revista presei pe energie 30 iunie

2011/06/30

e-nergia.ro: Ruşii ne scumpesc gazul cu 15%. Deocamdată

În ultima sa prognoză, ANRE a luat în calcul un preţ de import al gazelor naturale din Federaţia Rusă de 460 de dolari/1.000 mc, pentru trimestrul III al acestui an. Dacă ţinem cont de previziunile şefului Gazprom de acum două luni, până la sfârşitul anului preţurile ar trebui să crească şi mai mult.

“Preţul mediu de import estimat de către ANRE pentru trimestrul III 2011 este de 460 USD/1000 mc, respectiv 43,60 USD/MWh, pentru lunile iulie, august, septembrie 2011” se arată într-o evaluare a ANRE.

“Pentru evaluarea costului gazelor naturale din import a fost folosit cursul de schimb anunţat de BNR în data de 9 iunie 2011, valabil în data de 10 iunie 2011, respectiv 2,85 lei/USD, rezultând astfel o valoare a preţului de import, inclusă în calcul, de 124,27 lei/MWh (calculată la o putere calorifică superioară de 10,55 MWh/1.000mc)” mai arată Autoritatea.

Pentru trimestrul al III lea al anului 2011, ANRE a considerat un preţ al gazelor naturale din producţia internă de 45,71 lei/MWh, nemodificat faţă de anul 2009.

Dat fiind că, în luna ianuarie România importa gaze la preţul de 399 dolari pe 1.000 metri cubi, gazul de import va fi mai mare cu 15%, ANRE precizând că “costurile de achiziţie sunt evaluate astfel încât să acopere integral cheltuielile ce vor fi efectuate de furnizorii licenţiaţi pentru achiziţia gazelor naturale, într-o manieră prudentă şi eficientă”.

Majorarea va fi suportată doar de consumatorii industriali, care vor plăti, de la 1 iulie, un preţ la gazele consumate cu 10% mai mare. Populaţia nu va fi afectată , dat fiind că, între 1 iulie şi 31 martie 2012, Guvernul a decis să menţină constante tarifele.

Acum două luni, şeful Gazprom, Alexei Miller a declarat că în decembrie, preţul de export al gazului din contractele pe termen lung va ajunge la nivelul a 500 dolari/1000 mc. “Şi este posibil să nu fie ultimul record stabilit de noi în cursul acestui an” spunea atunci Miller.

e-nergia.ro: Gazele pentru industrie se scumpesc cu 10%. Pentru populaţie rămân la fel

Preţul gazelor naturale achitat de populaţie şi producătorii de energie termică va fi menţinut până la 1 iulie 2012, dar consumatorii industriali vor plăti cu 10% mai mult începând de la 1 iulie 2011, potrivit ANRE.

“Comitetul de Reglementare ANRE a aprobat menţinerea la nivelul actual a  preţurilor finale reglementate aferente consumatorilor casnici şi producãtorilor de energie termicã, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizatã la producerea de energie termicã, în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinatã consumului populaţiei” se arată într-un comunicat al Autorităţii. ANRE a mai aprobat “creşterea în medie cu circa 10% a preţurilor finale reglementate aferente consumatorilor non-casnici, cu excepţia producãtorilor de energie termicã, pentru cantitatea de gaze naturale utilizatã la producerea de energie termicã în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinatã consumului populaţiei,  începând cu data de 1 iulie 2011”

ANRE motivează decizia majorării preţurilor gazelor pentru sectorul industrial prin creşterea preţului gazului din import de la 290 dolari la 460 dolari pe 1.000 de metri cubi şi de modificarea structurii amestecului de gaze care intră în componenţa costului unitar al gazului (CUG).

CUG destinat consumatorilor non-casnici va fi calculat pe baza unei structuri a amestecului ce va conţine 77% gaze din producţia internă şi 23% gaze din import.

De asemenea, CUG destinat consumatorilor casnici va fi calculat pe baza unei structuri a amestecului ce va conţine 89% gaze din producţia internă şi 11% gaze din import.

Cea mai recentă modificare a preţului gazelor naturale a fost efectuată de ANRE în 1 iulie 2009.

Romania Actualitati: Creşterea economică a Rusiei, “prin iniţiativă privată”

Preşedintele rus a prezentat un set de 12 principii care vor guverna politica bugetară a Rusiei în următorii trei ani şi care ar urma să reducă “dependenţa de conjunctura economică externă”

Potrivit liderului de la Kremlin, bugetul pe următorii trei ani trebuie să asigure înscrierea economiei ruse pe traiectoria dezvoltării durabile postcriză, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea şi modernizarea acesteia, creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii populaţiei, întărirea capacităţii de apărare şi a securităţii Rusiei, creşterea eficienţei şi transparenţei guvernării.

“În anii următori, în Rusia trebuie să se formeze un model fundamental nou de creştere economică. El va trebui să se bazeze pe creşterea iniţiativei private, inovaţii, pe un sistem eficient de servicii publice şi pe o infrastructură financiară şi de producţie calitativă”, susţine liderul rus.

Medvedev a formulat 12 direcţii de reformare a politicii bugetare, care vizează reducerea rolului statului în economie, descentralizarea relaţiilor bugetare între centru şi regiuni, codificarea regulilor de utilizare a veniturilor din petrol şi gaze, care rămân principala sursă a încasărilor bugetare.

Între altele, el a menţionat necesitatea integrării planificării bugetare în formularea şi aplicarea strategiei de dezvoltare pe termen lung a Rusiei, asigurarea finanţării tuturor obligaţiilor sociale ale statului, precizând că, anul viitor, pensiile vor creşte cu peste 11%, iar alocaţiile sociale cu 6%.

Reguli fixe pentru utilizarea veniturilor din petrol şi gaze

Începând cu 2015 este prevăzută introducerea unor reguli fixe de utilizare a veniturilor din petrol şi gaze şi delimitarea deficitului bugetar federal, concomitent cu reducerea acestuia.

Anul acesta, în condiţiile creşterii preţurilor la petrol, se estimează o reducere a deficitului bugetar al Rusiei de la 4,1% la 1,3% sau chiar sub 1% din PIB.

Medvedev a insistat, din nou, pe reducerea substanţială a rolului statului în economie, inclusiv prin privatizarea activelor ce-i aparţin şi pe descentralizarea relaţiilor bugetare în favoarea regiunilor şi a organelor de autoguvernare locală.

O altă direcţie va fi perfecţionarea sistemului de taxe şi impozite, care – a spus el – nu trebuie să fie o povară pentru populaţie, ci trebuie să contribuie la dezvoltarea Rusiei ca stat federal.

El a cerut, între altele, înlocuirea impozitului pe avere cu un impozit special pe proprietăţile imobiliare, creşterea rolului stimulativ şi fiscal al impozitelor percepute de la companiile de petrol şi gaze, alcool şi tutun şi a cerut Guvernului să identifice noi surse de creştere a încasărilor bugetare.

Preşedintele rus a anunţat de asemenea pregătirea unei ample reforme a sistemului de pensii şi asigurări sociale obligatorii şi a subliniat necesitatea reformării radicale a sistemului achiziţiilor de stat.

O altă prioritate va fi lansarea fondului federal de investiţii directe, menit să atragă zeci de miliarde de dolari în modernizarea tehnologiilor.

Romania Actualitati: Rusia “vrea să extragă petrol românesc”

O companie din Rusia are un plan pentru exploatarea petrolului din platforma continentală românească a Mării Negre, a anunţat Andrei Denisov, prim-adjunctul ministrului rus de Externe.

Întrebat dacă există intenţii ruseşti de cumpărare a Romgaz sau Transgaz, Andrei Denisov, prim-adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, a răspuns, la Bucureşti, la reuniunea Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, că nu este persoana în măsură să dea un răspuns direct şi imediat, în schimb poate spune că Moscova este satisfăcută de cooperarea dintre sectoarele energetice român şi rus.

Dacă nu s-a pronunţat în privinţa Romgaz şi Transgaz, în schimb Denisov a anunţat că  “o companie petrolieră rusească are în plan să înceapă explorarea petrolieră în platoul continental românesc al Mării Negre, şi mai sunt multe proiecte de acest fel”.

Andrei Denisov a insistat pe intensificarea cooperării bilaterale în domeniul energetic:

“Dacă noi ne unim – aşa cum spun cei din domeniul petrolului şi gazelor – capacităţile şi ne dezvoltăm cooperarea în cadrul unor proiecte comune, atunci sunt sigur că guvernele din ambele ţări vor susţine astfel de planuri”, a spus prim-adjunctul ministrului rus de Externe.

Denisov a precizat că recent în prezenţa premierului Vladimir Putin a fost pus în funcţiune la Soci un nou gazoduct submarin (n.r. conducta Dzhubga-Lazarevskoe-Soci)  construit de o companie românească cu “o tehnologie adecvată secolului XXI, şi sperăm că această cooperare va continua mai departe”, după cum s-a expriamt  el.

La realizarea acestei conducte s-a ajuns după ce, în 2009, Grup Servicii Petroliere, companie din grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a anunţat că a semnat un contract de 269 milioane dolari pentru un gazoduct al cărui beneficiar este Gazprom.

În februarie 2011, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că a încheiat contracte de explorare pentru opt perimetre petroliere, cu consorţiul format din Lukoil Overseas (Rusia) şi Vanco Internaţional (SUA), precum şi cu companii britanice, australiene, irlandeze şi româneşti.

ANRM a acordat licenţe de explorare şi exploatare pentru 20 de perimetre, în 2010 după ce a organizat licitaţii pentru concesionarea a 30 de perimetre în Dobrogea, platoul continental românesc al Mării Negre (a cărui apartenenţă în dispută ani la rând între România şi Ucraina a fost stabilită în favoarea României de tribunalul de la Haga în 2008) şi în zona de vest a României.

Posibilă piaţă comună a energiei la Marea Neagră

România a predat Rusiei preşedinţia OCEMN şi a anunţat că au fost stabilite la Bucureşti, măsuri pentru realizarea unei pieţe comune a energiei la Marea Neagră.

“Aceste măsuri sunt compatibile cu Strategia UE pentru o piaţă unică a energiei. Ne dorim ca bazinul Mării Negre să devină o astfel de piaţă unică integrată în care rutele, mijloacele de transport ale energiei, tarifele, politicile fiscale legate de acest subiect vital să poată fi armonizate. Sigur că pe masă există mai multe proiecte, coridoare europene, proiecte de gazoduct, oleoduct.”

“De multe ori publicul poate avea impresia că aceste proiecte se anulează reciproc într-o competiţie neloială şi rămân doar pe hârtie, însă în realitate statele membre OCEMN conştientizează importanţa politică de a adopta legislaţii naţionale conforme şi de a genera până la urmă o astfel de piaţă energetică integrată”, a declarat Teodor Baconschi.

La finalul Consiliului miniştrilor de Externe ai OCEMN, de la Bucureşti, Teodor Baconschi a făcut un apel către viitoarele preşedinţii succesive ale OCEMN exercitate de Rusia, Serbia şi Turcia să conlucreze pentru a putea schiţa un adevărat model de cooperare economică regională care să corespundă secolului al XXI-lea, un model flexibil, multidimensional şi adaptabil din mers la evoluţia circumstanţelor regionale.

Hotnews: Chinezii vor sa participe la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

O companie chineza este interesata sa participe la investitia de la Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda. Chiar saptamana viitoare o delegatie a companiei Guandong din China va sosi in Romania pentru a discuta cu partile implicate in proiect, a anuntat Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica, in cadrul evenimentului Energy Forum. Potrivit acestuia, vor fi purtate discutii concrete despre investitie. De asemenea vor fi purtate negocieri si cu ENEL si ArcelorMittal in conditiile in care acestea s-au aratat interesate sa-si creasca participatiile la compania de proiect.

Proiectul unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a trecut printr-un esec. Pentru realizarea acestui proiect estimat la 4 miliarde de euro a fost creata societatea Energonuclear. Actionariatul companiei de proiect, ENERGONUCLEAR, era format din: Nuclearelectrica SA 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL,  CEZ, cate 9,15% iar ARCELOR MITTAL si IBERDROLA cate 6,2%. CEZ s-a retras din proiect la sfarsitul anului trecut, fiind urmata de RWE, GDF Suez si Iberdrola.

Nuclearelectrica a fost nevoita sa preia actiunile companiilor care s-au retras, ramanand alaturi de Arcelor Mittal si Enel, cu o o participatie de 84,65%. Insa, este o povara mult prea mare pentru statul roman si de aceea vrea sa vanda jumatate din actiunile detinute la compania de proiect, EnergoNuclear, reducand cota de participare a Nuclearelectrica pana la 40%.

In cadrul unei adunari generale extraordinare a actionarilor de la Nuclearelectrica intrunita pe 25 februarie s-a decis ca partea romana sa agreeze cu ENEL si ArcelorMittal conditiile in care urmeaza a fi selectati alti investitori interesati in proiect, astfel incat cota companiei de stat in proiect sa ajunga la 40%.

De asemenea, s-a decis ca negocierea cu investitorii straini ramasi in proiect extinderea duratei de valabilitate a acordului de investitii pana la 31 decembrie 2012, printr-un nou act aditional. Cei doi investitori straini ramasi in proiect au fost de acord cu extinderea duratei de valabilitate a acordului de investitii. Este pentru a treia oara cand se prelungeste acordul de investititii.​

Hotnews: Pompiliu Budulan, Nuclearelectrica: A doua centrala nucleara din Romania nu va fi de tip CANDU, tehnologia folosita la Cernavoda

A doua centrala nucleara din Romania nu va fi de tip CANDU, tehnologia folosita la reactoarele de la Cernavoda, ci “va fi de generatia a 4-a, cu uraniu imbunatatit”, a declarat Pompiliu Budulan, director general la Nuclearelectrica. Potrivit acestuia, este vorba de o tehnologie noua care va fi adoptata de multe state europene. Budulan a precizat ca proiectul privind constructia celei de-a doua centrale nucleare nu a fost abandonat, insa prioritare sunt reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

Budulan a precizat ca inca se fac studii privind amplasamentul.

Tehnologia tip CANDU utilizeaza apa grea drept moderator si agent de racire, iar combustibilul este uraniul natural.

Cele mai noi proiecte de reactoare nucleare sunt cunoscute sub denumirea de Generatia a IV-a (n.red. sunt inca in faza de cercetare).

Centrala ar urma sa urma sa aiba o capacitate de 2.200 mw instalati si va fi amplasata in Ardeal.

Hotnews: Cum pierde Romania miliarde de euro din cauza ca nu a reusit sa vanda surplusul de certificatele de emisii de dioxid de carbon. Vezi ce scuze a gasit Guvernul

Romania detine un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon. Erau foarte valoroase in urma cu doi-trei ani, iar daca ar fi fost vandute atunci, Romania ar fi putut obtine cu usurinta circa 3 miliarde de euro. Intre timp, s-au devalorizat, statul putand obtine in prezent doar maxim 1,2 miliarde de euro. Guvernul s-a mobilizat foarte greu si nu a reusit nici pana acum sa comercializeze aceste certificare, legislatia necesara fiind adoptata abia anul trecut. Dupa un an de la adoptare, Executivul a constatat ca legislatia trebuie schimbata pe motiv ca “unele prevederi sunt nejustificat de restrictive”. Autoritatile au gasit chiar si o scuza: lipsa de experienţă în ceea ce priveste aspectele procedurale.HotNews.ro a incercat sa obtina de la Ministerul Economiei informatii legate de stadiul comercializarii certificatelor, insa raspunsurile oferite sunt parelele cu subiectul.

Termenul limita pentru vanzarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon este 2012, fara a mai putea fi reportate. Romania poarta inca din  vara anului trecut negocieri cu companii din tari care nu si-au indeplinit obligatiile din protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada. Cel putin asa au spus in mai multe randuri oficiali ai Ministerului Economiei si Ministerului Mediului. Insa, nu s-a concretizat niciuna din aceste negocieri. Intre timp, pretul a scazut la circa 4 euro pe certificat, fata de aprox. 10 euro cat era in 2009-2010. Pretul a scazut odata cu interesul unor state puternic industrializate de a cumpara aceste certificate.

  • Romania are un surplus de certificate alocate pentru perioada 2008-2012, prin protocolul de la Kyoto, deoarece a poluat mai putin. Cu cat o tara este mai  puternic industrializata, cu atat polueaza mai mult.

Autoritatile romane ar fi putut sa vanda aceste certificate inca de acum cativa ani, inainte de a aparea alte state dispuse sa le valorifice. Insa, din cauza unor neintelegeri intre Ministerul Mediului si Ministerul Economiei legate de modul in care vor fi utilizati banii obtinuti, Guvernul a aprobat cu foarte mare intarziere legislatia care sa permita valorificarea ceritificatelor. Desi erau constiente de faptul ca se afla in intarziere, autoritatile au adoptat legislatia abia in urma cu un an.

Acum, Guvernul a ajuns in situatia in care considera ca trebuie schimbata legistatia si in acest sens au fost supuse dezbaterii publice un proiect de  Hotărâre a Guvernului pentru modificarea HG 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi si un proiect de Ordonanţă de urgenţă  pentru modificarea OUG 29/2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantitaţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto.

Modificarile se refera la flexibilizarea procedurilor de negociere si de tranzactionare. Initiatorii actelor normative (Ministerul Economiei si Ministerul  Mediului) spun ca prin aceste modificari se asigură premisele valorificarii surplusului de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri) la o valoare de peste 1,2 mld euro prin contracte de stat şi prin agenţi specializaţi.

  • “Deşi s-au primit mai multe scrisori de interes pentru cumpărarea de AAU-uri, în cadrul discuţiilor şi negocierilor care au avut loc, nu s-au putut inregistra progresele asteptate deoarece legislaţia în materie cuprinde unele prevederi nejustificat de restrictive, care nu sunt impuse de Protocolul de la Kyoto şi nu decurg din prevederile acestuia”, se arata in nota de fundamentare a proiectului de OUG.


Scuza Guvernului: lipsa de experienta

Această situaţie se datorează faptului că, la data elaborării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2010, România nu efectuase nicio tranzacţie de  comercializare a AAU-urilor, neavând experienţă în ceea ce priveste aspectele procedurale şi uzanţele internaţionale pe care le implică realizarea unor  astfel de tranzacţii”, precizeaza nota de fundamentare.

Guvernul mai vede o piedica si in faptul ca informatiile legate de astfel de tranzatii sunt limitate. “În acelaşi timp, trebuie menţionat că pentru acest tip  de tranzacţii nu există burse/platforme reglementate la nivel internaţional, informaţiile despre comercializările de AAU-uri fiind limitate. În acestă „piaţă”  se înregistrează un dezechilibru major între oferta de cca 8 mld. AAU-uri, şi cererea de cca 200 mil. AAU-uri. Având în vedere cele de mai sus, precum şi  interesul Romaniei de a valorifica surplusul de cca 300 mil AAU-uri, apare necesitatea modificării şi completării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  29/2010, în sensul flexibilizării procedurilor de comercializare a surplusului de AAU-uri“, mai precizeaza nota de fundamentare.

Ce intreaba HotNews si ce raspunde Ministerul Economiei

Pentru a afla mai multe amanunte despre stadiul comercializarii acestor certificate, HotNews.ro a solicitat Ministerului Economiei mai multe informatii.

Intrebarile erau urmatoarele:

  • Cu ce state/companii se poarta negocieri in acest moment pentru vanzarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon?
  • In ce stadiu se afla aceste negocieri?
  • Cand, catre ce state, ce cantitati si la ce valoare vor fi vandute primele certificate?
  • De ce nu au fost vandute pana acum?
  • In ce masura exista riscul ca Romania sa ramana cu aceste certificate nevandute?

Raspunsul dat de Ministerul Economiei este uluitor, ocolind efectiv subiectul abordat. Raspunsul integral este urmatorul:

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt elemente caracteristice operării schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect  de seră stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.780/2006 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru anul 2007 şi perioada 2008-2012, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră au fost alocate cu titlu gratuit fiecărei companii care deţine o  instalaţie/instalaţii care intră sub schema de comercializare sus menţionată. Alocarea s-a făcut prin Planul Naţional de Alocare – aprobat prin Hotărârea  Guvernului nr.60/2008.

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră alocate companiilor constituie proprietatea acestora şi, în consecinţă, sunt gestionate de aceste companii  conform deciziilor proprii, avându-se în vedere faptul că, până la 30 aprilie a fiecărui an, în perioada 2009-2013, aceste companii trebuie să înapoieze  autorităţii competente un număr de certificate egal cu cantitatea de emisii raportată şi verificată pentru anul precedent (1 certificat de emisii de gaze cu  efect de seră = 1 t emisii CO2 echivalent)“.

  • HotNews.ro asteapta un raspuns mai aproape de subiect din partea Ministerului Mediului.


La ce se refera modificarile actelor normative

  • Definiţia contractului de stat, care permite comercializarea către o entitate care are un cont valid şi activ ce poate deţine AAU-uri, deschis în registrul  naţional al unui stat prevăzut în anexa B a Protocolului de la Kyoto şi parte la acesta;
  • Introducerea definiţiei pentru „contractul de facilitare a comercializării surplusului de AAU-uri – înţelegere încheiată de către Guvernul României cu un  agent specializat, selecţionat în condiţiile legii, să acţioneze în numele şi pe seama sa, în vederea identificării de cumpărători şi facilitării  valorificării surplusului de AAU3 uri”;
  • Abrogarea alin.(1) al art.5, pentru a lăsa delegaţiei de negociere (conform Memorandum-ului aprobat de Guvern, este formată din ministrul economiei,  comerţului şi mediului de afaceri, ministru mediului şi pădurilor, ministrul finanţelor publice, ministrul afacerilor externe şi un consilier al primului  ministru) posibilitatea de a se stabili prin contractul de stat mecanismul de plată şi momentul transferului dreptului de proprietate asupra AAU-urilor;
  • Pentru valorificarea eficientă a surplusului de AAU-uri Guvernul României să poată încheia şi contracte pentru facilitarea comercializării surplusului de  AAU-uri.

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania

* Romania este Parte atat la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), cat si la Protocolul, la aceasta Conventie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG) asumat de catre Romania este de 8% fata de anul de baza 1989.
* Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul sa emita o anumita  cantitate de emisii de GHG in conformitate cu cantitatea atribuita prin Protocol. Unitatile cantitatii atribuite (AAU) sunt efectiv inregistrate, tranzactionate si urmarite prin Registrului National al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent). Cantitatea atribuita este proprietatea privata a statului roman.
* Conform ultimului inventar national al emisiilor de GHG  transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38% mai scazut decat valoarea tinta medie prevazuta de Protocolul de la Kyoto in perioada 2008-2012.
* Astfel, in concordanta cu proiectiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008-2012, Romania isi va indeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fara  masuri suplimentare de reducere.

Romania are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de 60.000.000 t CO2 echivalent, anual, in perioada 2008-2012. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de AAU-uri care se comercializeaza este de maxim 300.000.000 de unitati (AAU-uri). AAU-urile sunt unitati ale cantitatii atribuite de emisii de gaze cu efect de sera (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent).

Sumele obtinute din comercializarea surplusului de AAU-uri constituie sursa de finantare pentru proiectele care genereaza reduceri de emisii de gaze cu efect de sera, cu precadere in sectorul energetic, pentru pregatirea in vederea aplicarii pachetului legislativ schimbari climatice – energii regenerabile. Banii obtinuti se vor utiliza in proportie de 98% pentru investitii verzi si 2% pentru campanii de informare. Beneficiarii pot fi atat operatorii economici, cat si autoritatile statului.

Tipurile de proiecte care pot fi finantate din vanzarea surplusului de AAU-uri:

* tehnologii curate, incluzand, fara a se limita la, gazeificarea carbunelui, cogenerare de inalta eficienta;
* modernizarea si reabilitatea grupurilor energetice;
* cresterea productiei de energie din surse regenerabile;
* imbunatatirea utilizarii eficiente a energiei in cladiri;
* reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in agricultura;
* reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in transporturi, prin stimularea utilizarii autovehiculelor hibrid si a celor electrice;
* impadurirea unor suprafete de terenuri, inclusiv a terenurilor agricole degradate;
* managementul deseurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. ​

ziare.com: Romgaz negociaza cu LukOil pentru a putea explora titei in Marea Neagra

Compania de stat Romgaz, unul din cei doi mari producatori de gaze naturale din Romania, negociaza cu compania ruseasca LukOil pentru a putea explora titei in perimetrele Rapsodia Est si Trident din Marea Neagra, castigate, in iulie anul trecut, de LukOil, la licitatia organizata de ANRM.

“Ducem tratative cu cei de la Romgaz pentru a colabora, sa putem urgenta lucrarile de explorare a resurselor petroliere din Marea Neagra. De ce sa nu colaboram cu ei daca sunt competitivi? Inclusiv presedintele LukOil a laudat experienta romaneasca, Romania este o tara unde exista o mare experienta in extractia si rafinarea produselor petroliere”, a declarat directorul de dezvoltare al LukOil in Romania, Constantin Tampiza.

De altfel, Romgaz, care este una din cele mai profitabile companii de stat din Romania, participase si ea la licitatia organizata anul trecut de Agentia Nationala a Resurselor Minerale din Romania (ANRM), pentru concesionarea unor perimetre, dar nu a castigat.

La randul sau, directorul general adjunct al Romgaz, Lucian Stancu, a declarat, miercuri, ca exista discutii in acest sens, dar ca detalii mai multe vor fi stabilite dupa ce acordul semnat de LukOil cu ANRM va fi aprobat de Guvern.

LukOil a semnat inca din luna februarie un acord de concesiune cu ANRM, pentru explorarea si dezvoltarea a doua perimetre din sectorul romanesc al Marii Negre, Rapsodia Est si Trident. Acest acord trebuie avizat si de Ministerele de Economie, Mediu, Justitie si Finante si ulterior aprobat in Guvern.

LukOil negociaza si cu Grup Servicii Petroliere, pentru logistica

In plus, rusii de la LukOil poarta discutii de principiu si cu compania Grup Servicii Petroliere (GSP), care face parte din Grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comanescu, pentru a le oferi logistica necesara viitoarelor explorari din Marea Neagra.

“Sunt discutii de principiu pentru o colaborare privind activitatile petroliere in Marea Neagra. Cei de la LukOil isi pregatesc logistica pentru urmatoarele operatiuni, iar noi le putem furniza servicii de foraj si suport logistic”, a declarat purtatorul de cuvant al Grupului Upetrom, Radu Petrescu.

Consortiul format din companiile Lukoil Overseas si Vanco International a semnat, in luna februarie a acestui an, un acord de concesiune cu ANRM, care prevede explorarea si dezvoltarea a doua perimetre din sectorul romanesc al Marii Negre, anume perimetrele Rapsodia Est si Trident, la adancimi situate intre 90 si 1.000 de metri.

Distanta pana la tarm variaza intre 60 si 100 de kilometri, cea mai apropiata localitate fiind Sulina. Aria totala a celor doua perimetre este de 2.000 de kilometri patrati. Pentru a stabili structura lor geologica este nevoie de un studiu seismic 3D.

Distributia actiunilor in consortiu este 80% Lukoil Overseas (companie detinuta 100% de Grupul Lukoil) si 20% Vanco International. Pentru operarea proiectului, va fi infiintat in Romania un birou al Lukoil Overseas.

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale scosese la concesionare, prin Runda X, 30 de perimetre, fiecare de circa 1.000 km patrati si care insumau 30.000 km patrati. Dintre acestea, 12 se afla in partea de vest a tarii, in Campia Panonica, sapte perimetre se afla in Dobrogea, iar 11, cu suprafata totala de 11.000 km patrati, sunt in platoul continental din Marea Neagra. Cinci din cele 11 din Marea Neagra se afla in zona castigata de Romania in procesul de la Haga.

ANRM a anuntat apoi, in luna iulie a anului trecut, castigatorii perimetrelor scoase la concesionare pentru explorare petroliera, iar, in urma rezultatelor Rundei a X-a, au fost atribuite 20 de perimetre, dintre care cinci se afla in platoul continental din Marea Neagra.

Astfel, castigatorii unor perimetre din platoul continental al Marii Negre sunt: LukOil Overseas & Vanco International, pentru perimetrele Rapsodia si Trident, Melrose Resources & Petromar Resources, pentru perimetrele Muridava si Cobalcescu, iar Petro Ventures BV pentru perimetrul Luceafarul.

De asemenea, in urma licitatiei organizata de ANRM, au mai fost concesionate alte 12 perimetre in Depresiunea Panonica societatilor Audax Resources Ltd., Avere Enegrz Inc, Clara Petroleum Ltd., Moesia Oil&Gas PLC, MOL & Expert Petroleum SRL si Universal Premium SA.

In plus, companiei Chevron Romania E&P BV i-au fost concesionate trei perimetre in Dobrogea, la Costinesti, Vama Veche si Adamclisi.

Intre companiile mari care licitasera initial, dar care nu au castigat, se numara Petrom, Romgaz, Rompetrol, Repsol, Total sau gigantul ExxonMobil.

Durata acordurilor petroliere este de 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de 15 ani in situatia descoperirii si exploatarii unor zacaminte. Acordurile inceteaza la sfarsitul fazei de explorare, dupa 3-10 ani daca rezultatele explorarii sunt negative.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter