revista presei pe energie 30 ianuarie

2011/01/31

ziare.com: Conducta de gaze dintre Romania si Bulgaria, finalizata in 2012

Conducta Giurgiu-Ruse, de interconectare a retelelor de gaze naturale dintre Romania si Bulgaria, va fi finalizata in a doua parte a anului viitor, a declarat pentru Agentia NewsIn directorul general adjunct al transportatorului national de gaze naturale Transgaz, Ioan Rusu.

“Conform acordului semnat, conducta va trebui sa fie gata in 2012, cel mai probabil in a doua parte a anului”, a spus Ioan Rusu.

Reprezentantul Transgaz spune totodata ca in acest an va incepe constructia conductei de gaze Giurgiu-Ruse, iar in prezent Transgaz deruleaza o licitatie pentru a desemna compania care va construi efectiv segmentul terestru romanesc al conductei de interconectare cu Bulgaria.

Totodata, in noiembrie 2010 s-au finalizat conditiile de achizitie in comun (Transgaz si Bulgartransgaz) a serviciului de proiectare si executie a subtraversarii Dunarii, potrivit datelor companiei.

Oficialii transportatorului de gaze mai spun ca asteapta primirea primei transe de co-finantare din partea UE a proiectului de interconectare Romania – Bulgaria. Comisia Europeana a aprobat deja cofinantarea de circa 9 milioane euro pentru acest proiect, suma urmand a fi repartizata intre cele doua companii, Transgaz (din Romania) si Bulgartransgaz (din Bulgaria), in functie de valoarea investitiei pe teritoriul fiecarei tari.

Conducta va avea o lungime totala de circa 26 km, dintre care 7,2 km sunt pe teritoriul Romaniei, iar 4,14 km reprezinta subtraversarea fluviului Dunarea. Totodata, vor fi construite si doua statii de masurare a gazelor naturale, SMG Giurgiu si SMG Ruse.

Interconectorul va avea o capacitate maxima de transport de 1,5 miliarde metri cubi/an, capacitate minima de transport de 0,5 mld. mc/an, presiune maxima – 40 bar, presiune minima – 29 bar, diametrul conductei de interconectare – DN 500 mm.

Valoarea totala estimata a proiectului (cu valori eligibile pentru cofinantare U.E.) este de 24 milioane euro, din care Transgaz -10 milioane euro si Bulgartransgaz E.A.D. – 14 milioane euro.

In ceea ce priveste viitoarea conducta de gaze dintre Romania si Republica Moldova, Ioan Rusu a precizat ca Transgaz a finalizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect, iar in prezent se lucreaza la documentatia pentru a solicita fonduri europene necesare acestei investitii.

money.ro: Conducta de gaze dintre România şi Bulgaria va fi finalizată în a doua parte a anului viitor

Conducta Giurgiu-Ruse, de interconectare a reţelelor de gaze naturale dintre România şi Bulgaria, va fi finalizată în a doua parte a anului viitor, a declarat pentru Agenţia NewsIn directorul general adjunct al transportatorului naţional de gaze naturale Transgaz, Ioan Rusu.

“Conform acordului semnat, conducta va trebui să fie gata în 2012, cel mai probabil în a doua parte a anului”, a spus Ioan Rusu.

Reprezentantul Transgaz spune totodată că în acest an va începe construcţia conductei de gaze Giurgiu-Ruse, iar în prezent Transgaz derulează o licitaţie pentru a desemna compania care va construi efectiv segmentul terestru românesc al conductei de interconectare cu Bulgaria.

Totodată, în noiembrie 2010 s-au finalizat condiţiile de achiziţie în comun (Transgaz şi Bulgartransgaz) a serviciului de proiectare şi execuţie a subtraversării Dunării, potrivit datelor companiei.

Oficialii transportatorului de gaze mai spun că aşteaptă primirea primei tranşe de co-finanţare din partea UE a proiectului de interconectare România – Bulgaria. Comisia Europeană a aprobat deja cofinanţarea de circa 9 milioane euro pentru acest proiect, suma urmând a fi repartizată între cele două companii, Transgaz (din România) şi Bulgartransgaz (din Bulgaria), în funcţie de valoarea investiţiei pe teritoriul fiecărei ţări.

Conducta va avea o lungime totală de circa 26 km, dintre care 7,2 km sunt pe teritoriul României, iar 4,14 km reprezintă subtraversarea fluviului Dunărea. Totodată, vor fi construite şi două staţii de măsurare a gazelor naturale, SMG Giurgiu şi SMG Ruse.

Interconectorul va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi/an, capacitate minimă de transport de 0,5 mld. mc/an, presiune maximă – 40 bar, presiune minimă – 29 bar, diametrul conductei de interconectare – DN 500 mm.

Valoarea totală estimată a proiectului (cu valori eligibile pentru cofinanţare U.E.) este de 24 milioane euro, din care Transgaz -10 milioane euro şi Bulgartransgaz E.A.D. – 14 milioane euro.

În ceea ce priveşte viitoarea conductă de gaze dintre România şi Republica Moldova, Ioan Rusu a precizat că Transgaz a finalizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect, iar în prezent se lucrează la documentaţia pentru a solicita fonduri europene necesare acestei investiţii.

ziare.com: Isarescu: Privatizarea Romgaz va fi greu de asumat politic, din cauza scumpirilor la benzina

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, le-a spus joi trezorierilor din bancile comerciale ca privatizarea Romgaz va fi greu de asumat de catre partidele politice in contextul dezbaterii publice privind majorarea preturilor la benzina dupa privatizarea Petrom.

Potrivit surselor Mediafax, FMI va insista in negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat, apreciind ca prin vanzarea unor societati viabile statul va reusi sa finanteze la costuri mai reduse deficitul bugetar.

In prezent, exista o serie de proiecte de hotarari de guvern potrivit carora statul este dispus sa scoata pe bursa pachete de actiuni de 15% din Romgaz, Transgaz si Transelectrica, ultimele doua fiind deja in ringul bursier.

ANAF a intocmit un raport privind producatorii si distribuitorii de carburanti in care se spune ca pretul la pompa a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fara a fi determinat de evolutia cotatiilor de bursa la titei, cursul valutar si taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, castigurile nefiind reflectate corespunzator.

De altfel, chiar Isarescu afirma, in luna noiembrie 2010, ca preturile combustibililor pe piata romaneasca au o evolutie divergenta fata de principalii factori care ar trebui sa le influenteze, iar BNR nu intelege mecanismele care stau in spatele scumpirilor anuntate de producatori.

Adevarul: Privatizarea Romgaz, greu de asumat politic

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, le-a spus trezorierilor din băncile comerciale că privatizarea Romgaz va fi greu de asumat de către partidele politice în contextul dezbaterii publice privind majorarea preţurilor la benzină după privatizarea Petrom, au declarat surse bancare, potrivit Mediafax.

Surse oficiale au declarat că FMI va insista în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat, apreciind că prin vânzarea unor societăţi viabile statul va reuşi să finanţeze la costuri mai reduse deficitul bugetar.

Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a decla­rat săptămâna trecută, la Viena, că următorul acord cu România va cuprin­de ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii.

În prezent, există o serie de proiecte de hotărâri de guvern potrivit cărora statul este dispus să scoată pe bursă pachete de acţiuni de 15% din Romgaz, Transgaz şi Transelectrica.

Pe de altă parte, ANAF a întocmit un raport privind producătorii şi distribuitorii de carburanţi în care se spune că preţul la pompă a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fără a fi determinat de evo­luţia cotaţiilor de bursă la ţiţei, cursul valutar şi taxele percepute de stat.

Adevarul: Vrem investitori, dar nu avem o strategie energetică

În timp ce mari companii europene se retrag din proiectele energetice româneşti, autorităţile spun că acest sector continuă să atragă trei sferturi din investiţiile străine din România. Ministerul Economiei recunoaşte că înfiinţarea celor doi giganţi energetici este incertă şi că nu are încă o altă strategie de dezvoltare a producţiei de electricitate.

În urmă cu aproape două săptămâni, o decizie a zguduit piaţa de energie din România. Trei giganţi europeni – RWE, GDF Suez şi Iberdrola – au renunţat la cel mai mare proiect de investiţii din România, construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Ei au argumentat că proiectul nu oferă predictibilitate pe piaţa energetică nesigură din România.

Ce spune Ministerul Economiei despre această situaţie?

„Când se retrag trei companii dintr-un astfel de proiect strategic, nimeni nu este fericit, ci din contră. Dar acesta rămâne un proiect prioritar pentru România şi ministerul va face tot posibilul să continuăm într-un ritm cât mai accelerat, ţinând cont bineînţeles de realităţile economice”, a declarat secretarul de stat Karoly Borbely, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”.

Potrivit acestuia, mai multe companii din Statele Unite, China, Franţa şi Germania şi-au manifestat deja interesul să participe atât la proiectul reactoarelor nucleare, cât şi la un alt proiect major pentru România – hidrocentrala de la Tarniţa. Aceasta va necesita un miliard de euro şi va fi realizată tot după modelul de la Cernavodă, în parteneriat cu investitorii străini.

Discuţii cu noi companii

„Sunt deja discuţii cu noi companii interesate de proiectul nuclear. Nu putem face publice deocamdată numele companiilor, pentru că avem o clauză de confidenţialitate, dar interesul este mare, iar pe piaţă nu sunt foarte multe proiecte de construcţie de centrale nucleare”, a afirmat el, menţionând că printre cei interesaţi nu se numără companii din Rusia.

Borbely a adăugat că piaţa energetică locală continuă să fie atractivă pentru străini. „75% din investitorii care se interesează de posibilităţi în România ţintesc sectorul energetic, în special în zona eoliană, solară şi hidro”, a punctat el.

Nemţii de la RWE au menţionat, printre motivele retragerii, şi faptul că proiectul reactoarelor are o întârziere de doi ani. În replică, Borbely a precizat că statul nu are ce să-şi reproşeze la acest capitol. „Din punctul nostru de vedere s-a făcut tot posibilul să ducem la bun sfârşit acest proiect. Întârzierea nu se datorează statului. Aceste companii au participat la fiecare şedinţă a Consiliului de Administraţie”, a mai spus el, arătând că decizia celor trei a fost surprinzătoare.

Companiile vor majorări de tarife

Totodată, oficialii GDF Suez au arătat că, pe lângă incertitudinile economice, piaţa energetică din România este caracterizată şi de lipsa predictibilităţii în domeniul reglementărilor. La această afirmaţie, Borbely a răspuns că Autoritatea de Reglementare în Energie preia directivele europene şi este independentă de minister.

„Toate companiile din energie şi cele din petrol şi gaze sunt supărate că agenţia de reglementare nu le dă voie să mărească preţurile. Pe ei asta îi doare. Dar noi nu avem cum să intervenim”, a explicat oficialul ministerial.

Mai mult, companiile europene s-au plâns de incertitudinea care a pus stăpânire pe piaţa energetică din România. Cel mai bun exemplu în acest sens este intenţia pe care Guvernul o are de peste doi ani, de a regrupa producătorii de energie în două companii, Electra şi Hidroenergetica.

Borbely este primul oficial care recunoaşte că înfiinţarea acestora a devenit incertă, pentru că mai multe acţiuni în justiţie au blocat proiectul: „Subiectul celor două companii este unul delicat. Avem semne de întrebare despre ceea ce se va întâmpla în continuare, asta trebuie să o recunoaştem. Acum suntem în stadiul de analiză a ceea ce vom face şi în perioada următoare cu siguranţă vom afla care va fi finalitatea”.

El a precizat că Guvernul nu poate face nimic pentru a contracara procesele care au blocat înfiinţarea celor două companii. Întrebat care este planul B, oficialul a arătat că deocamdată nu s-a discutat nimic legat de acest subiect.

Bani europeni pentru AGRI

Borbely a participat săptămâna trecută la o întâlnire informală cu comisarul european pentru Energie şi acţionarii proiectului Nabucco. Executivul european şi-a reafirmat sprijinul puternic pentru realizarea acestei conducte şi, totodată, a dat semnale că e de acord să finanţeze proiectul AGRI, prin care gazele lichefiate vor fi aduse din Azerbaidjan în Europa, prin România.

Peste un miliard de euro din listări

Ministerul Economiei estimează că va atrage peste un miliard de euro din listările la bursă pe care şi le-a planificat în sectorul energetic: 9,8% din Petrom şi 15% din Romgaz, Transelectrica şi Transgaz, a mai spus Karoly Borbely.

El a dat asigurări că, în cazul acţiunilor Petrom, listarea va fi finalizată în maximum trei-patru luni, după discuţii cu OMV, acţionarul majoritar, care are drept de preempţiune. „Au fost 10 bănci interesate să intermedieze listarea. În două săptămâni vom finaliza caietul de sarcini”, a arătat secretarul de stat.

Privatizarea celor 15% din acţiunile Romgaz va fi fără îndoială cel mai important eveniment bursier, după listarea Fondului Proprietatea. „Un IPO (ofertă publică iniţială – n.r.) durează de regulă 10-12 luni, dar deja avem un feed-back foarte important. A fost o avalanşă, un interes foarte mare. Romgaz e cea mai atractivă, apoi Petrom”, a completat Borbely.

4 miliarde de euro va necesita investiţia pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

money.ro: E oficial: Statul va scoate la bursă 15% din Romgaz

Romgaz va fi listat pe bursă în a doua jumătate a anului se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei pentru The Money Channel. Statul detine 85% din capitalul Romgaz şi vrea să vândă 15 la sută din acţiunile producătorului naţional de gaze naturale.

Si la alte două societăţi din energie, prezente deja pe Bursa, statul intenţionează sa listeze pachete suplimentare de 15% din capitalul social. Este vorba despre transportatorii naţionali Transgaz si Transelectrica.

Statul vrea să încaseze din privatizarea unor pachete minoritare de acţiuni detinute la companiile Romgaz, Petrom, Transgaz si Transelectrica peste 2,8 miliarde de lei, respectiv 664 milioane de euro la un curs de 4,3 lei pentru un euro. Ministerul Economiei detine 73,7% din actiunile Transelectrica, 85% din capitalul Romgaz, 73,51% din titlurile Transgaz si 20,64% din OMV Petrom.

În comunicatul transmis de Ministerul Economiei se mai arată că a fost declanşată procedura de valorificare a pachetului de actiuni reprezentând 9,84% din capitalul social al OMW Petrom.Operaţiune care ar urma să se încheie în primul semestru.

Acum, se lucrează la documentaţia necesară selectării intermediarului. Oficialii Ministerului Economiei mai precizează că urmează să se declanşeze şi procedura de valorificare pe piaţa de capital a unor cote din capitalul social de 15% la companiile Romgaz, Transgaz şi Transelectrica. {IESE CARTON} Listarea pachetelor minoritare în cazul acestor companii va avea loc în a doua jumătate a anului, susţin autorităţile.

PARTICIPAŢII ALE STATULUI

TRANSELECTRICA 73,7%
ROMGAZ 85,01%
TRANSGAZ 73,51%
OMV PETROM 20,64%

PRIVATIZĂRI PE BURSĂ

S.C. OMV Petrom S.A 9,84%

S. N. ROMGAZ S.A. 15%

S. N. TRANSGAZ S.A. 15%

TRANSELECTRICA S.A. 15%

Hotnews: Consiliul Concurentei investigheaza o posibila intelegere intre Rompetrol Gas si distribuitorii sai

Consiliul Concurentei a declansat din oficiu o investigatie pentru a verifica o posibila intelegere intre Rompetrol Gas (RGS) si distribuitorii sai pe piata distributiei si comercializarii gazului petrolier lichefiat (GPL). “Acordam o atentie deosebita acestui domeniu, avand in vedere ca orice forma de restrangere sau impiedicare a concurentei afecteaza direct interesele consumatorilor. Am monitorizat piata si am obtinut unele indicii cu privire la o posibila intelegere intre Rompetrol si distribuitorii sai referitor la impunerea unor restrictii privind pretul de revanzare cu amanuntul al GPL”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

In cadrul acestei investigatii, Consiliul Concurentei a efectuat inspectii inopinate atat la sediul Rompetrol Gas, precum si al unor distribuitori ai acestuia. Documentele ridicate in cadrul inspectiilor se afla in analiza Consiliului Concurentei, in cadrul procedurii specifice de investigatie.

In 2010, Consiliul Concurentei a mai declansat din oficiu doua investigatii pe piata distributiei si comercializarii gazului petrolier lichefiat (GPL). Prima investigatie vizeaza o posibila intelegere intre SC Antares Gas SRL din Ramnicu Valcea si distribuitorii sai, iar cea de a doua investigatie se refera la o posibila intelegere intre SC Eurogenetic SRL Olt si distribuitorii sai.

money.ro: Rompetrol vrea să cumpere benzinării în Turcia şi în Ucraina

Grupul Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunaiGaz, are în plan achiziţia de benzinării în Turcia şi Ucraina, au declarat oficialii companiei, citaţi de agenţia de ştiri azeră Trend Capital.

Compania oricum exporta produse petroliere pe aceste pieţe.

Saduokhas Meralyiev, CEO al grupului, a explicat că economia Turciei evoluează rapid şi că această piaţă este caracterizată de o creştere importantă a cererii de energie.

La rândul său, Daniyar Berlibayev, CEO al KMG TH, casa de comerţ a KazMunaiGaz, a spus că „în prezent, experţii noştri analizează posibilitatea intrării pe piaţa de retail din Ucraina”.

money.ro: Preţul cărbunelui va ajunge la noi recorduri: Cum va fi afectată România?

Preţul cărbunelui va creşte semnificativ în acest an, din cauza inundaţiilor din Australia, sunt avertismentele ce vin la nivel internaţional,

Estimarile arata ca aceasta situatie va duce la cresterea pretului cu cel putin 20%, caci Asutralia este cel mai mare exportator mondial de carbune si orice dezechilibru in productia sa interna va da peste cap pietele internationale.

Totusi, inundatiile ar putea fi un simplu pretext pentru aceasta scumpire, pe piata carbunelui inregistrandu-se o situatie asemanatoare cu cea a petrolului.

“Nu numai din cauza inundatiilor din Australia s-a scumpit carbunele, ci este exact ce s-a intamplat si pe piata otelului. Adica marile corporatii aproape ca au facut un monopol, cum s-a intamplat si la aur, asa ca intervin scumpiri. Petrolul, de exemplu, a ajuns la 89 de dolari pe baril fara nicio explicatie, cand el era 30 de dolari pe baril acum cativa ani.

Nu exista un consum mai mare de petrol sau de carburanti in perioada de criza, e clar ca se consuma mai putin. Dar pentru ca cele sapte mari puteri care au petrolul in subordine s-au inteles, pretul a crescut. Ceea ce se intampla pe planeta sunt mari furtuni economice care nu mai respecta regulile unui joc economic corect, cu concurenta corecta”, a explicat industriasul Stefan Vuza, presedinte al Serviciile Comerciale Romane (SCR Grup). Citeşte mai mult despre efectele scumpirii cărbunelui pe Ziare.com

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter