revista presei pe energie 31 decembrie

2010/12/31

Hotnews: South Stream: Costul proiectului de 15 miliarde de euro este justificat

Evaluat la 15 miliarde de euro, costul constructiei gazoductului South Stream este justificat, daca se iau in calcul pierderile de 2 miliarde de euro suferite de Gazprom in timpul crizei tranzitului gazelor prin Ucraina, a declarat joi purtatorul de cuvant al grupului, Serghei Kuprianov, citat de RIA Novosti.

“In 20 de zile de intrerupere a livrarilor de gaze spre Europa via Ucraina, in ianuarie 2008, am pierdut 2 miliarde de euro. Daca vrem sa analizam daca cele 15 miliarde de euro pentru viitorul gazoduct South Stream este mare sau nu, trebuie mai intai sa intelegem pentru ce il construim. O facem pentru a putea evita repetarea unor probleme similare pe viitor”, a explicat Kuprianov, la postul de radio Ecoul Moscovei.

Desi relatiile cu Ucraina sunt bune in prezent, este dificil de prevazut evolutia lor, a adaugat reprezentantul Gazprom.

“Pe scurt, costul se justifica din punct de vedere economic”, a rezumat el.

Gazoductul South Stream, care isi propune sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, isi propune sa reduca dependenta gigantului rus de tarile de tranzit.

Gazoductul va trece prin apele teritoriale turcesti, legand portul rus Novorossiisk de orasul bulgar Varna, inainte de a se diviza in doua ramificatii, care vor traversa Balcanii pentru a ajunge in Italia si in Austria.

Pana in prezent, Rusia a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria. Romania a anuntat si ea ca este interesata sa participe la acest proiect.

Lansat de Gazprom si de italienii de la Eni, viitorul gazoduct isi propune sa ajunga la o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi si ar trebui sa fie functional la sfarsitul lui 2015. In iunie anul trecut, grupul francez EdF s-a alaturat acestui proiect.

South Stream concureaza cu proiectul european Nabucco.

money.ro: România se agită degeaba: Gazprom va livra gaz tot prin intermediari

Modalitatea prin care gigantul rus Gazprom exportă gaze este optimă şi nu va fi schimbată, este concluzia unei note interne a companiei ruse, citată de publicaţia online bulgară Novinite.

“Schema existentă pentru exporturile de gaze naturale este cea optimă, orice schimbare este periculoasă. Excluderea companiilor din lanţurile de distribuţie existente, precum şi schimbarea lor, ar putea fi folosită de consumatorii europeni pentru a modifica în avantajul lor echilibrul intereselor vânzător-cumpărător”, concluzionează raportul, citat de agenţia Interfax.

Gazprom exportă gaze prin lanţuri de companii intermediare care, în cea mai mare parte, sunt deţinute tot de compania rusă, sau, în alte state, reprezintă joint venture-uri cu firme locale.

În România, care importă cam o treime din consumul său de gaze, cele mai mari cantităţi de gaze care pleacă de la Gazprom ajung prin prn intermediul a două firme: WIEE (un joint venture între Gazprom şi concernul german BASF, via Wintershall) şi IMEX Oil, firmă controlată de Conef, adică de grupul rusesc care deţine Alro Slatina.

De mai mulţi ani, autorităţile de la Bucureşti încearcă să semneze cu Gazprom un acord prin care consumatorii români să primească gaze direct de la Gazprom. Ultima dată, o delegaţie a Gazprom condusă de Alexander Medvedev s-a întâlnit la Bucureşti cu reprezentanţii Ministerului Economiei, ai Romgaz şi ai Transgaz. La întâlnire, s-a discutat despre înfiinţarea unei companii mixte Romgaz-Gazprom care va avea în vedere depozitarea gazelor ruseşti pe teritoriul României.

Adevarul: EXCLUSIV Coaliţie în energie pentru a ajuta Sidex

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi va primi anul viitor electricitate produsă de Hidroelectrica şi de mai multe termocentrale, la acelaşi preţ cu cel plătit de faimoşii “băieţi deştepţi” din energie, adică mult sub media pieţei. Fostul Sidex devine al doilea colos industrial din România, după Alro Slatina, care primeşte ajutor de la sectorul energetic pentru relansarea producţiei. Dezvăluirea a fost făcută în exclusivitate pentru “Adevărul” de ministrul Economiei, Ion Ariton.

În sectorul energetic nu prea s-a simţit Crăciunul, pentru că în aceste zile se pregăteşte o tranzacţie extrem de importantă. „Adevărul” a relatat în ediţia de vineri despre faptul că ArcelorMittal Galaţi a depus o ofertă pe bursa de energie OPCOM pentru a cumpăra o cantitate uriaşă de electricitate, 1.752.000 de MWh, la un preţ de 130 de lei pe MWh, sub media pieţei (170 de lei). La acest preţ, doar Hidroelectrica – cel mai ieftin producător – poate livra energie.

Numai că energia hidro a fost deja contractată, astfel că Hidroelectrica va trebui să formeze un coş de electricitate care să cuprindă şi energie generată de termocentrale, mult mai scumpă, iar media coşului să coincidă cu preţul pe care ArcelorMittal este dispus să-l plătească. Licitaţia va avea loc mâine.

„Dacă se va încheia tranzacţia, toţi producătorii care vor forma acest coş vor vinde în profit. Trebuie să facă în aşa fel încât niciunul să nu fie pe pierderi”, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”. Totuşi, producătorii de energie vor renunţa astfel la o parte din profit.

Ariton a arătat că la baza formării acestui coş stă faptul că ArcelorMittal este al doilea mare consumator de energie din România (după Alro Slatina), unul dintre cei mai mari angajatori (peste 9.500 de salariaţi), dar şi un important pilon al industriei, sectorul care trage pe plus economia ţării.

„Este o tranzacţie comercială, iar singurul lucru care mă interesează este să nu existe nicio suspiciune asupra acestui contract. ArcelorMittal a venit la Hidroelectrica pentru că acest producător i-a livrat până acum energie, dar tranzacţia se va efectua pe bursă”, a explicat ministrul. El a ţinut să precizeze că aceeaşi idee se va aplica şi altor mari consumatori de energie, cum ar fi Oltchim, al treilea în acest clasament. „Am ajutat Oltchim, îi vom ajuta şi cu energie când li se va termina contractul pe care îl au acum. Oricine ar veni, îi trimitem pe bursă”, a mai spus Ariton.

Băsescu pune Alro şi Sidex în aceeaşi oală

Totodată, el a negat faptul că ar fi cerut directorilor din subordinea sa să rezolve această problemă pentru că ar fi un ordin venit de la Cotroceni, după cum ne-au spus surse ministeriale. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, ne-a declarat că aceste informaţii nu sunt adevărate. „Cel mai probabil cineva doreşte să vă intoxice”, a precizat Turcan, într-o declaraţie scrisă.

Totuşi, la data de 4 noiembrie 2010, în emisiunea „Naşul” de la B1 TV, preşedintele Traian Băsescu îl acuza pe directorul Hidroelectrica, Mihai David, că nu doreşte să livreze energie direct către marii consumatori precum Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi. „Ce consumator mai mare găseşte el în exterior decât Alro Slatina? Ce garanţie de consum mai mare să ai decât Alro Slatina, Sidex Galaţi…”, afirmase Băsescu, citat de evz.ro.

Când i s-a adus aminte de această declaraţie a preşedintelui, Ariton a răspuns: „E normal să fie interesat de aceste companii care au 10.000-20.000 de angajaţi. Dar nu a spus niciodată că Sidex trebuie să primească energie ieftină”.

Acelaşi preţ ca pentru „băieţii deştepţi”

În acest fel, ArcelorMittal devine al doilea colos industrial din România care primeşte ajutor de la sectorul energetic pentru relansarea producţiei. Preţul de 130 de lei pe MWh pe care îl va plăti este şi preţul minim din contractele pe care le are Hidroelectrica pe termen lung cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi”, precum Energy Holding sau Energy Financing Team, contracte încheiate înainte de 2005.

Pentru comparaţie, Alro Slatina plăteşte energia în funcţie de cotaţia aluminiului, iar în 2010 preţul a variat între 100 şi 120 de lei pe MWh. Hidroelectrica va încheia în ianuarie un contract de hedging, pentru a acoperi riscul ca preţul aluminiului să scadă foarte mult. Totodată, contractul cu Alro expiră în 2018, iar cel cu ArcelorMittal este pe un an, adică 2011. Cei 200 de MW în bandă vor acoperi consumul tuturor unităţilor deţinute de ArcelorMittal în România, adică cele de la Galaţi (cel mai mare), Iaşi, Roman şi Hunedoara, iar dezechilibrele pot fi rezolvate de Electrica între aceste puncte de consum.

Odată cu formarea acestui coş, termocentralele, precum Deva, Paroşeni sau Brăila, vor putea să menţină producţia şi să-şi păstreze angajaţii, au mai spus reprezentanţii ministerului, adăugând că preţul energiei pentru populaţie nu va fi în niciun fel afectat de această tranzacţie. Potrivit calculelor „Adevărul”, Hidroelectrica ar pierde peste 40 de milioane de euro dacă va cumpăra întreaga cantitate pentru Sidex la preţul de 230 de lei pe MWh, la care achiziţionează în prezent electricitate de la Paroşeni, în baza unui contract pe 10 ani.

Toate pânzele sus la Galaţi

În urmă cu două săptămâni, combinatul siderurgic gălăţean a anunţat că de la mijlocul anului viitor va funcţiona la capacitate maximă, după ce, în noiembrie, a închis temporar un furnal şi a trimis angajaţii în şomaj tehnic. De asemenea, ArcelorMittal ar putea deveni partenerul statului pentru construirea unei noi termocentrale la Galaţi.

“Toţi producătorii care vor forma acest coş vor vinde în profit. Trebuie să facă în aşa fel încât niciunul să nu fie pe pierderi.”
Ion Ariton
ministrul Economiei

Vocea Rusiei: Resursele ruseşti de hidrocarburi nu sunt în pericol de epuizare

În 2010 în Rusia excedentul resurselor prospectate de petrol va fi de 750 de milioane de tone, iar în ce priveşte gazele această cifră este de peste 800 de miliarde de metri cubi. Astfel, indicii de creştere depăşesc volumul de hidrocarburi extrase în anul care se încheie.

Acesta este răspunsul pentru toţi scepticii care în fiecare an repetă că gazele din zăcămintele ruseşti în curând se vor epuiza, iar petrolul va trebui adus din alte ţări. Anul acesta, extragerea de petrol trebuie să fie de cinci sute şi ceva de milioane de tone. Au jucat rolul lor şi măsurile adoptate la timp de Guvern, care au stimulat exploatarea subsolului de către companii. Temerile că noile zăcăminte, îndeosebi cele din Siberia de Est, vor fi nerecuperabile nu s-au confirmat, spune Viktor Orlov, şeful Comitetului pentru Resurse Naturale din cadrul Consiliului Federaţiei.

„Condiţiile geografice şi climatice ale amplasării bazei noastre de materii brute sunt mai dificile decât în ţările din Golful Persic, SUA şi chiar poate din ţările africane. Cu toate acestea Rusia a obţinut în ultimii trei ani în medie 300 de dolari drept rentă pentru fiecare tonă de petrol vândută peste hotare, nemaivorbind despre impozite. Concluzia: rămâne şi pentru producător, adică compania petrolieră, şi pentru stat care obţine un profit bun. Aşa că rentabilitatea producţiei este foarte mare”.

Legea în vigoare privind zăcămintele strategice nu permite participarea investitorilor străini la explorarea rezervelor mari de pe platforma continentală. Există restricţii şi pentru companiile ruseşti care nu au experienţă de lucru pe platforma continentală. Nu este exclus ca legea să fie modificată, spune Viktor Orlov.

„Această măsură împiedică atragerea investiţiilor, nu doar a celor străine, ci şi a celor ruseşti. Deoarece cei care vor descoperă un zăcământ mare nu au convingerea că le vor fi compensate cheltuielile şi va obţine dreptul de exploatare. De aceea Ministerul Mediului a pregătit un pachet de amendamente la legislaţie. Noi le vom sprijini”.

În anii următorii Rusia va miza pe extragerea gazelor naturale. Resursele sale ajung încă pentru mulţi ani. Însă geologii deja se ocupă intens de studierea unor surse alternative de hidrocarburi: gaze din strat de cărbune şi gaz de şist.

inforusia.ro: Rusia a scumpit cu 11% gazele pentru R. Moldova

Rusia a marit, la finele saptamanii trecute, pretul gazelor cu 11%, pentru Republica Moldova. Astfel, in primul trimestru din 2011, mia de metri cubi de gaz va costa 295 de dolari, fata de 264 de dolari cat este in prezent.

Moldovenii vor avea prin urmare facturi mai mari la intretinere. Republica Moldova plateste cel mai mare pret la gaze din tot spatiul ex-sovietic. Unii experti leaga decizia Moscovei de instabilitatea clasei politice moldovenesti.

Tags: , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter