revista presei pe energie 31 mai

2011/05/31

Hotnews: EurActiv.ro: Cum incearca Comisia Europeana sa blocheze manipularea pietei de energie. Care sunt problemele Romaniei

Comisia Europeana a mai facut un pas joi in tentativa de a crea mai multa transparenta pe piata energiei, planurile de prevenire a abuzului si de manipularea pietei angro de energie electrica fiind aprobate catre Comitetul pentru Energie. Cu toate acestea, deputatii europeni doresc unele modificari cheie la regulamentul propus. Se cere ca toate contractele mari sa fei mai bine reglementate si se propune aplicarea de sanctiuni minime pentru cei care nu tin seama de aceste reguli pentru a evita “mutarea” amenzilor in statul cu cele mai mici sanctiuni. Sanctiunile trebuie sa “depaseasca in mod considerabil castiguri reale sau potentiale, precum si daunele cauzate consumatorilor”, spun deputatii europeni.
Citeste si: Raport CRPE: Piata unica de energie: Europa face al treilea pas inainte, noi inca unul inapoi

Principalele obiective ale proiectului de regulament privind integritatea si transparenta pietei energetice sunt prevenirea abuzului de piata si de manipulare pe piata angro de energie, care “pot cauza volatilitati ale pretului si sa conduca la cresterea preturilor la energie pentru consumatorii finali”, a explicat raportorul , Jorgo Chatzimarkakis (ALDE, DE), care a redactat raportul.

Pentru a pune in aplicare noile norme, Agentia Europeana pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare a Energiei (ACER), se vor aduna si vor monitoriza datele privind tranzactiile de energie. Acesta va transmite apoi aceste informatii la dispozitia autoritatilor nationale, care vor fi responsabile de investigatie si de executare, potrivitsite-ului PE.

Minim de sanctiuni la nivelul UE

Comitetul Energiei vrea sa vada sanctiunile armonizate intre statele membre prin stabilirea de standarde minime. Acest lucru va preveni “o situatie in care cei care incalca regulamentul isi vor “muta sanctiunea” in statul membru in cu cele mai mici sanctiuni in care desfasoara operatii economice”. Sanctiunile trebuie sa “depaseasca in mod considerabil castiguri reale sau potentiale, precum si daunele cauzate consumatorilor”, spun deputatii europeni.

Procedurile de autorizare

Comitetul recomanda fiecarui stat membru sa aiba un sistem de licente sau un registru de participanti. In cazurile in care o tara nu adera la sistemul de acordare a licentelor UE, autoritatile nationale ar trebui sa “aplice sistemul de inregistrare obligatoriu al UE”.

Evita dubla raportare

Membrii comisiei au votat, de asemenea, sa se utilizeze structurile existente de raportare, ori de cate ori este posibil, in scopul de a evita sarcini administrative suplimentare pentru participantii la piata. Toate contractele cu volum mare ar trebui sa fie incluse, spun deputatii europeni

In conformitate cu propunerea Comisiei, toate contractele pentru furnizarea de energie catre comercianti, care sunt “consumatorii finali” (daca consumul lor este mare sau mic) ar fi exceptate de la legislatie.

Deputatii europeni nu sunt insa de acord cu aceasta prevedere, spunand ca acele contracte cu volum mare (in cazul in care comerciantul consuma mai mult de o anumita suma) ar trebui sa fie tratate ca en-gros si, prin urmare, sa fie supuse normelor. Cei cu consum mic ar urma sa beneficieze in continuare de scutiri.

Negocierile intre institutii vor inceape inca din luna iunie, iar votul in plenul PE va avea loc in septembrie.

Problemele principale in legislatia pe care Romania o propune in ultimul ceas sunt legate de:

  • Independenta si responsabilitatea reglementatorului ANRE, care trebuie sa asigure concurenta efectiva in piata. ANRE ar trebui sa fie mult mai activa in monitorizarea si sanctionarea contractelor “cu baietii destepti”, in avertizarea MEC ca infiintarea companiilor integrate elimina definitiv concurenta din piata de energie electrica, sau ca legile speciale de furnizare de “gaz ieftin” catre anumite ramuri au efecte anticoncurentiale. ANRE ar trebui de asemenea sa nu tina preturile artificial jos pentru energia electrica si gaz, pentru consumatorii industriali si casnici care nu sunt saraci, mai ales in perioadele electorale. Insa ca ANRE sa poata face aceste lucruri, ea trebuie sa fie independenta de politic, responsabila pentru activitatea sa in fata Parlamentului, in fata publicului, consumatorilor si industriei reglementate. Acest lucru nu se intampla deoarece ANRE ramane politizata, subordonata premierului, cu o conducere in care rolul consultativ al stakeholderilor dispare cu desavarsire, si nu va raspunde pentru banii folositi si pentru calitatea reglementarilor sale in fata

celor care sunt afectati de ea.

  • Nu se face o separare clara a intereselor producatorilor de stat de operatorii de transport, tot de stat; acest lucru va deveni cu atat mai important cu cat din 2011 apar si producatori privati de energie electrica (Petrom – Brazi). La fel, nu se separa operatorul de inmagazinare de producatorul de gaz de stat Romgaz, lucru necesar pentru a limita pozitia dominanta a acestei companii in partea de inmagazinare. In alte cuvinte, cata vreme nu exista separarea intereselor producatorilor de stat de retele apare riscul ca producatorii privati sa fie dezavantajati pe piata. In plus, daca operatorii de transport vor fi politizati in loc sa actioneze transparent si monitorizati atent de ANRE, exista riscul ca unii producatori privati sa fie dimpotriva avantajati la conectare in detrimentul concurentilor lor, aparand o noua forma de capusare.
  • Se continua reglementarea preturilor, la nivel scazut si fara baza economica, pentru energia electrica dar mai ales gaz. Desi acest lucru pare sa fie in beneficiul consumatorului si un efort pentru

sprijinirea consumatorilor casnici, in realitate principalii beneficiari sunt firmele cu relatii speciale cu statul, producatori ineficienti din industria chimica, metalurgie, siderurgie si anumiti intermediari. Preturile mici si nejustificate economic duc insa pe termen lung la riscuri mari de securitate energetica, deoarece investitorii in sectorul productiei de energie electrica si gaz nu sunt interesati sa investeasca in Romania cu riscul de a nu-si recupera banii. In acelasi timp, companiile, mai ales cele de stat, pierd enorm din preturile scazute. De exemplu, in piata gazului se pierd aproape 1.7 miliarde USD prin vanzarea gazului la cca. 40% din pretul de import; iar Hidroelectrica a pierdut 220 milioane EUR in 2009 din contractele cu baietii destepti, se arata intr-unraport publicat de Centrul Roman de Politici Europene.

Infiintarea Electra si Hidroenergetica, un punct controversat

“Conform deciziei Guvernului Romaniei si CSAT privind infiintarea celor doua companii Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri continua procesul de infiintare a celor doua companii energetice, urmarind solutionarea in justitie a proceselor ramase in litigiu cu Fondul Proprietatea si sindicatele”. Asa arata un raspuns al Ministerului Economiei transmis la o solicitare a HotNews.ro. Raspunsul este surprinzator in conditiile in care proiectul a esuat, fiind respins irevocabil in salile Curtii de Apel Bucuresti. In plus, de ceva vreme se vorbeste de noi formule de reorganizare a sectorului energetic, astfel de discutii fiind purtate inclusiv cu reprezentantii Fondului Monetar International.

In aceste conditii, in cadrul discutiilor cu FMI, Ministerul Economiei a prezentat o noua forma de reorganizare a sectorului energetic. Astfel, in locul gigantilor energetici, Electra si Hidroenergetica, vor fi create doua companii mai mici care vor grupa unitatile viabile din sectorul termo si miner. Prima companie va grupa partea viabila din Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si actualele complexe Craiova, Turceni si Rovinari. A doua companie va grupa unitatile viabile din Compania Nationala a Huilei cu termocentrala Paroseni si partea viabila de la termocentrala Deva. Aceasta solutie a fost prezentata presei inca de la inceputul lunii aprilie.

Hotnews: Un consortiu coreean este interesat de proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

Consortiul KOREA International Nuclear KEPCO si-a manifestat intentia de a participa la construcţia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, informeaza Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, o delegatiei a consortiului s-a intalnit cu ministrul economiei, Ion Ariton. Proiectul reactoarelor 3 si 4, care tocmai a trecut printr-un esec din cauza retragerii investitorilor, este estimat la 4 miliarde de euro. Actionariatul companiei de proiect, ENERGONUCLEAR, era format din: Nuclearelectrica SA 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, cate 9,15% iar ARCELOR MITTAL si IBERDROLA cate 6,2%. CEZ s-a retras din proiect la sfarsitul anului trecut, fiind urmata de RWE, GDF Suez si Iberdrola.

Nuclearelectrica a fost nevoita sa preia actiunile companiilor care s-au retras, ramanand alaturi de Arcelor Mittal si Enel, cu o o participatie de 84,65%. Insa, este o povara mult prea mare pentru statul roman si de aceea vrea sa vanda jumatate din actiunile detinute la compania de proiect, EnergoNuclear, reducand cota de participare a Nuclearelectrica pana la 40%.

* “Trebuie sa cream mecanismul necesar selectarii unor investitori seriosi. Pana acum am discutat cu diverse firme din America, Europa, Japonia si Coreea de  Sud”, a declarat, recent, pentru HotNews.ro Tudor Serban, presedintele Consiliului de Administratie de la EnergoNuclear.

In cadrul unei adunari generale extraordinare a actionarilor de la Nuclearelectrica intrunita pe 25 februarie s-a decis ca partea romana sa agreeze cu ENEL  si ArcelorMittal conditiile in care urmeaza a fi selectati alti investitori interesati in proiect, astfel incat cota companiei de stat in proiect sa ajunga la 40%. De asemenea, s-a decis ca negocierea cu investitorii straini ramasi in proiect extinderea duratei de valabilitate a acordului de investitii pana la  31 decembrie 2012, printr-un nou act aditional. Cei doi investitori straini ramasi in proiect au fost de acord cu extinderea duratei de valabilitate a acordului de investitii. Este pentru a treia oara cand se prelungeste acordul de investititii.

Citeste povestea EnergoNuclear si cum a fost fortat statul roman sa cumpere actiuni pe care nu le dorea.

money.ro: Consumul de energie a crescut cu 5,7%

Consumul de energie electrica a crescut cu 5,7 % de la începutul acestui an în timp ce producţia s-a majorat cu 13% in perioada ianuarie-mai, conform datelor furnizate de Transelectrica. Specialiştii din piaţă susţin că această creştere a fost generată de temperaturile mai scazute din acest an, dar si de o revigorare a activităţii economice.

Primele luni ale anului au fost marcate de creşteri lunare ale consumului de energie la nivel national. Astfel, în ianuarie consumul s-a majorat cu 5,3% faţă de 2010, pentru ca în februarie si martie cresterile să fie de 6,2% respectiv 4,5%. Conform datelor preliminare, cel mai însemnat avans al consumului s-a înregistrat in mai, de 7,6%.

Producţia de energie electrică a înregistrat creşteri mai mari în perioada ianuarie-26 mai, ca urmare a majorării exporturilor de electricitatea. În perioada analizată producţia de energie a crescut cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010. Cea mai însemnată creştere lunară a producţiei de electricitare a fost în februarie, de 14%, urmată de aprilie cu 13,7% .

Primele cinci luni ale anului au fost marcate de exporturi semnificative de energie susţinute in principal de contractele cu traderul sârb Rudnap. Amintim că anul trecut Electrica a încheiat cu acesta un contract pentru exportul a 500 MW timp de un an. In aceste condiţii exporturile de energie au totalizat în perioada analizată 1821,5 GWh marcând o creştere de peste 25 de ori faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

e-nergia.ro: Eolianul se dublează de la o lună la alta: asigură deja 2% din producția națională

Potrivit datelor ANRE, producția de energie electrică din surse eoliene a ajuns, în februarie, la 1,9% din totalul național. Turbinele din Dobrogea au asigurat, teoretic, consumul lunar a 690.000 de case.

Producția de energie electrică din surse eoliene a acoperit, în luna februarie, 1,9% din producția națională de electricitate, mai mult decât dublu față de cea consemnată în ianuarie, aceea fiind prima lună din care rapoartele lunare ale ANRE inlcud energia electrică obținută din eoliene. Atunci, eolianul a acoperit 0,8% din producția națională de energie electrică.

La producția din februarie, de 5,44TWh, comunicată de ANRE, rezultă că turbinele eoliene au produs 103.360 MWh în februarie, mai mult decât dublu față de volumul din luna precedentă-aproape 48.000 MWh.

Comparativ, cantitatea de energie produsă din eoliene a fost, în ianuarie, cu doar 0,4 puncte procentuale mai mică decât cea care a avut drept sursă combustibilul lichid, acesta fiind, în cea mai mare parte, păcură arsă în termocentralele clasice.

Potrivit unui calcul mai vechi al e-nergia.ro, energia eoliană produsă în România, în ianuarie, ar fi acoperit necesarul de electricitate pentru 319.000 de gospodării. Utilizând același algoritm, în februarie producția ar fi ajuns pentru consumul a aproape 690.000 de gospodării.

Din datele ANRE reiese că cel mai mare producător de energie eoliană este, Tomis Team, subsidiară a grupului CEZ, care operează parcul eolian de la Fântânele. Compania a avot o cotă de 1,1% din toată producția națională de energie electrică, în primele două luni ale anului.

e-nergia.ro: Sârbii de la NIS caută petrol în România

Compania NIS a intrat în parteneriat cu o firmă canadiană pentru dezvoltarea a 4 perimetre din vestul României.

Naftna Industrija Srbije (“NIS”) şi East West Petroleum Corp (EWP) au anunţat un acord de cooperare pentru explorarea a patru blocuri din vestul României, EX-2 (Tria), EX-3 (Baile Felix), EX-7 (Periam) şi EX-8 (Biled), potrivit unui anunţ al celor două companii. Potrivit acordului, programul de explorare presupune achiziţia şi procesarea de date 2D de pe 900 de kilometri pătraţi şi de date 3D de pe 600 de kilometri pătraţi, în următorii doi ani. În cele patru perimetre vor fi săpate 12 sonde. NIS va deţine 85%, restul rămânând în posesia celor de EWP, compania care a primit iniţial de la ANRM concesiunea celor patru perimetre. Acordul are nevoie de avizul autorităţilor române.

Perimetrele din vestul României sunt apropiate de o zonă cu o producţie semnificativă de petrol şi gaze şi au fost explorate până acum doar moderat, în general la mică adâncime. EWP a identificat prezenţa unor potenţiale resurse de petrol şi gaz la adâncimi mai mari, şi a identificat şi o potenţială producţie de gaz de şist.

NIS este unul dintre principalele companii care explorează sectorul din bazinul Panonic în care se află perimetrele din România, având operaţiuni E&P în zona Voivodina din nordul Serbiei, în imediata apropiere a două dintre cele patru blocuri din România.

“Acordul de cooperare cu East West va permite NIS să îşi extindă prezenţa în afara Serbiei şi să pună în aplicare strategia NIS de a deveni un jucător activ pe piaţa de energie din Balcani. Participarea NIS în cadrul proiectului în calitate de operator ne va permite să ducem mai departe experienţa noastră în regiune şi să aplicăm tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea resurselor convenţionale şi neconvenţionale”, a spus Kiril Kravchenko, preşedinte al Consiliului de Administraţie al NIS.

EWP este o companie canadiană de mici dimensiuni axată pe pe explorarea şi producţia de ţiţei, cu active în India, Egipt, Rusia, Ucraina, Yemen şi România. NIS, cea mai mare companie petrolieră din Serbia, este deţinută în proporţie de 51% de Gazprom Neft, braţul petrolier al gigantului rus al gazelor Gazprom.

Hotnews: Holdingul ruso-britanic TNK-BP, interesat de preluarea companiei petroliere Lotos din Polonia

Holdingul ruso-britanic TNK-BP si-a manifestat interesul de a cumpara un pachet de actiuni de 51,19% detinut de statul polonez la compania de petrol Lotos, potrivit RIA Novosti. Polonia estimeaza valoarea pachetului de actiuni la 508.6 milioane euro. In plus, cel care va prelua actiunile trebuie sa prezinte planuri de dezvoltare a companiei, care detine patru rafinarii. Castigatorul trebuie sa mentina, de asemenea, listarea companiei la Varsovia si sediul in Gdansk.

Licitatia s-a finalizat pe 29 aprilie, insa o decizie in privinta vanzarii este putin probabil sa fie luata in acest an, a declarat Pawel Olechnowicz, directorul executiv al Lotos.

In martie, premierul polonez Donald Tusk a declarat ca, in conditiile in care Polonia este dependenta de livrarile de titei din Rusia, Guvernul ar trebui sa manifeste prudenta in relatiile cu investitorii rusi.

Hotnews: Un camp de gaze din Turkmenistan ar putea fi al doilea din lume ca marime/ Beneficiare ar putea fi China si UE

Campul de gaze “South Iolotan” din Turkmenistan ar putea fi al doilea in lume ca marime, dupa “South Pars” din Iran, potrivit Reuters. Compania britanica de consultanta Gaffney, Cline & Associates (GCA) va prezenta, luna viitoare, presedintelui turkmen Kurbanguly Berdymukhamedov, un audit revizuit care va arata ca acest camp de gaze poate fi al al doilea in lume. “Se pare ca South Iolotan este lejer cel de-al doilea camp de gaze din lume”, a declarat Peter Holding, reprezentant GCA.

Turkmenistan detine printre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, situandu-se pe locul patru.

Berdymukhamedov, care are puteri nelimitate in Turkmenistan, doreste sa dezvolte mai multe rute de export de gaze. Cele care vor fi extrase din “South Iolotan” ar putea fi indreptate catre China, dar si spre vest, adica spre Europa.

In 2008, GCA a estimat ca “South Iolotan” ar putea contine intre 4.000 miliarde si 14.000 de miliarde de metri cubi de gaze, clansand depozitul, dupa potential, pe locul sase in lume.

Insa, oficialii guvernamentali din Turkmenistan au declarat, recent, se estimeaza acum ca rezervele ar fi de 21.000 miliarde metri cubi.

GCA a refuzat sa dezvaluie estimarea revizuita inainte de a fi prezentata presedintelui.

“Este evident ca volumul considerabil de date noi care au fost puse la dispozitie demonstreaza in mod clar o crestere foarte importanta in dimensiunea totala a structurii South Iolotan”, precizeaza reprezentantul GCA.

Turkmenistan intentioneaza sa extraga mai mult de 230 miliarde metri cubi anual pana in 2030, din care 180 miliarde metri cubi vor fi exportati.

Patru companii, CNPC- China, Petrofac- Emiratele Arabe, LG’s International Corp- Coreea de Sud si Hyundai Engineering Co, au castigat in decembrie 2009 un contract in valoare de 9.7 miliarde dolari pentru dezvoltarea zacamantului.

China, care a angajat imprumuturi de peste 8 miliarde dolari catre Turkmenistan in ultimii doi ani, ar putea avea prioritate la gazele din South Iolatan.

O alta optiune pentru viitor ar fi ca Turkmenistan sa livreze gaze prin  Azerbaidjan  de unde sa se faca legatura cu Coridorul Sudic spre  Europa.

Uniunea Europeana a reiterat, miercuri, dorinta de a spori legaturile energetice cu Turkmenistanul, in conditiile in care urmareste sa traga furnizori pentru a reduce dependenta fata de Rusia.

Radio Romania: Gazprom, “afectat de scăderea consumului de gaze în Europa”

Directorul general adjunct al Gazprom, Valery Golubev, a declarat că scăderea consumului de gaze naturale în Europa creează probleme serioase grupului rus.

Consumul de gaze naturale în Europa este în scădere, ceea ce creează probleme serioase pentru Gazprom, a declarat luni unul dintre directorii grupului rus în cursul unor audieri parlamentare, potrivit Itar-Tass.

“Situaţia actuală de pe piaţa mondială nu ne este favorabilă.

Înregistrăm o scădere considerabilă a consumului de gaze naturale pe piaţa europeană”, a declarat directorul general adjunct de la Gazprom, Valery Golubev, în faţa Comisiei pentru Energie din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

Potrivit lui Valery Golubev, scăderea consumului de gaze naturale este unul din factorii care impun adoptarea unor măsuri fiscale pentru dezvoltarea sectorului gazelor, măsuri similare cu cele care există pentru companiile petroliere.

De asemenea, Valery Golubev a reamintit programul semnificativ de investiţii pe care Gazprom şi l-a propus.

“Programul nostru de investiţii se apropie în prezent de 1.000 de miliarde de ruble (36 miliarde de dolari)”, a precizat acesta, care a  menţionat că nu va fi în măsură să implementeze acest program dacă guvernul majorează taxele.

Ministerul de Finanţe din Rusia a propus majorarea taxelor pentru extracţia de resurse minerale, ca parte a unui plan de măsuri destinat creşterii veniturilor la buget de pe urma acestui sector până la aproximativ cinci miliarde de dolari pe an.

money.ro: Emisiile de CO2 din sectorul energetic au atins anul trecut un nivel record

Emisiile de dioxid de carbon din sectorul energetic au atins anul trecut un nivel record, de 30,6 miliarde de tone, situaţie care constituie “un recul puternic” în lupta cu încălzirea globală, a anunţat, luni, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), citată de AFP.

“Emisiile de dioxid de carbon din sectorul energetic au fost anul trecut cele mai ridicate din istorie, potrivit ultimelor estimări ale AIE. După o scădere în 2009, cauzată de criza financiară mondială, emisiile au urcat la nivelul record de 30,6 miliarde de tone, cu 5% mai mult faţă de 29,3 miliarde de tone în 2008, an în care a fost înregistrat precedentul record”, a anunţat agenţia.

Această evoluţie reprezintă un important pas înapoi pentru planurile de a limita creşterea temperaturii globale la 2° Celsius, a afirmat economisutl şef al AIE, Fatih Birol.

Plafonarea încălzirii global la 2° Celsius a fost stabilită de liderii politici ai marilor economii la o reuniuni organizată anul trecut la Cancun, Mexic.

AIE susţine că pentru a respecta acest obiectiv emisiile de dioxid de carbon din sectorul energetic nu trebuie să depăşească 32 miliarde de tone până în 2020.

Anul trecut, 44% din emisii au fost generate de producţia de energie pe bază de cărbune, 36% de energia pe bază de petrol, iar restul a revenit gazelor naturale.

Circa 40% din totalul emisiilor provin din ţările bogate, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Aceste state sunt responsabile, însă, de numai 25% din creşterea dintre 2009 şi 2010.

Hotnews: Germania: Zece ani pentru a renunta la energia nucleara, doar sase luni pentru a evita Blackout-ul

Germania, cea mai mare economie europeana, are la dispozitie zece ani pentru a gasi o modalitate de compensare a renuntarii la energia nucleara, si doar sase luni pentru a evita un “blackout” in cursul iernii viitoare, relateaza AFP.

Ultimele 17 reactoare nucleare germane vor fi stinse cel tarziu in 2022, a decis, in noaptea de duminica spre luni, guvernul condus de cancelarul Angela Merkel.

Deocamdata nu se stie insa cum se va elimina riscul de intrerupere a alimentarii cu curent electric, asa cum prezic exploatatorii acestor centrale dar si societatile care gestioneaza linii de inalta tensiune.

Agentia federala a retelelor, care controleaza retelele de curent electric, de gaze si telecomunicatii, estimeaza ca “situatia va ramane sub control in timpul verii dar toamna si iarna vor fi marcate de tensiuni”.

“Producem suficienta electricitate. Problema rezida in stabilitatea retelei”, a explicat Claudia Kemfert, expert in probleme de energie la institutul DIW.

Mai exact: oprirea a opt dintre cele mai vechi reactoare, care nu produc decat 8,5 gigawati, in conditiile in care Germania consuma 80 in varf de sarcina si poseda o capacitate totala de productie de 920 gigawati, nu va impiedica tara sa-si acopere nevoile.

In schimb, decizia de a opri imediat cele mai vechi reactoare, dintre care cinci se gasesc in regiunile Sud si Vest ale tarii, cele mai industrializate si populate, ridica probleme de distributie.

Problema retelelor electrice

Pentru a functiona bine, o retea electrica trebuie sa aiba, pe ansamblul unui teritoriu, o tensiune omogena. Or, acest echilibru risca sa fie amenintat intr-o zi foarte geroasa sau cu vant foarte puternic daca, de exemplu, Bavaria, in sud, cunoaste un varf de consum in timp ce eolienele implantate in nordul Germaniei supraincarca la randul lor reteaua de electricitate.

Cei patru mari operatori de retele electrice din Germania au cerut guvernului o amanare pentru una sau doua dintre centralele condamnate, pentru ca acestea sa joace rolul de stabilizator.

Si se pare ca au fost auzite: surse apropiate FDP, partidul liberal aliat cu conservatorii de la CDU, au declarat ca cel putin unul dintre aceste reactoare ar trebui mentinut “in stare de veghe” in loc sa fie oprit imediat.

Cei patru mari exploatatori de centrale, EON, RWE, EnBW si Vattenfall, se declara insa sceptici in privinta acestui proiect. “Un reactor nuclear nu poate fi repornit de la intrerupator”, a declarat pentru AFP o sursa din conducere.

Riscuri: Pretul, poluarea si dependenta de Rusia

Pe langa riscul unor intreruperi de curent pe termen scurt, abandonarea energiei nucleare mai ridica doua semne de intrebare pe termen mediu: pretul electricitatii, in conditiile in care atomul ramane una dintre cele mai ieftine surse de electricitate, si emisiile de CO2, care risca sa creasca masiv, in cazul in care se revine la gaze naturale si carbune.

In ciuda acestor probleme, Germania a mentinut pentru moment obiectivul de a reduce cu 40% emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2020, in raport cu 1990.

Guvernul Merkel mizeaza mai degraba pe energia eoliana decat pe economiile de energie, dar Germania nu va putea evita constructia de noi centrale conventionale, fie si pentru a evita capriciile vantului si soarelui.

“Centralele pe gaze sunt mai indicate decat cele pe carbune deoarece polueaza mai putin si, gratie flexibilitatii lor, completeaza adecvat sursele regenerabile”, spune Kemfert. Dar acestea vor creste si dependenta Germaniei de importuri de gaze, in special din Rusia.

money.ro: Germania îşi închide toate centralele nucleare până în 2022

Coaliţia de la guvernare din Germania a anunţat că a stabilit ca până în 2022 să închidă toate centralele nucleare din ţară

Ministrul mediului, Norbert Rottgen, a făcut acest anunţ după o reuniune a coaliţiei de guvernare ce s-a încheiat în noaptea de duminică spre luni.

Potrivit oficialului, şapte dintre cele mai vechi reactoare, supuse deja unui moratoriu, şi centrala nucleară Kruemmel nu îşi vor relua activitatea.

Alte şase vor fi scoase din uz până în 2021, iar restul de trei până în 2022, a spus el.  “Nu vor exista revizuiri”, a precizat Rottgen.

El a admis, însă, că o taxă pentru barele de combustibil uzate, care ar urma să crească la 2,3 miliarde de euro în următorii ani, va rămâne, în pofida închiderii centralelor.

Reprezentanţii industriei atomice au avertizat că scoaterea din uz va afecta puternic baza industrială a ţării. Înainte de moratoriul din martie, Germania se baza în proporţie de 23% pe energia nucleară.

Cancelarul Angela Merkel a înfiinţat o comisie de etică pentru a analiza folosirea energiei nucleare, după dezastrul de la centrala Fukushima din Japonia. În urma crizei atomice, Germania s-a confruntat cu proteste faţă de acest tip de centrale.

Adevarul: Renunţăm la energia nucleară?

Germania anunţă că îşi va desfiinţa până în 2021 toate centralele nucleare, guvernul elveţian intenţionează acelaşi lucru, ţările din G 8 vor să definească un nou program mondial de securitate, omenirea se teme tot mai mult de propriile ei invenţii tehnologice…

Cam aşa ar putea fi rezumat momentul de după catastrofa produsă la centrala de la Fukushima, a cărei gravitate o egalează pe cea de la Cernobîl, cum recunoaşte acum şi guvernul japonez. Prezent la summitul de la Deauville, premierul nipon declara că pune la dipoziţia tuturor datele  adunate de pe urma acccidentului, iar Japonia va organiza anul viitor o conferinţă internaţională pe tema securităţii nucleare. Între timp, probele culese pe fundul oceanului şi pe uscat, pe o vastă suprafaţă  din jurul centralei, fac dovada unor contaminări masive. Cu spiritul lor stoic, japonezii îşi asumă drama şi încearcă să o depăşească. Aproape două sute de pensionari s-au oferit benevol să repare reactoarele afectate, ştiind că îşi scurtează sigur viaţa. Admirabil sacrificiu! Dar la Deauville s-au exprimat, deocamdată, doar bune intenţii despre ridicarea normelor de securitate la centralele existente şi la cele viitoare. Se fac noi recomandări, în absenţa unor noi criterii obligatorii pentru întreg parcul mondial de centrale nucleare. Cum şi cine va putea să impună pe viitor norme superioare de siguranţă pentru toate ţările cu parc nuclear, extrem de costisitoare, de la structura fundaţiilor până la obligativitatea unei cuve duble pentru fiecare reactor? Greu de ştiut. Apare din nou fantoma unei guvernanţe mondiale inexistente. Numeroase ţări, între care şi Franţa, depind prea mult de energia nucleară şi nu vor renunţa la ea (nici Japonia nu vrea să renunţe). Altele, precum Germania şi Elveţia au suficienţi bani pentru a investi masiv în tehnologiile alternative, ştiind însă că ele vor fi insuficiente multă vreme. Până nu demult, energia nucleară era considerată şi cea mai sigură, şi cea mai rentabilă. Acum se vede că, pe măsură ce sporesc costurile de instalare şi cheltuielile de stocare a deşeurilor, această energie devine foarte de scumpă. Şi rămâne extrem de periculoasă.

În fond, ne aflăm la o adevărată răscruce în civilizaţia noastră industrială şi post-industrială. Deja filosoful rus Leon Şestov spunea, înainte să apară nuclearul, că, „pe măsură ce raţiunea triumfă, rămâne din ce în ce mai puţină realitate”.  Raţionalitatea matematică devenită instrument tehnic dominator este şi sursa unor catastrofe care îi scapă raţionalităţii. Fără să intrăm în iraţionalitate, ar trebui să mai ascultăm şi de sensibilitatea care e prietenă cu limitele noastre.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter