peisajul economic şi politic global, iar, în al doilea rând, omenirea nu se mai poate baza pe soluţii convenţionale pentru a face faţă provocărilor economice şi energetice de mâine şi trebuie să treacă la un alt nivel.

Într-un secol în care avansul tehnologic conferă sectorului energetic o importanţă fără precedent, ţările dezvoltate din vestul şi centrul Europei caută noi surse de aprovizionare cu resurse energetice, iar statele cu subsol bogat, precum cele caspice, aleargă după pieţe de desfacere. Turcia se afla la confluenţa acestor două lumi şi poate juca o carte extrem de importanta, asumându-şi un rol activ de pod energetic.

„Bine aţi venit în centrul lumii!”, le-a urat participanţilor Frederick Kempe, preşedintele Consiliului Atlantic, în deschiderea forumului. „Intrăm într-o nouă eră, unde Turcia este esenţială într-o regiune crucială, cum este cea dintre Europa Centrală şi Orientul Mijlociu. Acesta este motivul pentru care vorbim despre energie, economie şi politică la Istanbul”, a continuat Kempe. Prima zi a forumului a fost macată de prezenţa premierului ţării gazdă, Recep Tayyip Erdogan, şi a omologului său georgian, Nikoloz Gilauri.

Problema Europei – securitatea energetică

„Nimeni nu este securizat din punct de vedere energetic dacă nu suntem toţi securizaţi”, a spus Recep Tayyip Erdogan. El a criticat faptul că proiectul Nabucco este în întârziere: „Spunem că suntem gata pentru orice, dar cei care joacă rolul coordonatorilor nu au venit cu acţiuni serioase. Fiecare zi care trece este în detrimentul proiectului”, a punctat premierul turc. La rândul său, oficialul de la Tbilisi a arătat că, în opinia sa, singura mare problemă pentru viitorul Europei va fi securitatea energetică. „Dacă va continua să existe un singur furnizor – Rusia – întotdeauna vor fi probleme. Diversificarea surselor trebuie să fie principala preocupare a acestei regiuni”, a spus Gilauri.

„Ediţia din acest an a forumului a fost mai dinamică, mai vie. Companiile au început să înţeleagă că trebuie să facem paşi concreţi pentru integrarea acestei regiuni”, a spus, la finalul reuniunii, Dinu Patriciu, preşedintele DP Holding şi membru în boardul Atlantic Council. Patriciu a reluat ideea exprimată şi în deschiderea forumului Black Sea Energy and Economic Forum, potrivit căreia regiunea Mării Negre trebuie să fie unită atât din punct de vedere economic, cât şi politic, pentru a face faţă provocărilor din viitor.

„Daţi drumul la proiecte, există suficient gaz!”

Criza gazelor din iarna 2009, când Rusia a închis robinetul în urma unui conflict cu Ucraina, a însemnat pentru Europa un impuls pentru punerea în practică a conceptului de diversificare a surselor energetice, care devenise latent în ultimii ani. Astfel că gazul a luat locul petrolului ca principal subiect de discuţie la capitolul securitate energetică.

Vorbind la Istanbul despre sursele de aprovizionare ale Nabucco, Richard Morningstar, trimisul special al Statelor Unite în Eurasia pe probleme energetice, a subliniat faptul că viitorul coridor sudic de transport al gazelor spre Europa nu va utiliza gaz iranian, atâta vreme cât Teheranul nu renunţă la programul său nuclear. „Nabucco poate fi cel mai profitabil proiect din coridorul sudic dacă va fi utilizat la capacitate maximă. Pe lângă gazul azer, Irakul poate livra 15 miliarde de metri cubi de gaze pentru acest proiect (jumătate din capacitatea totală – n.r.). O altă opţiune este gazul din Qatar”, a spus oficialul american.

Contracte pentru Nabucco

„Daţi drumul la proiecte, avem suficient gaz!”, a fost mesajul ţărilor furnizoare. Întrebat de ce nu a fost semnat până acum nici un contract pentru livrarea de gaze prin Nabucco, ministrul azer al Energiei, Natig Aliyev, a spus, pentru „Adevărul”: „Nabucco nu există. Cu cine să discutăm?”. El a adăugat că Azerbaidjanul are suficiente resurse pentru export, însă nu există rute pentru transportul gazelor spre Europa. „Abia spre finele anului sperăm să avem ceva concret privind aceste contracte”, a continuat oficialul azer. Întrebat dacă proiectul AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor ajunge în Europa prin Georgia şi România, este mai eficient decât Nabucco, ministrul azer a răspuns: „O conductă este mai eficientă, însă implică multe obstacole politice şi legislative, ceea ce nu există în proiectul AGRI. Deşi terminalele de gaze lichefiate sunt costisitoare într-o primă fază, ele se vor dovedi competitive pe termen lung. Prin acest proiect putem duce gaze şi în alte ţări din Marea Neagră, precum Moldova şi Ucraina”, a completat Aliyev.

Totodată, Ashti Hawrami, ministrul Resurselor Naturale din Kurdistan, a punctat, în discursul său din ultima zi a forumului, că regiunea pe care o reprezintă este gata să livreze gaze prin Nabucco, întrucât există infrastructură energetică pe teritoriul său şi suficiente resurse. „Deci haideţi să facem odată conducta!”, a fost mesajul său.

Resurse la noi în curte

Marea Neagră are suficiente resurse energetice pentru a contracara supremaţia Rusiei. Numai în partea turcească există rezerve potenţiale de 1,5 trilioane de metri cubi de gaze, a declarat Mehmet Uysal, preşedintele TPAO. Adică de 23 de ori mai mult decât rezervele dovedite ale României.

Ruşii – marii absenţi. Românii – micii absenţi

Niciun reprezentat al guvernului rus nu a participat la această reuniune, deşi o invitaţie a existat, iar pe agenda preliminară a forumului au figurat printre vorbitori atât ministrul rus al Energiei, cât şi reprezentanţi ai Gazprom. Totuşi, un reprezentant al ambasadei Rusiei în Turcia a fost prezent la conferinţă şi şi-a luat conştiincios notiţe. „Nu sunt expert în aceste probleme. Reprezentaţii guvernului rus nu au putut veni, de-asta sunt prezent aici”, a răspuns el, morocănos, întrebat de „Adevărul” cum i s-a părut acest forum. Nici românii nu au fost prea interesaţi. Singurul oficial guvernamental prezent la Istanbul a fost secretarul de stat din Ministerul Economiei, Karoly Borbely, eclipsat, evident, de mulţimea de miniştri şi şefi de guverne din regiune.

“Deşi terminalele de gaze lichefiate sunt costisitoare într-o primă fază, ele se vor dovedi competitive pe termen lung.”
Natig Aliyev, ministrul azer al Energiei

Bursa: Irak, sursă sigură pentru Nabucco

Irak este cea mai viabilă sursă de aprovizionare cu gaze a Nabucco, a declarat astăzi, într-un forum energetic, Dimitar Abadjiev, director afaceri corporatiste al companiei de proiect pentru Nabucco. Domnia sa a subliniat că Irakul are resurse suficiente pentru a acoperi întreaga capacitate de transport a proiectului dar, potrivit oficialului Nabucco, compania de proiect îşi doreşte surse diversificate astfel încât este nevoie şi de Azerbaijan şi Turkmenistan ca furnizori ai gazoductului. Din Irak se preconizează că vor fi aduse circa 10 miliarde metri cubi iar din Azerbaijan şi Turkmenistan circa 8 miliarde mc, într-o primă fază de dezvoltare a Nabucco.

Bursa: OMV anunţă noi descoperiri de gaz condensat

OMV anunţă noi descoperiri de gaz condensat la sondele de explorare Khouloud-1 şi Benefsej-1 din Concesiunea de Producţie Nawara, situată în sudul Tunisiei. Aceste două descoperiri suplimentare sunt importante din punct de vedere strategic şi comercial, completând succesul precedent din campania de forare a OMV şi crescând la nouă numărul descoperirilor consecutive, se arată într-un comunicat de presă. Astfel, potenţialul de noi descoperiri, viabile din punct de vedere comercial, a crescut considerabil, atât în concesiune, cât şi în perimetrul de explorare înconjurător, Jenein Sud.
“Am finalizat o campanie de explorare de succes, cu nouă descoperiri consecutive. Suntem încrezători în valoarea comercială a acestor descoperiri şi colaborăm la dezvoltarea lor alături de partenerul nostru, ETAP”, a declarat Jaap Huijskes, membru al Consiliului Director OMV, responsabil cu activităţile de Explorare şi Producţie (E&P).
OMV şi compania naţională a Tunisiei, ETAP, deţin câte o participaţie de 50% în Concesiunea de Producţie Nawara, la 700 km sud de capitala Tunisiei, Tunis. În prezent sunt conduse studii privind posibila dezvoltare a descoperirilor şi transportul gazului către piaţa din Tunisia.

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter