Revista presei pe energie – 31 ianuarie 2012

2012/01/31

Hotnews: Turcia nu mai sustine pe deplin Nabucco


Turcia nu mai sprijina in totalitate proiectul Nabucco, prioritatea sa fiind acum un nou proiect. Este vorba de TANAP (Conducta Trans Anatoliana), un proiect considerat rival al Nabucco, a anuntat purtatorul de cuvant al Ministerului Energiei din Turcia, potrivit europeonline-magazine. “TAN
AP va fi mult mai ieftin si mai usor de realizat decat Nabucco”, a spus purtatorul de cuvant. Proiectul TANAP a luat nastere dupa un incheierea unui parteneriat intre Azerbaidjan si Turcia care presupune construirea unei conducte alternative la Nabucco pe sectorul turcesc. 
Potrivit oficialului turc, Nabucco, proiect sustinut de UE, presupune costuri mult mai ridicate decat TANAP. “TANAP va transporta numai gazul care este disponibil in Azerbaidjan, in timp ce Nabucco trebuie sa gaseasca si alte surse de gaz pentru a fi viabil”, a spus reprezentantul Ministerului Energiei din Turcia.

Din cauza noului proiect, concurenta pentru gazele din Azerbaidjan s-a intensificat in ultima perioada. 

TANAP nu are doar sustinerea Turciei. La scurt timp dupa incheierea acestui parteneriat, reprezentantii a doua proiecte implicate in lupta pentru gazele azere,  TAP si ITGI, au afirmat ca exista un interes privind cooperarea cu TANAP. In aceste conditii este pus sub semnul intrebarii viitorul proiectului Nabucco. TANAP ar dubla, efectiv, conducta Nabucco pe teritoriul Turciei. Reprezentantii TAP si ITGI au salutat ideea realizarii TANAP, considerand ca este exact “veriga lipsa” in transportul gazului azer prin Turcia catre Europa.In plus, compania germana RWE, unul din actionarii Nabucco, lanseaza semnale precum ca ar fi “deschisa pentru orice fel de colaborare. De altfel, o eventuala cooperare intre Nabucco si TANAP ar putea aduce reduceri de costuri.


Conducta TANAP s-ar intinde din Azerbaidjan pana la granita Turciei cu Bulgaria. Capacitatea sa initiala va fi de 16 miliarde de metri cubi pe an (6 miliarde  de metri pentru Turcia si 10 miliarde de metri cubi pentru restul Europei). Insa proiectul este conceput pentru a ajunge treptat la o capacitate de 30 de  miliarde de metri cubi si apoi de 60 miliarde de metri cubi. Costurile pentru construirea TANAP sunt evaluate la 5 miliarde de dolari.

 

  • Proiectul TAP presupune transportul a 10 miliarde metri cubi de gaz caspic pe an de-a lungul unui traseu de 800 km, cu incepere de la Komotini, in apropiere  de granita greco-turca, trecand prin Grecia si Albania si terminandu-se la San Foca in Italia. Partenerii TAP sunt Statoil din Norvegia, grupul elvetian EGL  si grupul german E.ON Ruhrgas. Statoil este, de asemenea, partener la Shah Deniz II, alaturi de BP.
  • Proiectul ITGI presupune transportul a 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an de la granita dintre Turcia si Grecia spre Italia. Partenerii ITGI sunt Edison  (Italia), DEPA (Grecia) si Botas (Turcia).

 

  • Proiectul Nabucco este vazut ca fiind principala modalitate de a reduce dependenta Europei de gazele rusesti.

Nabucco ar reprezinta o noua cale de transport a gazelor naturale din Asia spre Europa, ocolind Rusia. Nabucco va conecta direct cele mai bogate regiuni ale lumii in resurse de gaze naturale – Regiunea Caspica si Orientul Mijlociu – cu pietele din Europa. Conducta va face legatura intre granita de est a Turciei si Baumgarten, Austria, unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala, via Bulgaria, Romania si Ungaria.

Dupa numeroase amanari, constructia ar urma sa demareze in 2013, in vederea alinierii calendarului Nabucco cu furnizorii de gaze naturale. De asemenea, primele livrari de gaze prin intermediul conductei vor fi facute in 2017. Proiectul este estimat la 7,9 miliarde de euro. Conducta va avea o capacitate estimata la peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Proiectul Nabucco a facut un mic progres in iunie cand Cadrul legal pentru Gazoductul Nabucco a fost finalizat prin semnarea, in Kayseri, Turcia, a Acordurilor de Sprijin al Proiectului intre NABUCCO Gas Pipeline International GmbH si ministerele implicate din cele cinci tari de tranzit (Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia).

 

Hotnews: Lupta pentru gazele din Azerbaidjan, mai acerba ca niciodata

Concurenta pentru gazele din Azerbaidjan s-a intensificat in ultima perioada, potrivit unor informatii Reuters. Totul porneste de la un nou parteneriat  incheiat recent intre Azerbaidjan si Turcia care presupune construirea unei conducte alternative la Nabucco pe sectorul turcesc. Noua conducta se numeste  TANAP (Conducta Trans Anatoliana). La scurt timp dupa incheierea acestui parteneriat, reprezentantii a doua proiecte implicate in lupta pentru gazele azere,  TAP si ITGI, au afirmat ca exista un interes privind cooperarea cu TANAP. In aceste conditii este pus sub semnul intrebarii viitorul proiectului Nabucco.  TANAP ar dubla, efectiv, conducta Nabucco pe teritoriul Turciei. 

Mai mult, compania germana RWE, unul din actionarii Nabucco, lanseaza semnale precum ca ar fi  “deschisa pentru orice fel de colaborare. De altfel, o eventuala cooperare intre Nabucco si TANAP ar putea aduce reduceri de costuri.

Reprezentantii TAP si ITGI au salutat ideea realizarii TANAP, considerand ca este exact “veriga lipsa” in transportul gazului azer prin Turcia catre Europa.

“TAP va fi bucuros sa lucreze cu dezvoltatorii de la TANAP pentru o coordonare necesara intre cele doua conducte, oferind astfel o solutie complet integrata  pentru livrarea de gaz caspic in Europa (…)TANAP este solutia ideala de transport prin Turcia, pentru livrarea de gaz din regiunea caspica spre frontiera  de vest a Turciei cu Europa”, a declarat Michael Hoffmann, director TAP.

De asemenea, ITGI considera ca este perfect compatibil cu orice optiune de tranzit al gazelor prin Turcia, inclusiv prin TANAP, a declarat Elio Ruggeri, CEO  al IGI Poseidon, operatorul proiectului ITGI.

Conducta TANAP s-ar intinde din Azerbaidjan pana la granita Turciei cu Bulgaria. Capacitatea sa initiala va fi de 16 miliarde de metri cubi pe an (6 miliarde  de metri pentru Turcia si 10 miliarde de metri cubi pentru restul Europei). Insa proiectul este conceput pentru a ajunge treptat la o capacitate de 30 de  miliarde de metri cubi si apoi de 60 miliarde de metri cubi. Costurile pentru construirea TANAP sunt evaluate la 5 miliarde de dolari.

  • Proiectul TAP presupune transportul a 10 miliarde metri cubi de gaz caspic pe an de-a lungul unui traseu de 800 km, cu incepere de la Komotini, in apropiere  de granita greco-turca, trecand prin Grecia si Albania si terminandu-se la San Foca in Italia. Partenerii TAP sunt Statoil din Norvegia, grupul elvetian EGL  si grupul german E.ON Ruhrgas. Statoil este, de asemenea, partener la Shah Deniz II, alaturi de BP.
  • Proiectul ITGI presupune transportul a 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an de la granita dintre Turcia si Grecia spre Italia. Partenerii ITGI sunt Edison  (Italia), DEPA (Grecia) si Botas (Turcia).

Declaratiile celor de la TAP si ITGI vin la scurt timp dupa ce grupul german RWE a lansat semnale potrivit carora ar fi dispus sa accepte noi colaborari.  “RWE are ca scop asigurarea accesului la resursele de gaz caspic (…)RWE are de gand sa contribuie la construirea unei conducte doar daca exista suficient  gaz pentru umplerea acesteia si doar daca proiectul este viabil din punct de vedere economic”, se arata intr-un comunicat al RWE. Potrivit grupului,  memorandumul de intelegere, incheiat la sfarsitul anului trecut, dintre Azerbaidjan si Turcia a creat o noua situatie. RWE mai spune ca este deschis pentru  orice colaborare care ajuta la indeplinirea scopului de aducerea a gazelor din Marea Caspica in Europa. RWE a mai aratat ca apreciaza optiunea TANAP,  considerand ca trebuie sa fie analizata, fiind o varianta de reducere a costurilor. Aceste declaratii vin pe fondul unor zvonuri potrivit carora RWE ia in  calcul retragerea din Nabucco.

  • Proiectul Nabucco este vazut ca fiind principala modalitate de a reduce dependenta Europei de gazele rusesti.

Nabucco ar reprezinta o noua cale de transport a gazelor naturale din Asia spre Europa, ocolind Rusia. Nabucco va conecta direct cele mai bogate regiuni ale lumii in resurse de gaze naturale – Regiunea Caspica si Orientul Mijlociu – cu pietele din Europa. Conducta va face legatura intre granita de est a Turciei si Baumgarten, Austria, unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala, via Bulgaria, Romania si Ungaria.

Dupa numeroase amanari, constructia ar urma sa demareze in 2013, in vederea alinierii calendarului Nabucco cu furnizorii de gaze naturale. De asemenea, primele livrari de gaze prin intermediul conductei vor fi facute in 2017. Proiectul este estimat la 7,9 miliarde de euro. Conducta va avea o capacitate estimata la peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Proiectul Nabucco a facut un mic progres in iunie cand Cadrul legal pentru Gazoductul Nabucco a fost finalizat prin semnarea, in Kayseri, Turcia, a Acordurilor de Sprijin al Proiectului intre NABUCCO Gas Pipeline International GmbH si ministerele implicate din cele cinci tari de tranzit (Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia).

Consortiile energetice europene au inceput pe 1 octombrie lupta pentru gazele din Azerbaidjan dupa ce au transmis proiectele tehnice si financiare in vederea transportului gazelor din uriasul zacamant Shah Deniz catre statele UE. Toate proiectele au un scop comun: ocolirea Rusiei si reducerea dependentei de gazele exportate de Gazprom.

  • Despre Shah Deniz 2

Primele gaze de la zacamanatul Shah Deniz 2 urmeaza sa fie produse in 2017. Shah Deniz 2 prevede o productie suplimentara de 16 miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce inseamna ca productia anuala de la Shah Deniz va fi de 25 miliarde de metri cubi.

  • “Decizia cu privire la alegerea traseului de export va fi luata in functie de importanta comerciala, tehnica si strategica”, au declarat oficiali din Azerbaidjan.

 

Hotnews: Ministerul Economiei nu vrea sa explice cum au disparut din acte mii de kilometri din reteaua Distrigaz

Misterul disparitiei din acte a mii de kilometri si sute de statii de masurare-reglare din reteaua de distributie a gazelor se adanceste. Un raport recent al Curtii de Conturi arata ca au fost descoperite diferente mari (de pana la 50%) între datele privind reţeaua de distribuţie înscrise în Contractele de privatizare şi cele de dupa privatizare. HotNews.ro a incercat in trei randuri sa obtina lamuriri din partea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), in calitatea sa de vanzator. De fiecare data a oferit cate un raspuns ambiguu, fara a explica situatia. Reprezentantii Distrigaz Nord si Distrigaz Sud nu au dorit sa comenteze. Vezi in text ce spune OPSPI legat de disparitia din acte a unor active foarte importante din reteaua de distributie.

  • Distrigaz Sud a fost privatizata in 2005, cand a fost preluata de Gaz de France, care in 2008 a fuzionat cu Suez.
  • Distrigaz Nord a fost privatizata tot in 2005 fiind preluata de E.ON

In raportul Curtii de Conturi pe 2010 se arata ca au fost descoperite mai multe nereguli legate de modul in care au fost indeplinite clauzele cuprinse in contractele de privatizare a Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. Raportul arata ca ambii cumparatori, GDF Suez si E.On, nu au respectat aceste clauze, dar nici vanzatorul, adica OPSPI, nu si-a dat interesul sa ceara clarificari.

In ambele cazuri au fost gasite diferente mari între datele privind activele de bază (reţele de distribuţie şi staţii de reglare-măsurare) înscrise în Contractele de privatizare şi cele rezultate în urma investigaţiilor efectuate de OPSPI. Cu toate ca a depistat diferente clare, OPSPI nu a cerut clarificari, se arata in raport.

Prin contractele de privatizare, cumpărătorul şi-a asumat că ”…este de acord ca, pe o perioadă de 5 ani să nu înstrăineze nici o parte din activele de bază care, împreună sau separat, să reprezinte mai mult de 5% din acestea”. Cu toate acestea apar diferente de pana la 50%.

  • Imediat dupa publicarea raportului Curtii de Conturi, HotNews.ro a cerut cate un punct de vedere atat din partea OPSPI, cat si din partea E.ON si GDF Suez. E.On nu a raspuns, iar GDF Suez a transmis ca nu comenteaza. “Avand in vedere ca este o ancheta derulata de Curtea de Conturi la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, GDF SUEZ Energy Romania nu comenteaza raportul Curtii de Conturi”, este raspunsul GDF Suez.
  • In schimb OPSPI a transmis un raspuns prin care nu explica deloc situatia. Pe scurt, spune doar ca a facut nenumarate demersuri pentru clarificarea aspectelor, iar reprezentantii cumparatorilor au transmis documente pentru clarificarea tuturor acestor aspecte. Dupa acest raspuns, HotNews.ro a cerut reprezentantilor OPSPI sa precizeze care este justificarea pentru aceste diferente. OPSPI a raspuns si de data aceasta cu un raspuns asemanator celui anterior, adaugand doar ca nu au fost instrainate active de baza. Insa tot nu a explicat cum au aparut diferentele. Dupa acest nou raspuns, HotNews.ro a solicitat o intalnire cu Florin-Laurentiu Vladan, seful OPSPI. Acesta nu a acceptat intalnirea, in schimb a transmis pe mail un punct de vedere identic cu al doilea raspuns transmis de OPSPI.

Primul raspuns transmis de OPSPI (Integral)

  • Institutia publica implicata (MECMA-OPSPI, si respectiv AVAS pe perioada in care OPSPI a fuzionat cu AVAS potrivit OUG nr. 101/2006), a intreprins numeroase masuri si a facut nenumarate demersuri pentru clarificarea aspectelor privind instrainarea Activelor de Baza (care reprezinta obligatia contractuala a Cumparatorului) si a situatiei acestora potrivit evidentelor celor doua societati comerciale. Printre acestea amintim: actiunile de control intreprinse de  AVAS – Directia Generala Control si Relatii Publice si MECMA –OPSPI la SC Distrigaz Nord SA in anul 2008 si respectiv in anul 2009, precum si la SC Distrigaz  Sud SA in anul 2007. Totodata, institutia publica implicata a solicitat in repetate randuri transmiterea de documente suplimentare si completari la acestea, privind situatia Activelor de Baza din evidentele celor doua societati comerciale si a convocat reprezentantii Cumparatorilor si ai Societatilor la mai multe intalniri avand acest subiect.
  • Urmare tuturor acestor demersuri realizate de MECMA si OPSPI, reprezentantii cumparatorilor impreuna cu reprezentantii societatilor comerciale si cu cenzorii/auditorii independenti ai acestora au transmis documente avand ca obiect clarificarea tuturor acestor aspecte. De altfel, dorim sa facem precizarea ca insasi Curtea de Conturi a consemnat ca nu au fost instrainate Active de Baza.

Al doilea raspuns transmis de OPSPI (Integral)

  • Reiteram faptul ca Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (respectiv Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului in perioada  in care aceasta fuzionase prin absorbtie cu Oficiul Participarii Statului si Privatizarii in Industrie), a depus numeroase diligente pentru clarificarea aspectelor privind neinstrainarea Activelor de Baza (care reprezinta obligatia contractuala a Cumparatorului) si a situatiei acestora potrivit evidentelor celor doua societati comerciale.
  • Urmare a acestor demersuri, s-a constatat ca nu au fost instrainate Active de Baza, fapt constatat de altfel si de Curtea de Conturi.
  • In continuarea masurilor intreprinse, in prezent la sediul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie se poarta discutii cu reprezentantii societatilor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord avand drept scop inlaturarea deplina a neclaritatilor dintre situatia Activelor de Baza, astfel cum aceasta este prezentata prin cele doua Contracte de Privatizare si datele din evidentele societatilor.

Al treilea raspuns este identic cu al doilea. Pentru al treilea raspuns, HotNews.ro a dorit o intalnire cu seful OPSPI, insa acesta a preferat sa comunice prin intermediul e-mail-ului.

Ce arata raportul Curtii de Conturi

  • La Contractul privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA Bucureşti, în urma propriilor verificări efectuate de OPSPI, a rezultat că în cazul staţiilor de reglare-măsurare, la data de 31.05.2005, erau înregistrate în evidenţa societăţii un număr de 1.374 bucati faţă de 1.918 bucati înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 544 bucati (o diminuare cu 39,59%). La data de 31.07.2007, erau înregistrate în evidenţa societăţii un număr de 1.312 bucati faţă de 1.918 bucati înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 606 bucati (o diminuare cu 46,19%).
  • La Contractul privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureş, în urma propriilor verificări efectuate de OPSPI, s-a constatat cu privire la reţelele de distribuţie, că la data de 30.06.2005, erau înregistrate în evidenţa societăţii ”Reţele de distribuţie în patrimoniu” în lungime de 9.759 km, faţă de 13.282 km, înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 3.523 km (o diminuare cu 36,10%). La data de 30.06.2006 erau înregistrate în evidenţa societăţii ”Reţele de distribuţie în patrimoniu” în lungime de 9.873 km, faţă de 13.282 km, înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 3.409 km (o diminuare cu 34,53 %).
  • Tot la Distrigaz Nord, la data de 30.06.2007, erau înregistrate în evidenţa societăţii ”Reţele de distribuţie în patrimoniu” în lungime de 9.635 km, faţă de 13.282 km, cuprinse în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 3.647 km (o diminuare cu 37,85 %).
  • Cu privire la staţiile de reglare-măsurare, s-a constatat că, la data de 30.06.2005, erau înregistrate în evidenţa societăţii un număr de 1.658 buc. faţă de 2.342 buc. înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 684 buc. (o diminuare cu 41,25%). La data de 30.06.2006 figurau în evidenţa societăţii ”Staţii de reglare măsurare” în număr de 1.692 buc. faţă de 2.342 buc. înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 650 buc. (o diminuare cu 38,42%). De asemenea, la data de 30.06.2007 erau înregistrate în evidenţa societăţii „Staţii de reglare măsurare” în număr de 1.552 bucati, faţă de 2.342 bucati înscrise în contractul de privatizare, rezultând o diferenţă în minus de 790 bucati (o diminuare cu 50,90%).
  • În condiţiile în care societatile nu au înstrăinat active, clauzele din contract au fost certificate de OPSPI ca fiind respectate, fără a se lua măsuri pentru clarificarea diferenţelor constatate.

 

Hotnews: Consortiul format din Erste Bank, Goldman Sachs, BCR si Raiffeisen se va ocupa de listarea Romgaz pe bursa

Ministerul Economiei a desemnat castigatorul licitatiei pentru selectarea Intermediarului Ofertei Publice Secundare Initiale de vanzare pe bursa a pachetului de 15% din actiunile Romgaz. Acesta este consortiul format din: Erste Group Bank AG, Goldman Sachs International, Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Capital & Investment. In lupta pentru listarea Romgaz au fost depuse oferte din partea a trei consortii. Procedurile de listare pe Bursa a pachetului de 15% din actiunile Romgaz vor fi incheiate pana la sfarsitul lunii iunie. 

Procesul de selectare a demarat pe 28 noiembrie 2011, iar pe 24 ianuarie 2012 a avut loc deschiderea ofertelor financiare.

Participantii la licitatie

  • Consortiul format din: Erste Group Bank AG, Goldman Sachs International, Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Capital & Investment
  • Consortiul format din: Banca Romana de Dezvoltare – Groupe Societe Generale, Citigroup Global Markets Limited, ING Bank N.V. London Branch, Societe Generale,ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti
  • Consortiul format din: Unicredit CAIB Securities Romania, Unicredit Bank AG-London Branch, Alpha Bank Romania, Alpha Finance Romania, BT Securities, JP Morgan Securities Ltd.

Procesul de selectare a fost derulat de catre Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti.

Consortiul constituit din Erste Group Bank AG, Goldman Sachs International, Banca Comerciala Romana si Raiffeisen Capital & Investment a fost desemnat castigator de catre comisia numită prin ordin al ministrului Economiei, împreună cu consultanţii care acordă serviciile de asistenţă juridică în cadrul acestui proces, respectiv Societatea Civilă de Avocaţi „Salans, Moore şi Asociaţii” si Cabinetul Individual de Avocatură „Septimiu Stoica”.

În perioada imediat următoare, vor avea loc negocieri cu Ofertantul selectat în vederea încheierii contractului de intermediere.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter