revista presei pe energie 4 ianuarie

2011/01/04

ziare.com: Transportul energiei electrice se scumpeste cu 10,4%

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a aprobat majorarea cu 10,4% a tarifului pentru transportul energiei electrice perceput de Transelectrica. Tariful cerut in acest an creste de la 17 lei/MWh la 18,77 lei/MWh.

De asemenea, tarifele platite de companii pentru serviciile OPCOM, operatorul pietei de energie, controlat de Transelectrica, au ramas la 0,3 lei/MWh, potrivit Mediafax.

“A fost emis Ordinul Presedintelui ANRE nr. 45/23.12.2010 privind aprobarea tarifelor medii pentru serviciile de transport, de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul comercial participantilor la piata angro de energie electrica, a tarifelor zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice, care a intrat in vigoare incepand cu data de 01 ianuarie 2011”, se arata intr-un raport al Transelectrica transmis Bursei de Valori Bucuresti.

Compania Transelectrica este controlata de stat, prin intermediul Ministerului Economiei.

Bursa: O treime din consumul de gaze vine din import

ANRE (reglementatorul pieţei de energie) a stabilit pentru luna ianuarie o cotă de importuri de gaze de 32%. Consumul total este estimat la 21,2 milioane MWh. Astfel, 13,7 milioane MWh reprezintă producţia internă asigurată în principal de “Romgaz” şi “Petrom”, iar 7,4 milioane MWh sunt importurile din Federaţia Rusă.

money.ro: România va derula în 2011 primul proiect privind captarea şi stocarea de CO2

Primul proiect românesc demonstrativ destinat captării şi stocării de dioxid de carbon (CO2) va fi derulat, în cursul anului 2011, la Complexul Energetic Turceni şi necesită o investiţie de peste 500 milioane de euro, bani care vor veni de la Uniunea Europeană (UE), prin Programul european NER 300.

Proiectul privind captarea şi stocarea carbonului în România este destinat pentru blocul numărul 6 de 330 megawaţi la Complexul Energetic Turceni, bloc existent, reabilitat, cu funcţionare pe lignit.

Realizarea documentaţiilor proiectului a fost realizată de o serie de firme şi institute, printre care Institutul pentru Studii şi Proiectări Energetice /ISPE/, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar).

Specialiştii în domeniu spun că, prin intermediul noului proiect, trebuie să se reuşească stocarea şi captarea a cel puţin 85% din dioxidul de carbon produs de activitatea industrială.

Pentru derularea proiectului va fi utilizată tehnologia bazată pe amoniac răcit – Chilled Amonia Process (CAP), dezvoltată de către Alstom, lider mondial în producţia de energie şi infrastructură feroviară.

Compania a fost selectată de către ISPE în calitate de manager de proiect CCS /captare şi stocare de CO2, n.r./ şi de către Complexul Energetic Turceni (sud-vestul României). De asemenea, cele două entităţi au încredinţat Alstom Carbon Capture Systems din Germania elaborarea studiului de fezabilitate al proiectului.

Potrivit sursei citate, tehnologia CAP oferă o eficienţă sporită prin reducerea cantităţii de energie necesară pentru captarea CO2 în raport cu alte tehnologii existente. Instalaţia de Captare a Carbonului va fi pusă în funcţiune la Grupul nr. 6 de 330 MW de la Complexul Energetic Turceni ce va fi în prealabil retehnologizat.

În februarie 2010, Guvernul României a decis întocmirea ‘Planului de acţiune pentru implementarea unui Proiect Demonstrativ privind Captarea şi Stocarea Carbonului (CCS) în România’. În urma acestui angajament, ISPE, alături de GeoEcoMar, sunt angajate în primul Program Demonstrativ CCS integrat din România, în prezent fiind în curs de elaborare studiul de fezabilitate, având ca scop demonstrarea fezabilităţii tehnologiei de captare a CO2 la Complexul Energetic Turceni, împreună cu transportul acestuia şi stocarea geologică.

La jumătatea lunii decembrie, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, a afirmat că România va fi sprijinită, în 2011, de către UE pentru derularea unui proiect privind captarea de CO2, şi reducerea de emisii este una dintre cele mai mari provocări pentru schimbările climatice.

‘Captarea de CO2 este problema fiecărei ţări. România o să aibă anul viitor o investiţie care este sprijinită de Uniunea Europeană, de captare de CO2. Va fi o investiţie-pilot în care participă vreo patru ţări din Uniunea Europeană. Această reducere de emisii de CO2 este una dintre cele mai mari provocări pentru schimbările climatice pentru următoarea perioadă. Noi nu putem să ne angajăm că reducem cu 20% aceste emisii dacă nu facem investiţii de acest gen’, a atenţionat Borbely.

Oficialităţile de la Bucureşti au anunţat, la jumătatea lunii octombrie, că vor propune spre finanţarea Uniunii Europene un proiect-pilot demonstrativ de captare şi stocare a dioxidului de carbon din gazele de ardere emise de blocul energetic nr. 6 al termocentralei de la Turceni.

La jumătatea lunii august, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri /MECMA/ a devenit membru al Institutului Global pentru Captarea şi Stocarea Dioxidului de Carbon (CO2) – CCS Institute, din Canberra, Australia.

Includerea MECMA în această iniţiativă multinaţională, constituită în scopul accelerării implementării şi dezvoltării tehnologiilor de captare şi stocare a dioxidului de carbon, la nivel mondial, reprezintă o oportunitate de a prelua experienţa altor organizaţii privind tehnologiile CCS în elaborarea unor proiecte româneşti.

Apartenenţa la Global CCS Institute presupune schimbul de cunoştinţe, informaţii şi expertiză referitor la dezvoltarea şi desfăşurarea proiectelor CCS la scară comercială, sigure, rentabile şi sustenabile din punct de vedere al mediului, precum şi la tehnologii de captare, transport şi stocare a emisiilor de dioxid de carbon şi furnizarea de expertiză cu privire la costurile şi beneficiile asociate acestor soluţii, precum şi cerinţele operaţionale şi legislative necesare pentru atingerea succesului, la metode pentru a conferi încrederea în tehnologiile CCS şi de a da un impuls internaţional necesar soluţionării problemei urgente privind schimbările climatice.

money.ro: Gazprom scumpeşte gazul pentru R. Moldova cu 10%

Gigantul rus Gazprom a anunţat că în trimestrul I al anului 2011 Republica Moldova va plăti pentru gazul livrat 289,93 de dolari pentru o mie de metri cubi, cu aproape 10% mai mult faţă de ultimul trimestru al anului trecut, relatează Ştirea Zilei.

Preţul gazului importat de la Gazprom este stabilit la începutul fiecărui trimestru în baza contractului dintre MoldovaGaz şi gigantul rus.

Şeful serviciului de presă de la MoldovaGaz, Andrei Akulov, a declarat pentru StireaZilei.md că în prezent întreprinderea achita ruşilor un preţ de 263,63 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, fără valoarea calorică. “De regulă, valoarea calorică ar putea creşte preţul gazului cu încă 5-6 dolari. Astfel, dacă preţul calculat în luna octombrie a fost de 263,63 de dolari, atunci în luna noiembrie el a crescut până la 269 de dolari, pentru că s-a luat în calcul şi valoarea calorică”, a explicat Akulov.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică urmează să stabilească preţul nou pentru consumatorii finali, care vor regăsi scumpirile în facturi la sfârşitul lunii ianuarie.

Potrivit Băncii Naţionale, creşterea preţului de livrare al gazelor va stimula scumpirea altor produse şi servicii.

Republica Moldova va importa de la Gazprom, în 2011, peste 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 2 miliarde sunt pentru Transnistria, precizează Publika TV. Teritoriul separatist nu-şi achită însă facturile la gaz şi a acumulat o datorie uriaşă faţă de Gazprom.

Pe de altă parte, şi tariful pentru tranzitarea gazelor ruseşti pe teritoriul Moldovei a crescut, potrivit Publika TV. MoldovaGaz va primi 3 dolari pentru transportarea a o mie de metri cubi de gaze pentru fiecare 100 de kilometri. Preţul a fost modificat după ce timp de 14 ani a fost de 2,5 dolari. Astfel, veniturile MoldovaGaz din tranzit vor fi de aproape 9 milioane de dolari.

Contractul dintre Republica Moldova şi Gazprom expiră în 2011, iar autorităţile moldovene speră să renegocieze preţul de achiziţie a gazului rusesc.

ziare.com: Productia de petrol a Rusiei, la nivel record dupa prabusirea Uniunii Sovietice

Productia de petrol a Rusiei a crescut cu 2,2 la suta, in 2010, ajungand la 10,1 milioane de barili pe zi, cel mai ridicat nivel de la destramarea Uniunii Sovietice.

In 2009, Rusia producea 9,93 de milioane de barili de petrol pe zi, iar, cu un an inainte, 9,78 de milioane de barili, relateaza Reuters.

Rusia a fost singura tara din lume care a produs peste 10 milioane de barili pe petrol pe zi in 2010, pe masura ce pretul petrolului a crescut la 90 de dolari/baril.

Al doilea cel mai mare producator de anul trecut a fost Arabia Saudita, cu 8,25 de milioane de barili pe zi.

De asemenea, Rusia a fost si lidera la exporturi, acestea atingand nivelul de 4,37 de milioane de barili pe zi, fata de 4,29 de milioane de barili pe zi in 2009 si 4,24 de milioane de barili pe zi in 2008.

De altfel, analistii estimeaza ca exporturile de petrol ale Rusiei se vor majora in acest an, datorita livrarilor facute spre China.

Nu in ultimul rand, si productia de gaz natural a Rusiei a crescut cu 12 la suta, in 2010, pana la 1,78 de miliarde de metri cubi pe an insa a fost sub nivelul Statelor Unite din acest punct de vedere, care a produs peste 2 miliarde de metri cubi pe zi.

Gandul: Preţul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

Preţul petrolului a urcat, luni, la peste 92 de dolari pe baril şi a atins cel mai ridicat nivel după octombrie 2008, susţinut de optimismul privind redresarea economiei care alimentează cererea pe piaţa energiei, transmite Reuters.

La ora 13:25 GMT, petrolul destinat pieţei americane era cotat în creştere cu 70 de cenţi, la 92,08 dolari pe baril, după un maxim de 92,3 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după octombrie 2008.

Petrolul a încheiat tranzacţiile de vineri la 91,38 dolari pe baril, marcând un avans anual de 15% şi cel mai ridicat preţ de sfârşit de an după 2007. În iulie 2008, cotaţia petrolului a atins un maxim absolut de aproape 150 de dolari pe baril.

Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a avansat cu 97 de cenţi, la 95,72 dolari pe baril, după un maxim al şedinţei de 96,07 dolari pe baril şi cel mai ridicat nivel din octombrie 2008.

inforusia.ro: Moscow Times: LUKoil a pornit in cucerirea Africii

LUKoil, principala companie petroliera privata a Rusiei, are un program de 9 miliarde dolari pentru investitii offshore, in care tarile africane ocupa un loc important. La sfarsit de an, reprezentantii diviziei LUKoil Overseas, presedintele Andrei Kuziaev si prim-vicepresedintele Dmitry Timoshenko au avut intalniri importante cu oficiali din Sierra Leone, Ghana si Liberia, trei tari cu mari rezerve de petrol in platforma continentala din Oceanul Atlantic.

Kuziaev a anuntat, in martie anul trecut, ca LUKoil are planuri de investitii peste mari de 3 miliarde dolari in urmatorii trei ani. Deocamdata compania rusa este partenera cu americanii de la Vanco Energy in explooatarea campului de mare adancime Cap Three Points din golful Guineea, in largul coastelor Ghanei, si a campului CI 401, in apele teritoriale ale Coastei de Fildes.

Platforma continentala a Africii de Vest prezinta interes pentru marile companii petroliere internationale, dupa cum sublinia analistul Troika Dialog, Valeri Nesterov, amintind si de interesul companiilor rusesti, Rosneft si TNK-BP. In ceea ce-i priveste pe gigantii LUKoil, in septembrie oficiali ai companiei spuneau ca ar putea extrage mai mult titei din campurile Africii de Vest decat din Siberia, pana acum productia potentiala a LUKoil in largul coastelor Africii ridicandu-se pana la 35 milioane de barili.

Aceasta este politica LUKoil, fiindca accesul companiei private la noile resurse din campurile rusesti este limitat in fata marilor companii de stat, dupa cum arata analistul Nesterov, citat de Moscow Times. Cat priveste forajele la mare adancime, LUKoil este singura companie ruseasca capabila sa actioneze, spun alti specialisti. O experienta utila si pentru viitoarele foraje in platofrma continentala a Rusiei, chiar daca aceasta nu este de o adancime atat de mare. De exemplu, spune Nesterov, compania de stat Rosneft, care exploreaza in comun cu americanii de la Chevron platforma Marii Negre, ar putea avea nevoie curand de un partener

Agentia Bloomberg arata ca, in 2010, productia de titei a Rusiei a atins un record al ultimilor 20 de ani, cu 10 milioane de barili.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter