Revista Presei Pe Energie 30 Octombrie 2011

2011/10/30

Vocea Rusiei: „Gazprom neft” examinează parteneriatul cu România şi alte ţări

Compania rusă „Gazprom neft” examinează cooperarea cu companii din România, alte ţări balcanice şi Ungaria, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Viktor Saveliev. „În afară de Serbia, în care noi efectuăm lucrări de cercetare şi geologice în bazinul panonic cu ajutorul filialei noastre NIS, noi examinăm teritoriile adiacente: România, Ungaria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria. În prezent, examinăm posibilitatea participării parteneriale la proiecte cu un rând de companii”, a declarat el.

Saveliev a menţionat că hotărârea legată de investiţii în Ungaria, România şi Bosnia-Herţegovina poate fi adoptată în cel mai scurt timp. „Gazprom neft” estimează la 400 milioane de dolari investiţiile în anul 2012 în proiectele din aceste ţări.

incont.ro: CEO-ul Petrom: “Optimismul unei cresteri economice in viitor trebuie sa fie mai temperat”. Oficialul dezminte negocierile cu Gazprom VIDEO

La sfarsitul lunii august, cea mai mare companie locala sustinea, in cadrul unui raport financiar, ca perspectivele macroeconomice ale Romaniei raman favorabile, iar salariile ar putea inregistra o crestere progresiva. Astazi, CEO-ul companiei, Mariana Gheorghe crede ca „optimismul unei cresteri mai accentuate in viitor trebuie sa fie putin mai temperat”.

CEO-ul Petrom:  Optimismul unei cresteri economice in viitor trebuie sa fie mai temperat . Oficialul dezminte negocierile cu Gazprom VIDEO pe www.incont.ro

Riscurile generate de criza datoriilor in statele din zona euro vor conditiona revigorarea economica, estimau oficialii Petrom in urma cu doua luni.
„Cred ca optimismul nostru a fost bazat si pe evolutia pietei si pe baza informatiilor pe care le-am avut in august, in situatia de criza a datoriilor tarilor din Europa. Poate ca optimismul unei cresteri mai accentuate in viitor trebuie sa fie putin mai temperat. Cu toate acestea, cred ca un program de reforma, de consolidare fiscala, cum a fost cel de anul trecut si de anul acesta, poate sa constituie o baza pe care Guvernul Romaniei sa construiasca un scenariu care sa asigure cresterea economica si anul viitor”, a declarat Mariana Gheroghe pentru incont.ro
Perspectivele macroeconomice ale Romaniei raman favorabile pentru moment, PIB-ul fiind de asteptat sa creasca in acest an cu 1,5%. Conform perspectivelor economice, salariile nominale ar trebui sa inregistreze o crestere progresiva, odata cu diminuarea riscurilor privind fluxul de numerar al companiilor. Acest lucru ar trebui sa conduca la redresarea treptata a consumului intern spre sfarsitul anului“, arata Petrom in raportul privind rezultatele semestriale ale companiei, potrivit Mediafax.

„Factorii exogeni, factorii europeni si internationali cred ca vor tempera acest potential de crestere economica ducandu-ne poate catre o crestere de 2% pentru anul viitor, ducandu-ne catre capacitatea noastra de a raspunde acestor factori externi care ne vor impacta, chiar si negativ in anumite momente, asupra performantei noastre economice”, a adaugat astazi CEO-ul Petrom.
„In ceea ce priveste cererea de carburanti, in ultimii ani a fost impactata negativ de recesiunea prin care a trecut Romania, in scadere de circa 5% pe an, lucru care, bineinteles, a afectat volumul de vanzari al companiei. Pe de alta parte insa, aceasta elasticitate a cererii fata de carburanti, fata de situatia economica a tarii este in continuare in faza de monitorizare. Totul va depinde, repet, de corelatia cresterii economice si cererea de carburanti”, spune directorul general executiv al celei mai mari companii de pe piata locala.
„Nu avem niciun fel de discutii cu NIS”
La sfarsitul lunii septembrie, surse din piata spuneau ca Petrom era in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati deGazprom, pentru vanzarea a 130 de unitati. Potrivit surselor citate de Ziarul Financiar, Petrom, companie controlata de austriecii de la OMV, analiza varianta vanzarii a 130 de benzinarii, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor.
In mod normal, investitia intr-o benzinarie se ridica la aproximativ 1 milion de euro, ceea ce inseamna ca valoarea acestei tranzactii, in cazul in care ea ar fi finalizata, ar fi putut ajunge la aproape 100 de milioane de euro.
Informatia venea in contextul in care, noul sef al OMVGerhard Roiss, cel care l-a inlocuit dupa un mandat de aproape un deceniu pe omul care a cumparat Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer, a anuntat ca pana in 2014 austriecii vor renunta la active de un miliard de euro din segmentul de rafinare si marketing la nivel de grup.
Oficialul Petrom sustine insa ca zvonurile aparute in media sunt false. „Pot sa va spun ca nu avem niciun fel de discutii si niciun fel de negocieri cu NIS-ul pentru vanzarea unei unitati. Zvonurile sunt confirmate sau infirmate. Noi spunem ca sunt infirmate. Nu exista niciun fel de negocieri”, a precizat Mariana Gheorghe.
Profitul net al grupului Petrom a urcat in primul semestru cu 14%, la 1,7 miliarde de lei (417 milioane de euro), iar vanzarile au avansat cu 23%, la 10,2 miliarde de lei (2,45 miliarde de euro), datorita pretului favorabil al titeiului si revenirii cererii de carburanti si gaze naturale.
Compania OMV Petrom, listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), este controlata de grupul austriac de petrol si gaze OMV, care detine 51,01% din actiuni. Printre ceilalti actionari se numara Ministerul Economiei, cu 20,63% din titluri, si Fondul Proprietatea (FP) – 20,11%.
In prezent, prin cele aproximativ 550 de benzinarii, compania Petrom controleaza o cota de piata de circa 40%, urmatorii clasati fiind Rompetrol si Lukoil.

eco.md: Negocieri în stil Gazprom: Va fi Moldova îngenuncheată iar?

Rezultatele celei de-a patra runde de negocieri a următorului contract dintre Moldovagaz şi Gazprom privind importul de metan şi condiţiile de tranzitare a gazului rusesc pe teritoriul Moldovei sunt ţinute în mare taină. Deşi premierul Vlad Filat a promis că luni, 24 octombrie, vom afla informaţii cu privire la felul în care au decurs acestea, nici Ministerul Economiei şi nici Moldovagaz nu au dat publicităţii careva informaţii.

Olga CEAGLEI

Lipsa de transparenţă nu face decât să ne ducă cu gândul fie la un eşec în negocieri, fie la tot felul de scamatorii de culise.

Negocieri la Moscova fără rezultate?

Ilarion Popa, veceministrul Economiei, a precizat pentru ECOnomist că la Moscova au plecat doar reprezentanţii Moldovagaz şi că negocierile, în prezent, au un caracter tehnic. „Nu pot să vă dau prea multe detalii despre cursul negocierilor care au avut loc pe 20 octombrie.

Tot ce pot să vă spun este că ele continuă şi sperăm, în cele din urmă, să avem un preţ mai mic la gaz.”, declară Ilarion Popa.

De cealaltă parte, Moldovagaz păstrează tacerea. „Nu avem a vă comunica careva informaţii noi privind negocierile recente de la Moscova, prin urmare, nici nu am difuzat vreun comunicat de presă”, ne-a comunicat telefonic Andrei Aculov, consilierul preşedintelui Moldovagaz.

Şi purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, Vitalie Condraţchi ne-a comunicat că nu deţine informaţii despre cele discutate în cadrul vizitei de lucru a negociatorilor moldoveni la Moscova.

Expertul economic Ion Muntean, explică această tacere aducând drept exemplu negocierile actualului contract, în vigoare până la sfârşitul anului. „În general, toate negocierile cu Gazprom au fost învăluite de mister. Spre exemplu, contractul încheiat în 2006 a fost secretizat până în 2009-2010, când au început să apară unele detalii.

Mult timp nu s-a ştiut de exemplu că, coeficienţii de trecere la preţul mediu european erau specificaţi în acest contract, dar şi alte detalii importante. În noile negocieri e cazul să mergem cu lecţia învaţată din experienţa negocierii şi semnării actualului contract”, susţine Ion Muntean.

Reamintim că Republica Moldova şi furnizorul rus Gazprom sunt în toiul negocierilor pe marginea semnării noilor contracte privind condiţiile de livrare a gazelor naturale în Republica Moldova şi tranzitarea lor pe teritoriul ţării, începând cu anul 2012.

Potrivit Serviciului de Presă al Moldovagaz, penultima întrunire la nivel de experţi, a treia la număr, a avut loc la 5 octombrie curent la Moscova, în cadrul căreia s-a stabilit data limită de achitare şi disponibilitatea Gazprom de a ţine, sau nu, cont de valoarea puterii calorice a gazului în stabilirea preţului. De asemenea, noul contract va fi semnat pe un termen de doar 3 ani şi nu 5 cum a fost anterior.

Aceasta este cam toată informaţia pe care o ştim în momentul de faţă, deşi negocierile au demarat încă din vară.

Cea de-a patra întrevedere urma să fie la Chişinău, la sfârşitul lunii octombrie, însă a fost replanificată pentru data de 20 octombrie la Moscova.

Filat şi Putin accelerează negocierile?

Se vehiculează cu mare tam-tam prin presă că rezultatele întrevederilor de la Sankt Petersburg,din data de 18 octombrie, dintre premierul Filat şi omologul său rus, Vladimir Putin, ar fi prins contur.

În consecinţă, joi, 20 octombrie, în regim de urgenţă a plecat la Moscova grupul de negociatori din partea Republicii Moldova pentru a relua negocierile privind viitorul contract de import al gazelor.

Cel puţin asta a lăsat să se înţeleagă ministrul Economiei,Valeriu Lazăr care a confirmat că plecarea grupului de negociatori, este şi un rezultat al întrevederilor avute la nivel înalt.

„Această deplasare la Moscova, oricum era planificată, dar pentru sfârşitul lunii. Întrevederile din ultimul timp au dus însă la accelerarea procesului de negociere a noului contract de import a gazelor”, a declarat ministrul Economiei.

În cadrul vizitei oficiale de la Sankt-Petersburg din 18 octombrie, premierul Vlad Filat a cerut semnarea unui contract pentru un termen de cinci ani, care ar lua în calcul şi o posibilă diminuare a preţului la metan.

Potrivit ultimelor date estimate de Moldovagaz pentru primul trimestru al anului 2012, preţul de import al gazului rusesc, chiar şi fără contract, ar fi urmat să scadă cu 8-10% de la 1 ianuarie 2012. În acelaşi timp, Valeriu Lazăr a precizat că este prematur de vorbit despre preţul gazelor livrate de Gazprom.

„Până nu vom avea un contract finalizat şi semnat de ambele părţi, nu se poate spune  nimic cu precizie”, a afirmat vicepremierul.

Ce ştim deocamdată e că…

Data-limită de achitare cu Gazprom pentru furnizarea lunară a gazelor naturale ar urma să fie prelungită până la data de 26 a lunii ulterioare celei de gestiune, anterior în contract fiind stipulată data de 20.

Această măsură va permite citirea indicilor echipamentelor de măsurare şi emiterea facturilor de plată până la data de 5 a lunii ulterioare, cu achitarea lor până la data de 15, ceea ce îi va oferi consumatorului 10 zile în plus pentru efectuarea plăţilor respective până a fi deconectat de la reţeaua de aprovizionare cu gaze pentru neachitare.

De asemenea, grupul de experţi ai Gazprom a fost de acord să examineze argumentele negociatorilor molodveni vizavi de valoarea puterii calorifice a gazelor naturale utilizate în calculul preţului la gaze.

La şedinţă au fost puse în discuţie inclusiv principiile de formare a preţului de livrare a gazelor naturale pentru consumatorii din Republica Moldova, începând cu anul 2012.

Conform rezultatelor şedinţelor anterioare (15 iulie şi 7 septembrie 2011), părţile au hotărât ca durata de valabilitate a noului contract privind condiţiile de furnizare a gazelor naturale în RM şi a contractului privind condiţiile de tranzitare a gazelor naturale pe teritoriul republicii să constituie 3 ani (perioada 2012-2014).

Mai e loc de negocieri: taxa de tranzit spre Balcani

„Urmărind evoluţia preţurilor la gazele importante, care în ultimii 10 ani s-a triplat, şi comparând evoluţia preţului perceput pentru tranzitul gazelor ruseşti în Balcani, de la 1.76 la 2.5 USD pentru 1000 m3 transportaţi la 100 de km,  până în 2010, apare întrebarea: De ce autorităţile moldove¬ne nu au reuşit să renegocieze acest preţ în favoa¬rea Moldovei cel puţin o dată până în prezent?”, se întreabă expertul economic, Ion Muntean.

Această întrebare este de bun simţ, ţinând cont de faptul că deşi Gazprom şi-a negociat posibilitatea ca tariful gazelor livrate în Moldova sa fie revizu¬ite o dată la trei luni începând cu anul 2008, taxa de tranzit a rămas aceeaşi.

În Europa exis¬tă cel puţin patru metodologii standardizate care iau în calcul inclusiv preţul gazului transportat. Valoarea taxei de tranzit în majoritatea metodo¬logiilor, constituie aproximativ 5-7%.

În cazul nostru acesta ar trebui să fie minim 14.25 USD pentru o mie de metri cubi transportaţi la o distanţă de 100 km, la un preţ de import de 293,8 USD, pe care îl avem din ianuarie 2011.

Dacă tot din ianuarie 2011 avem preţuri europene pentru gazul rusesc, de ce n-ar plăti ruşii preţ european pentru transit?

Contractul privind furnizarea gazelor naturale în Republica Moldova, în vigoare, încheiat pe o perioadă de 5 ani (2007-2011) a fost semnat la 29 decembrie 2006.

Rezultatele negocierilor finale a fost: Un contract de livrare a gazelor până în anul 2011 cu o schema de aliniere a preţului de livrare a gazelor în RM cu cel european;  Preţul de achiziţionare a gazelor de către Mol¬dovagaz din 2006 – 160 dolari/1000 m3; Gazprom a intrat în posesia a 63,4 % din acţiunile Moldovagaz; Revizuirea prețului de livrare a gazelor în RM trimestrial, începând cu anul 2007.

Conform condiţiilor contractului, preţul la gazele naturale, până la sfârşitul anului 2011, se calculează după formula bazată pe valoarea medie aritmetică a preţului de realizare a gazelor naturale de către SAD „Gazprom” în ţările din Europa şi cotaţia preţurilor la motorină şi păcură, aşa-numita „formulă de calcul europeană”.

Din 2011 preţuri europene

La fel, în contract au fost stipulaţi coeficienţii de micşorare, care au fost aplicaţi pentru trecerea treptată a economiei Republicii Moldova la preţurile europene: a. 2008 – 0,75; a.2009 – 0,8; a.2010 – 0,9. Începînd cu 01 ianuarie 2011, Republica Moldova procură gaze naturale fără aplicarea coeficienţilor de micşorare.

În urma mai multor discuţii şi dezbateri, la 26 ianuarie curent a fost aprobat noul tarif la gaze care, în medie, constituie 4.599 lei pentru 1000 metri cubi sau cu 12,2% mai mult decât tariful mediu vechi.

Saltul tarifelor a fost condiţionat, în primul rând, de creşterea preţului de import  la gaz care, începând cu 1 ianuarie 2011, constituie 293,8 dolari pentru 1000 metri cubi, cu 11,7% mai mult decât cel vechi.

Despre scumpirea gazului se ştia din anul 2006, când a fost semnat cu Gazprom contractul de furnizare pe o durată de cinci ani. Se ştia şi că, începând cu 2011, metanul va fi achiziţionat la preţuri medii europene.

În opinia conducerii Moldovagaz, „cinci ani a fost o perioadă suficientă pentru reformarea economiei, luând în considerare eventuala scumpire a gazului, însă, nu s-a întreprins nimic”.

• SA „Moldovagaz” are 23 de subsidiare, dintre care 16 se află pe malul drept al Nistrului, iar alte şapte – în regiunea transnistreană. Aceste companii sunt formate din două întreprinderi transportatoare de gaz, 18 întreprinderi de distribuţie a gazului şi trei întreprinderi de specializare complementară.

• Din 2004, în componenţa companiilor-fiice intră 35 de filiale teritoriale care întreprind activităţi de exploatare a reţelelor de gazificare şi deservire a consumatorilor din raioane.

• Numărul angajaţilor SA „Moldovagaz” constituie peste 5000 .

• Populaţia consumă 32% din „combustibilul albastru” importat. Sectorului energetic îi revin 43% de gaz, iar alte 25% ajung la întreprinderile industriale şi instituţiile de stat.

• Lungimea reţelelor de gaz de pe teritoriul RM constituie peste 21 mii km.

Agerpres: Belarus îşi vinde societăţile publice gigantului Gazprom

Fosta republică sovietică Belarus, confruntată cu o gravă criză economică, a propus vineri gigantului rus Gazprom să participe la privatizarea întreprinderilor sale publice, concernul rus fiind deja pe punctul de a prelua controlul asupra societăţii belaruse Beltransgaz. Propunerea a fost făcută chiar de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, în cadrul unei întâlniri avute la Minsk cu şeful Gazprom, Aleksei Miller.

”Aş vrea să discutăm perspectivele viitoarei noastre colaborări, inclusiv achiziţionarea şi cumpărarea acţiunilor Beltransgaz şi, probabil, şi ale altor companii, de care vor fi interesate Gazprom, dacă Gazprom va fi de acord cu condiţiile pe care le propune partea belarusă”, a afirmat preşedintele Lukaşenko, citat de RIA Novosti. El nu a precizat însă despre ce companii este vorba.

Liderul de la Minsk a insistat în continuare asupra relaţiilor de lungă durată dintre fosta republică sovietică şi gigantul rus. ‘Noi ducem negocieri pentru lărgirea cooperării cu Gazprom de foarte mult timp, înainte de venirea dumneavoastră la Gazprom’, a adăugat Lukaşenko, adresându-se şefului concernului rus.

La rândul său, Aleksei Miller a indicat că Gazprom şi Belarus pregătesc un nou contract privind livrarea de gaze ruseşti şi un acord de achiziţionare de către Gazprom a 50% din acţiunile Beltransgaz.

În mai 2007, Gazprom a achiziţionat deja 50% din Beltransgaz pentru 2,5 miliarde de dolari. Această vânzare a fost decisă la sfârşitul anului 2006, după un conflict de amploare între Moscova şi Minsk pe subiectul preţului la gazul rus vândut republicii belaruse.

Belarus, ţară cu 10 milioane de locuitori care traversează cea mai gravă criză financiară de la preluarea puterii de către Aleksandr Lukaşenko în 1994, a obţinut în luna iunie un credit de trei miliarde de dolari pe o durată de trei ani de la partenerii fostei URSS, între care Rusia, pentru a putea ieşi din situaţia în care se află. Moscova a pus însă condiţia ca Belarusul să procedeze la importante privatizări.

Bursa: Gazprom va extrage gaze în Marea Nordului, după un acord cu BASF

Gazprom va extrage gaze în Marea Nordului, aceasta fiind una dintre primele iniţiative de producţie ale grupului rus în vestul Europei, în conformitate cu un acord încheiat cu grupul german BASF, transmite Reuters.
Gazprom va deţine participaţii la exploatări de gaze din Marea Nordului operate de divizia Wintershall a BASF, au anunţat astăzi cele două companii într-un comunicat comun.
Wintershall va obţine în schimb mai multe participaţii la exploatările zăcământului Urengoi din Siberia, unde compania germană produce deja gaze în colaborare cu Gazprom.
“Parteneriatul constructiv dintre Gazprom şi BASF/Wintershall ne permite să abordăm proiecte ambiţioase, complexe din punct de vedere tehnic”, a declarat preşedintele Gazprom, Alexei Miller.

Publika.md: Libia ameninţă Gazprom cu rezilierea unor contracte încheiate în era Gaddafi

Moartea liderului libian Muammar Gaddafi, precum şi rezultatele după 10 luni de la declanşarea primăverii arabe sunt principalele subiecte în presa internaţională. CNN spre exemplu, trece în revistă ţările arabe în care, în urma revoluţiilor, au fost răsturnate regimurile totalitare instaurate cu decenii în urmă.

Moarta colonelului Gaddafi a dat startul unei curse periculoase pentru putere. Revista americană The Time notează că glontele care a ucis cel mai longeviv lider african a marcat şi linia de start al unui proces periculos pentru câştigarea puterii de la Tripoli. În acest context, revista citează declaraţiile premierului interimar, Mahmoud Jibril, care intenţionează să-şi dea demisia în cel mai scurt timp posibil, deoarece noii oficiali au intrat într-o nouă cursă politică.

Noii lideri libieni îşi pierd vechii susţinători. The Washington Post scrie despre povestea mai multor revoluţionari care se simt dezamăgiţi de noul Guvern, care nu face altceva decât să-i motiveze să părăsească ţara. Publicaţia mai notează că în opinia rebelilor, membrii Consiliul Naţional de Tranziţie au fost uniţi doar de dorinţa de a răsturna fostul regim, iar acum au început să ia decizii fără a consulta populaţia.

Noile autorităţi din Libia ameninţă compania rusească Gazprom
 cu rezilierea contractelor din cauza angajamentelor neîndeplinite. Gazeta.ru relatează că reprezentanţii companiei naţionale petroliere au invitat liderii Gazprom la Tripoli, după ce aceştia din urmă nu au plătit pentru şcolarizarea a câtorva studenţi libieni. Oficialii de la Tripoli au mai adăugat că ar putea revizui toate contractele petroliere dintre Rusia şi Libia, încheiate în timpul preşedinţiei lui Gaddafi.

După sfârşitul erei Gaddafi au apărut noi provocări pentru liderii actuali din Libia. Bloomberg face o analiză a probelmelor economice şi politice care stau în calea noilor autorităţi libiene şi aruncă o privirea asupra economiei lăsate în urmă de un regim dictatorial de 4 decenii. Provocarea cea mai mare pentru Consiliul de Tranziţie va fi, în primul rând, restabilirea serviciilor utilitare pentru cetăţeni şi reconstrucţia statului fără resentimentele trecutului.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter