revista presei pe energie 30 ianuarie – part II

2011/01/31

Hotnews: Cum isi joaca Egiptul rolul pe scenele energetice

Egiptul poate avea un rol important pe piata energiei, mai ales in urma dezvoltarii semnificative a sectorului de gaze naturale. Accentul se pune mai ales pe  gazele naturale, Egiptul avand sanse sa ajunga un producator major, in timp ce productia de petrol este intr-un declin constant. Totusi, petrolul este inca destul de important, fapt dovedit chiar de cresterea pretului barilului de titei ca urmare a revoltelor din acesta tara. Efectul de  parghie strategica obtinut prin exporturile de gaze catre tarile vecine din Orientul Mijlociu va contribui la consolidarea rolului Egiptului ca un lider in  regiune. Si nu numai. Poate juca un rol strategic si in ceea ce priveste alimentarea cu gaze a Europei, Egiptul fiind unul dintre furnizorii luati in calcul  pentru a alimenta conducta Nabucco, care are ca scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Uniunii Europene.

Pe scurt. Egiptul este unul dintre producatorii de petrol semnificativi, in randul statelor Non-OPEC, si un producator in continua crestere de gaze naturale.  Prin Canalul Suez trec conductele strategice pentru transporturile de petrol din Golful Persic, facand din Egipt un coridor de tranzit important pentru  pietele mondiale de petrol, potrivit U.S. Energy Information Administration.

Hidrocarburile reprezeinta un domeniu important in economia Egiptului, atat pe partea de petrol, cat si de gaze naturale. Totusi, productia totala de petrol a  scazut de la 935 mii de barili pe zi in 1996 la nivelul actual de 685 mii barili pe zi. Dar tara nu a trecut inca pe importuri pentru a satisface cererea interna.  Egiptul are, de asemenea, cel mai mare sector de rafinare a petrolului din Africa.

Scaderea productiei de petrol a fost compensata de dezvoltarea rapida a sectorului de gaze naturale, atat pentru consumul intern, cat si pentru export. In  ultimul deceniu, Egiptul a devenit un producator important de gaze naturale si o sursa strategica de gaze naturale europene. Egiptul are, in prezent, o retea  de conducte pentru exporturile catre Europa de Sud si tarile est-mediteraneene. Cu toate acestea, cresterea cererii pe piata interna de gaze naturale a  determinat autoritatile egiptene sa stagneze planurile de export de gaze naturale de extindere.

Relatia cu Europa

UE si Egipt au inceput relatiile diplomatice in 1966. UE ar dori sa dezvolte o relatie deosebit de stransa cu Egiptul si sa sprijine reformele politice  interne si ale acestei tari, potrivit Comisiei Europene. Pe 2 decembrie 2008, Egipt  si Comisia Europeana au semnat un memorandum de intelegere privind Parteneriatul strategic in domeniul energiei, acesta desfasurandu-se in perioada  2009-2015.

Proiecte UE- Egipt:

  • Dezvoltarea unei strategii cuprinzatoare de energie egipteana, care va avea ca obiective dezvoltarea capacitatii institutionale si reforma pietei energetice  in vederea imbunatatirii securitatii energetice si dezvoltarea durabila;
  • Stabilirea unui program de lucru pentru convergenta treptata a reglementarilor pietei de energie din Egipt cu cele ale UE;
  • Dezvoltarea unei politici ample cu masuri relevante si proiecte comune in domeniul gestionarii cererii de energie, eficienta energetica si surse regenerabile  de energie;
  • Dezvoltarea retelelor de energie menite sa imbunatateasca securitatea energetica a Egiptului si UE, precum si de tranzit prin Egipt si din regiunea Mashrek  spre UE;
  • Consolidarea cooperarii tehnologice, stiintifice si industriale.

Egiptul este unul dintre furnizorii luati in calcul pentru a alimenta conducta Nabucco, care are ca scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie  a Uniunii Europene, pentru a scapa de dependenta de Rusia. In prezent, o conducta conecteaza Egipt cu Siria, existand planuri care includ extensii catre  Turcia, care care va gazdui o parte din Nabucco.

Romania vrea sa importe gaze egiptene

Si Romania vrea sa importe gaze naturale din Egipt, iar companii autohtone ar putea fi invitate sa participe la licitatiile de concesionare a unor perimetre  gazeifere in tara nord-africana. O delegatie condusa de ministrul Economiei, Ion Ariton, a efectuat o vizita la Cairo, in perioada 18-20 septembrie 2010,  unde s-a intalnit si autoritatile egiptene, partea romana exprimandu-si interesul de a prelua gaze naturale din Egipt.

  • In cadrul intalnirii, “au fost purtate discutii pe tema cooperarii in domeniul gazier, partea romana exprimandu-si interesul de a prelua gaze naturale din  Egipt. Totodata, au fost abordate aspecte referitoare la posibilitatile de colaborare romano-egipteana in programe de reabilitare a industriei petroliere in  tari din zona Orientului Mijlociu in domeniile extractiei, transportului, depozitarii, procesarii, unde exista atat potential, cat si interes de ambele  parti. In acest context, au fost identificate noi oportunitati de cooperare in domeniu, care vizeaza atat invitarea firmelor romanesti la runda de  concesionare de perimetre gazeifere in noi regiuni ale Egiptului (zona mediteraneana) programata pentru viitorul apropiat, cat si livrarea de catre firmele  romanesti de echipamente pentru industria petrolului”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei, din data de 21 septembrie 2010.


Cel mai ridicat pret al petrolului din ultimele 28 de luni

Importanta Egiptului pe pietele energetice este dovedita chiar de cresterea pretului barilului de titei ca urmare a revoltelor care au tulburat aceasta tara.  Pretul titeiului a crescut cu 4%, vineri, ajungand la aproape 100 de dolari pe baril, cel mai inalt nivel din ultimele 28 de luni. Pe bursa din Londra,  pretul petrolului a atins nivelul de 99,42 de dolari/baril, cel mai mare pret inregistrat de pe 26 septembrie 2008, cand a intrat in faliment Lehman  Brothers, relateaza Reuters. De asemenea, in Statele Unite, pretul titeiului cu termen de livrare in martie a crescut cu 3,70 de dolari (4,3%), pana la 89,34  de dolari/baril.

Bursa: Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, încotro?

La o săptămână după anunţul retragerii a trei investitori din proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, autorităţile nu au tranşat soarta proiectului de 4 miliarde de euro, care reprezintă cea mai importantă investiţie a statului din energie. Tăcerea suspectă din ultimele zile este, potrivit unor specialişti, un semn că statul, care deţine pachetul majoritar în proiect, nu ştie, de fapt, încotro să o ia, deşi a anunţat că vrea să selecteze alţi investitori privaţi.
Surse din Ministerul Economiei ne-au spus, însă, că soarta proiectului a fost clarificată în ultimul memorandum aprobat de Guvern la finele lunii decembrie.
Astfel, statul poate demara selecţia unor noi parteneri privaţi în proiect, mai ales că doreşte să-şi reducă participaţia de la o poziţie majoritară la una minoritară în proiect. O nouă licitaţie va dura câteva luni, potrivit surselor citate. Ceva mai lung poate fi procesul de negociere, în funcţie de numărul companiilor interesate.
Sunt şi surse care dau ca sigură demararea unor negocieri secrete cu potenţiali investitori şi prezentarea Guvernului, chiar în această săptămână, a unor variante de continuare a proiectului.
Cert este că, până pe 28 februarie, conform memorandumului aprobat de Guvern în decembrie, investitorii privaţi rămaşi în proiect, respectiv Enel şi ArcelorMittal, trebuie să dea un răspuns cu privire la dorinţa lor de a-şi majora cota în proiect, având drept de preemţiune asupra acţiunilor celorlalţi investitori în proiect. Acelaşi document citat stipulează faptul că “EnergoNuclear” îşi va continua activitatea, ceea ce înseamnă că nu se opreşte procesul de selecţie a constructorului reactoarelor, iar contractele în derulare nu vor avea de suferit.
Primul acţionar care s-a retras a fost CEZ, care deţinea 9,15% din EnergoNuclear, compania de proiect pentru construcţia celor două unităţi. CEZ a vândut acţiunile sale din EnergoNuclear către Nuclearelectrica, acţionarul majoritar contra sumei de 7,4 milioane de lei (valoarea nominală a acţiunilor). Tranzacţia se aliniază intenţiei afirmate a CEZ de a concentra principalele investiţii în Republica Cehă şi în consolidarea achiziţiilor existente din străinătate. Recent, proiectul a fost abandonat şi de RWE, GDF Suez şi Iberdrola.
RWE, Enel şi GDF Suez Franţa mai au fiecare câte 9,15% din titlurile EnergoNuclear, în timp ce ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din acţiuni.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter