revista presei pe energie 29 martie

2011/03/29

money.ro: Câtă energie a produs centrala de la Cernavodă în primele 2 luni din 2011

Unitatea 1 a produs, în primele două luni, 960.932 MWh şi a livrat 883.866 MWh, înregistrând un factor mediu de capacitate de 97,34%, iar Unitatea 2 a produs 1,001 milioane MWh şi a livrat 925.100 MWh, având un factor mediu de capacitate de 100,58%.

De la punerea în funcţiune până în februarie, cele două unităţi ale centralei nuclearelectrice au produs 97,999 milioane MWh şi au livrat în sistem 90,888 milioane MWh.

money.ro: Distrigaz Sud, acuzată că umflă facturile la gaze după o reţetă patentată în Franţa

O asociaţie de locatari s-a trezit cu o factură mult umflată de GDF SUEZ Energy Romania(fosta Distrigaz Sud) care a adăugat la consumul indicat de contor un altul arătat de un dispozitiv care nu mai fusese citit de 4 ani. Administratorul spune că e un abuz, dar distribuitorul spune că acţionează legal.

Gabriel Florin Dinu este administratorul unui complex de blocuri din Bucureşti, zona Amzei şi are o problemă cu furnizorul de gaze. Care, pe scurt, „fură asociaţia de locatari pe faţă”,  înregistrând cantităţi suplimentare de gaze consumate fără o bază contractuală. Totul, prin intermediul unui dispozitiv numit convertor de temperatură care a fost instalat de distribuitor cu mai mult timp înainte.

„În data de 18 octombrie 2010 a venit un cititor de contor de la Distrigaz(GDF Suez Energy Romania – n.r.) şi a citit index-ul. N-o mai făcuse de trei luni. Noi, oricum, în fiecare lună după ce luam index-urile le comunicam prin telecitire la dispeceratul lor. Ei bine, la câteva zile după aceea, am primit o factură la gaze mai mare cu 14.400 de metri cubi faţă de ce indica contorul. Ne-am adresat în scris furnizorului şi ne-a programat o altă citire în prezenţa mea . Era o diferenţă foarte mică între prima citire şi aceasta. Diferenţa de 14.400 de metri cubi ar fi fost dată de citirea acelui convertor de temperatură. Atunci i-am întrebat în baza cărui fapt ni se adaugă această diferenţă la factură pentru că în contractul nostru cu ei nu există nicio menţiune care să spună că trebuie citit şi acel convertor”, povesteşte administratorul Dinu.

La insistenţele acestuia, reprezentanţi ai companiei de gaze i-au explicat că acel convertor intră în funcţiune în sezonul rece iar funcţia lui este de a  „a asigura conversia volumelor de gaze măsurate în condiţii de lucru la condiţiile de bază – temperatura 15 ° C şi 1,013 bari. Dincolo de această explicaţie seacă, administratorul Dinu a priceput că , odată scăzută scăzută temperatura sub nivelul condiţiilor de bază, convertorul începe să indice în plus deşi consumul nu creşte.

Revoltaţi, locatarii din ansamblu rezidenţial menţionat au decis să nu plătească decât cantităţile arătate de contor. GDF SUEZ Energy Romania le-a trimis două somaţii prin care erau avertizaţi să plătească totul, înclusiv cei 14.400 de metri cubi suplimentari, în caz contrar urmând a le fi sistată furnizarea gazelor naturale. La această ameniţare locatarii au răspuns cu alta, şi anume că vor acţiona în instanţă furnizorul dacă nu se înţeleg cumva asupra sumelor de plată. Compania nu a dat niciun răspuns, până în prezent.
„Aşteptăm, să vedem ce vor mai zice. Până atunci le-am interzis accesul reprezentanţilor GDF la contor care este amplasat în curtea nostră interioară. Nu este domeniu public, avem dreptul la aşa ceva. Potrivit calculelor noastre în fiecare an, din 2006, când au fost instalate convertoarele, până acum, am fost încărcaţi cu 3.650 de metri cubi. Până în octombrie anul trecut nu au fost citite vreodată şi s-au trezit acum s-o facă. Nu e corect să plătim şi cantităţile alea suplimentare mai ales că, prin contract, nu ni s-a pus în vedere că trebuie s-o facem”, arată administratorul Dinu.

Aparent „şmecheria” companiei franceze a fost importată în România tocmai din ţara natală. Doi cetăţeni francezi, Abibaul Maurice şi Lionel Dambuy Touchon, care locuiesc în blocul din Amzei afirmă şi ei că un astfel de scandal legat de convertoarele de gaze a izbucnit şi în Franţa anului 2006. Amploarea lui l-a făcut pe Ministrul Industriilor francez din acea perioadă să demisioneze.

Din punctul de vedere al companiei franceze utilizarea şi citirea corectoarelor se face conform legii.
Publicăm, integral, punctul de vedere al GDF SUEZ Energy Romania pentru o lămurire deplină.

„ Convertoarele electronice de volum de gaz sunt mijloace de măsurare complexe care au rolul de a asigura conversia volumelor de gaze măsurate în condiţii de lucru la condiţiile de bază (temperatura 15 grade C şi presiune 1,01325 bar). Conform Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România aprobat de ANRE prin Ordinul nr. 62/2008, contoarele cu pistoane şi contoarele cu turbină vor fi obligatoriu echipate cu dispozitive electronice de conversie pentru ca acestea măsoară debite mari de gaze naturale. La nivelul societăţii Distrigaz Sud Reţele, sunt instalate circa 8000 de echipamente de măsurare compuse din contoare cu pistoane sau cu turbină şi convertoare electronice pentru toate categoriile de clienţi.
Precizăm că la nivelul companiei, se inregistrează un număr redus de sesizări referitoare la înregistrările convertoarele electronice.
Convertoarele electronice actualizează valorile volumelor convertite şi neconvertite la intervale de maxim 1 minut. Precizăm că toate contoarele de gaz utilizate de către Distrigaz Sud Reţele au aprobare de model eliberată de către Biroul Român de Metrologie Legală  conform instrucţiunilor de metrologie legală, IML 2-05 şi sunt verificate metrologic”.

Contactat de Money.ro, Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România spune că nu a mai auzit de un asemenea caz, însă nici nu exclude posibilitatea ca acestea să existe.

În urmă cu doi an Directorul Preţuri şi Tarife din cadrul Agenţiei de Reglementare a afirmat, la o emisiune Realitatea TV că 70% dintre contoarele obişnuite din România afişează valori eronate. Gabriel Sârbu, directorul în cauză, nu mai activează în cadrul ANRE. El a plecat la grupul E.ON, celălalt mare actor de pe piaţa distribuţiei şi furnizării de gaze din România.

EVZ: Noi resurse de petrol şi gaze în două zăcăminte ale Zeta Petroleum

Studiile efectuate de compania Zeta Petroleum la două zăcăminte concesionate de companie arată existenţa unor resurse de petrol şi gaze neexploatate încă.

Astfel, studiul seismic efectuat de Zeta Petroleum în 2010 la zăcământul de gaze naturale de la Bobocu indică existenţa unor resurse neexploatate încă, se arată într-un comunicat al Zeta Petroleum.

Dimensiunea resurselor urmează să fie analizată. Prima producţie de gaze, în caz de succes, este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2011.

O primă evaluare realizată de Zeta la Bobocu în 2008 a arătat existenţa unor rezerve probabile de gaze de circa 1,7 miliarde metri cubi, din care s-au extras circa 935 mililoane mc până în 2001.

Perimetrul de la Bobocu, aflat la 110 kilometri de Bucureşti, la nord de Valea Buzăului, cuprinde un câmp matur de gaze, descoperit de Romgaz în 1966. Producţia a debutat în 1977, fiind abandonată în 2001 din cauza viiturilor de apă şi a apariţiei nisipului în sonde.

Zeta deţine concesiunea asupra zăcământului din 2007, când a început reevaluarea acestuia. Partener în proiect este compania australiană Cooper Energy Ltd.

Petrol la granița româno-sârbă

De asemenea, un alt zăcământ concesionat de Zeta Petroleum este cel de la Jimbolia, câmp de petrol şi gaze localizat la aproximativ 40 km vest de Timişoara, lângă graniţa româno-sârbă, cu o suprafaţă de 23,9 km2.

“În cadrul structurii de la Jimbolia a fost pus în evidență un zăcământ de ţiţei parafinos, de foarte bună calitate. Evaluarea preliminară indică existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili şi pot ajunge chiar la 6 milioane de barili”, a declarat Bogdan Popescu, Managing Director Zeta Petroleum România.

Partenerul Zeta Petroleum, cu o participaţie de 50% în perimetrul Jimbolia, este compania românească Armax Gaz.

money.ro: După kazahi, petroliştii azeri intră în Europa prin România

După Kazahstan, un alt stat cu rezerve importante de petrol și gaze naturale intră în Uniunea Europeană prin poarta de est, România: Azerbaidjan. Tranzacție copiată aproape la indigo după achiziția de către KazMunaiGaz a Rompetrol. Diferențele vin din ordinul de mărime.

O tranzacție aparent mică de la începutul acestui an are toate șansele să aducă pe piața românească, dar și europeană a combustibililor pe bază de petrol un jucător extrem de mare și ambițios. Vorbim despre State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR), un gigant al industriei petroliere mondiale controlat de statul azer – care a achiziționat la sfârșitul lunii ianuarie o mică rețea de benzinării din nordul țării. Implicațiile par a fi însă uriașe, pentru că tranzacția are destul de multe puncte comune cu achiziția Rompetrol de către KazMunaiGaz: o companie de stat din spațiul ex sovietic, cu rezerve importante de petrol și gaze naturale, care cumpără o companie românească în principal pentru accesul pe piața Uniunii Europene.

Este drept că tranzacția respectivă s a făcut la o altă scară, în primul rând datorită mărimii rețelei de benzinării dezvoltate de Dinu Patriciu, dar și a faptului că Rompetrol avea și rafinare în portofoliu. „Proiectul pilot «Romtranspetrol» este primul de acest gen din Uniunea Europeană“, spune într o limbă română aproape perfectă Hamza Karimov, reprezentantul SOCAR în România.

Citește despre achiziția făcută de azeri, despre culisele afacerii pe care au cumpărat-o în România și despre viitorul lor aici în ediţia curentă a revistei Money Express,.

Adevarul: Ponderea taxelor în preţul carburanţilor în UE

Ponderea taxelor totale în costul carburanţilor, în România, este printre cele mai scăzute din UE. La nivelul accizei, doar Cipru şi Lituania stau mai bine.

Potrivit Buletinului Comisiei Europene pentru piaţa energiei, ponderea tuturor taxelor în preţul final al carburanţilor în România era, la 14 martie 2011, de 49% la benzină şi de 44% la motorină. Doar Cipru şi Bulgaria înregistrau un nivel mai redus, de 43%, respectiv 47% la benzină, şi de 40%, respectiv 43% la motorină. În privinţa accizelor, cuantumul acestora – valabil la 7 martie 2011 – plasa România pe penultimul loc în UE, după Cipru, la benzină, şi pe aceeaşi poziţie, după Lituania, la motorină.

În timp ce, la nivelul taxelor, statele membre încă păstrează o distanţă considerabilă – România fiind nevoită să atingă nivelul minim al accizei, practicat în UE, abia în 2013 – la nivelul preţului la pompă diferenţele se estompează de la lună la lună. Astfel, tot la 14 martie 2011, românul plătea 1,23 euro pe litrul de benzină, iar bulgarul – 1,18 euro. Cel mai mare preţ pe această componentă era în Olanda, 1,65 euro pe litru, şi Germania, Danemarca şi Belgia – 1,63 euro pe litru, respectiv 1,61 euro pe litru. Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, creşterea nivelului accizelor este de 7,5%, fiind inclusă şi eliminarea reducerii de 4% aferentă biocombustibililor. În aceeaşi perioadă, preţul la pompă a urcat cu 5,24%, din care doar 2,7% vin din creşterea accizei.

Petrom, două treimi din profitul OMV

Grupul Petrom, cea mai mare companie petrolieră românească, a finalizat anul 2010 cu un profit net de 2,19 miliarde de lei, mai mare cu 163% decât în 2009, potrivit standardelor internaţionale (IFRS). Acesta este cel mai mare câştig net anual din istoria companiei, depăşindu-l pe cel din 2006, care a fost de 2,06 miliarde de lei şi a însemnat două treimi din profitul total al grupului OMV.

Pentru acest an, Petrom a bugetat un profit net calculat după standardele româneşti de contabilitate (RAS) de 2,316 miliarde de lei, mai mare cu 30% faţă de câştigul consemnat anul trecut. Profitul de anul trecut, calculat după standardele RAS, a fost de 1,79 miliarde de lei. De asemenea, OMV Petrom estimează că în acest an va înregistra o cifră de afaceri calculată conform RAS de 12,69 miliarde de lei, în scădere cu 9% faţă de 13,95 miliarde de lei anul trecut, se arată într-un raport al companiei de petrol şi gaze. Producţia va scădea atât pe partea de petrol, cu 7,4%, cât şi pe partea de gaze, unde este estimat un recul de 2,5.

Investiţii uriaşe

Potrivit proiectului de buget pentru acest an, care va fi aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din 26 aprilie, principalele obiective ale companiei în acest an vor fi modernizarea segmentului de rafinare şi marketing, compensarea declinului natural al rezervelor de hidrocarburi prin redezvoltarea zăcămintelor mature şi începerea producţiei de electricitate la termocentrala de la Brazi şi în parcul eolian de la Dorobanţu.

Preţul petrolului, volatil

Preţul petrolului ar urma să rămână volatil, cu fluctuaţii cuprinse între 80 şi 100 de dolari pe baril, potrivit estimărilor Petrom. În bugetul pe 2011, compania a luat în calcul un preţ de 75 de dolari pe baril. Pentru acest an, OMV Petrom a bugetat investiţii totale de 4,94 miliarde de lei, mai mici cu 1,6% comparativ cu 4,86 miliarde de lei în 2010.

e-nergia.ro: Ofensiva nucleară rusească: 12 reactoare la 1.000 km de granițele Românie

După dezastrul din Japonia, viitorul energiei nuclare este subiect de dispută în unele state, iar centralele deja existente sunt supuse la noi teste de siguranţă în caz de dezastru natural. În zona geografică a României se află în fază în construcţie sau de proiect mai multe reactoare nucleare ruseşti. E-nergia.ro vă arată care sunt acestea.

Belarus: 2.400 MW, două reactoare

La 15 martie 2011, guvernul Belarusului a semnat cu Guvernul Federației Ruse acordul pentru construcția unei centrale nucleare. Acordul a fost parafat de ministrul Energiei din fosta republică sovietică și de șeful corporației Rosatom, deținută de statul rus. În localitatea Astravets, foarte aproape de granița cu Lituania, va fi construită o centrală nucleară cu două unități, fiecare cu o capacitate de 1.200 MW. Contratorul general al lucrării este Atomstroyexport, filială a Rosatom. Dacă, inițial, autoritățile de la Minsk au respins ideea construcției de capacități nucleare pe propriul teritoriu, după disputa energetică legată de gazul rusesc dintre Belarus și Rusia lucrurile s-au schimbat: în ianuarie 2008 Guvernul a decis construirea unei centrale nucleare, decizie ratificată de Parlament în vara aceluiași an. Imediat, Rusia a oferit un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția de echipament, evident rusesc, iar un an mai târziu s-a decis ca centrala să fie construită de Atomstroyexport.

Primul reactor va fi terminat în 2016-2017, iar cel de-al doilea în 2018-2020, costurile celor două unități fiind estimate de 5 miliarde de dolari. Există posibilitatea construirii altor două reactoare, până în 2025. Tipul reactorului: VVER 1200, adică un reactor cu apă sub presiune (apa este folosită și pentru răcire și pentru moderarea reacției) iar combustibilul este uraniul slab îmbogățit.

Bulgaria: două reactoare 2.000 MW

Lucrările au fost demarate în anii ’80, dar, din cauza lipsei banilor şi a unor probleme de mediu, au fost oprite în anii ’90. Centrala a fost gîndită cu două reactoare, de 1.000 MW fiecare. În 2008, cu ocazia unei vizite a lui Putin la Sofia, s-a decis reluarea proiectului, după ce Atomstroyexport a fost aleasă iniţial să construiască centrala. Preţul la acea vreme: 4 miliarde de euro. Bulgaria a decis însă să aleagă drept partener strategic compania germană RWE care, în schimbul a 2 miliarde de euro, urma să deţină 49% din proiect. Un an mai târzu însă, nemţii s-au retras, dar Guvernul de la Sofia condus de fostul premier Stanishev nu a fost nici de această dată de acord să meargă pe mâna ruşilor, refuzând un credit guvernamental de 4 miliarde de euro, oferit de Putin.

La sfârşitul lui 2009, compania rusă Rosatom a oferit din nou un credit de 2 miliarde de euro, dar şi noul cabinet condus de Borisov s-a opus-un semnal că centrala s-ar putea face doar dacă este atras un partener strategic din Europa.

Acordul iniţial, semnat în 2008 cu Atomstroyexport, care a expirat pe 30 septembrie 2010, a fost însă prelungit cu şase luni. Săptămâna trecută, Rusia şi Bulgaria au semnat un nou moratoriu pentru construirea centralei, valabil trei luni, timp în care va fi stabilit preţul exact al centralei şi vor fi clarificate şi alte aspecte legate de tehnologie şi de siguranţă: după accidentul de la Fukushima, bulgarii au trimis ruşilor 30 de noi solicitări. Ultimul cost al centralei, comunicat de Rosatom: 8 miliarde de euro (nu va fi suportat de bugetul Bulgariei, au garantat ruşii) dar acesta este încă în discuţie cu partea bulgară.

Slovacia: două reactoare, 880 MW

În sud vestul Slovaciei (zona fostului sat Mochovce) au început, încă de la începutul anilor 80 lucrările la o centrală nucleară rusească cu patru unităţi de cîte 440 MW fiecare. Lucrările la primele două reactoare au început în 1982 iar la celelalte două în 1982, dar au fost oprite la toate grupurile în 1991. În 1995, guvernul slovac a decis continuarea lucrărilor la primele două reactoare, folosind şi tehnologie occidentală iar acestea au intrat în uz în 1998 şi 1999. Lucrările la celelalte două au fost repornite în 2008, şi vor fi terminate în 2012 şi 2013. Beneficiarul lucrării este Slovenské elektrárne, fosta companie naţională de electricitate, deţinută acum de Enel. Toate cele patru reactoare sunt de concepţie sovietică (VVER 440/213).

Turcia: patru reactoare, 4.800 MW

În 2010, preşedintele rus Dmitri Medvedev semna cu premierul turc Recep Erdogan un acord pentru construirea în sistem BOO (build-own-operate) a primei centrale nucleare din Turcia. Locul ales: localitatea Akkuyu, în partea sud-vestică a Turciei, aproape de coasta Mării Mediterane, stabilit încă de acum 30 de ani pentru potenţiala centrală a turcilor. Proiectul este gigantic: patru reactoare de câte 1.200 MW fiecare, costul fiind de 20 de miliarde de dolari. Centrala va fi construită şi operată de o sucursală locală a grupului Rosatom. Deţinută inţial 100% de partea rusă, compania, creată deja în decembrie 2010 la Ankara va putea fi vândută în proporţie de până la 49% către investitori locali. Rosatom va păstra controlul. Reactoarele vor fi, evident, tot de tip VVER, ruseşti.

Ucraina: două reactoare, 2.000 MW

În localitatea Khmelnitsky, din vestul Ucrainei, funcţionează deja o centrală nucleară din era sovietică, cu două reactoare de câte 1.000 MW fiecare. Proiectul centralei presupunea însă construirea a patru reactoare, dar, pentru moment, doar două sunt operţionale (din 1987 şi 2004). Celelalte două grupuri au fost începute în 1985 şi 1986, dar lucrările au fost oprite imediat după dezastrul de la Cernobîl. Ele sunt terminate în proporţie de 75%, respectiv 28%. În iunie 2010, a fost semnat la Kiev acordul interguvernamental dintre Rusia şi Ucraina pentru finalizarea lucrărilor la unităţile 3 şi 4. Pe 9 februarie 2011, a fost semnat şi memorandumul tehnic şi comercial între producătorul de energie Energoatom, deţinut de statul ucrainean şi Atomostroyexport. Partea rusă s-a angajat să finanţeze, pe credit, construcţia reactoarelor, cu o sumă care variază între 5 şi 6 miliarde de dolari. Reactoarele vor fi de tipul VVER 1000.

Adevarul: Ruşii vor să construiască un depozit de gaze în Transnistria

Gazprom a propus Moldovei construcţia unor rezervoare subterane de gaz lângă Tiraspol.

Un grup de specialişti de la Institutul de cercetări în domeniul gazelor Gazprom VNIIGAZ LLC au prezentat recent autorităţilor moldoveneşti câteva proiecte cu privire la construcţia unor depozite subterane de gaz, a anunţat Igor Nicoară, secretarul ştiinţific al Institutului de Geologie şi Seismologie din Republica Moldova.

Specialiştii de la Gazprom VNIIGAZ LLC spun că pentru Moldova cel mai rentabil ar fi „organizarea depozitelor subterane de gaz, cu volum activ de circa 228 milioane de metri cubi, pentru asigurarea decalajului sezonier în consum şi asigurarea securităţii în caz de livrări avariate şi situaţii de conflict cu furnizorul”.

UN lux pentru Moldova

Experţii ruşi au precizat că pentru garantarea funcţionalităţii şi rentabilităţii, construcţia unei astfel de instalaţii de stocare ar trebui să fie efectuată în apropierea nodului de transportare a gazelor din Tiraspol, în regiunea transnistreană.

Iacob Cazacu, vicepreşedinte al Moldovagaz, a precizat pentru „Adevărul” că proiectul va fi finanţat de companie. Oficialul de la Moldovagaz a ţinut însă să menţioneze că e puţin probabil ca depozitul să fie amplasat în apropiere de Tiraspol, iar cea mai probabilă locaţie ar fi în sudul Republicii Moldova, lângă localitatea Victorovca, Cantemir, unde sunt structuri geologice şi se extrag gaze.

Anterior, reprezentanţi ai Ministerului Economiei au susţinut că un studiu de pre-fezabilitate realizat de experţii de la Compania Berkeley Associated a stabilit „absenţa rentabilităţii construcţiei de astfel de depozite pe teritoriul ţării”. Experţii britanici au efectuat în 2009 un studiu şi au constatat că stocarea gazelor în sondele de la Victorovca, în sudul Moldovei, ar necesita circa 769,2 milioane de euro, iar pentru recuperarea investiţiilor va fi nevoie de majorarea cu circa 20% a tarifelor.

Vocea Rusiei: Vladimir Putin a dat asigurări Serbiei că proiectul South Stream va fi realizat

Rusia şi Serbia rămân parteneri de nădejde, iar cooperarea bilaterală în diferite sfere va continua, fără îndoială. Printre cele mai importante direcţii se numără energia, transportul şi ştiinţa.

“Vreau să-mi exprim satisfacţia pentru felul în care se desfăşoară activitatea noastră în direcţiile prioritare pentru ambele ţări”, a spus premierul rus, Vladimir Putin, la tratativele purtate la Belgrad. La rândul său, premierul sârb, Mirko Cvetkovic, a menţionat că vizita lui Putin a confirmat încă o dată prietenia tradiţională dintre cele două popoare.

Soarta conductei South Stream a fost tema principală în cadrul întâlnirilor lui Putin cu conducerea Serbiei. Acum trei ani, Belgrad nu doar că s-a alăturat proiectului, ci a încheiat şi un pachet de acorduri energetice cu Rusia, prin care Gazprom a preluat controlul asupra companiei sârbe NIS. Însă tărăgănarea aprobării de către autorităţile turce a amplasării conductei pe fundul Mării Negre a stârnit îngrijorarea Belgradului. Însă temerile sunt zadarnice. Rusia nu renunţă la South Stream, a dat asigurări Putin. Conducta este necesară Europei. Primele cantităţi de gaz vor fi pompate prin conducta South Stream deja în anul 2015.

În plus, în timpul vizitei au fost semnate 4 acorduri: între Societatea rusească de energie şi electrificare şi primăria Belgradului în sfera tehnico-ştiinţifică, turismului, circulaţiei automobilistice internaţionale. Cooperarea în sfera economică va continua, a subliniat Vladimir Putin.

„Noi am acordat deja anul trecut un credit în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea bugetului, iar acum examinăm un pachet în valoare de 800 de milioane de dolari în vederea sprijinirii unor proiecte concrete. Investeşte în economia sârbă compania rusească „Gazpromnefti”, iar o altă companie autohtonă, „Lukoil”, îşi dezvoltă reţeaua de benzinării. De asemenea, ducem tratative în ce priveşte colaborarea în dezvoltarea agriculturii, infrastructurii de transport, în dezvoltarea energiei electrice, în livrarea de utilaj pentru întreprinderile energetice din Serbia. Avem multe direcţii care prezintă un interes crescut”, a conchis premierul rus.

inforusia.ro: Ucraina doreste sa dicteze preturile pe piata produselor petroliere

Premierul ucrainean Nikolai Azarov declara ca Ucraina si-ar dori sa impuna conditiile sale pe piata produselor petroliere, insa pentru marirea extractiei cu 1 milion de tone sunt necesare mari investitii, iar de la explorarea noilor zacaminte de titei pana la exploatarea acestora vor trece ani.

Potrivit premierului, daca Ucraina ar incepe sa extraga 70% din cantitatea necesara tarii sale, ar putea sa dicteze preturile pe piata produselor petroliere.

In ultimul timp, Kievul poarta tratative cu companii petroliere straine in scopul explorarii si extractiei de titei si gaze. In primul rand, acestea privesc zacamintele de pe coasta Marii Negre.

inforusia.ro: Guvernul ucrainean: Acord de cooperare cu ENI

Ucraina a semnat un important acord cu grupul italian ENI pentru cooperare in productia de petrol si gaze, a anuntat luni la Kiev ministrul ucrainean al mediului, Nikolai Zlotcevski, dupa convorbiri cu presedintele gigantului italian Eni SpA, Paolo Scaroni (foto).

“Societatea ENI si ministerul ucrainean al mediului au convenit sa lanseze proiecte comune in sectorul petrolului si gazelor, sa impartaseasca experienta si tehnologia”, se mentioneaza in comunicatul oficial al guvernului ucrainean, care vorbeste de asemenea despre viitoarea creare a unui grup de lucru special pentru cooperarea petro-gaziera.

Ucraina incearca sa isi reduca dependenta energetica de Rusia prin cresterea productiei, in special prin exploatarea zacamintelor din platforma Marii Negre, dar si a gazelor de sist, Ucraina dispunand conform propriilor estimari de cele mai mari rezeve de gaz de sist din Europa. Acordul cu ENI vizeaza deopotriva cooperarea in productia de energie traditionala si alternativa.

RIA Novosti aminteste ca ENI este si un important partener al rusilor de la Gazprom, in realizarea proiectului South Stream.

inforusia.ro: Rusia a acceptat principiul separarii datoriei la gaze a Transnistriei de restul Moldovei

Rusia si Moldova au negociat noi principii privind livrarea si tranzitul gazelor rusesti. Ministrul economiei, Valeriu Lazar a anuntat, dupa vizita la Moscova, ca in viitor contractele vor fi negociate direct de Gazprom si MoldovaGaz, nu de guvernele cele doua tari.
Rusia a acceptat, cum a subliniat Lazar, „in principiu” sa „fie separate datoriile istorice acumulate pe partea dreapta a Nistrului (350 mln dolari) de cele acumulate pe partea stanga de peste 2,2 mlrd dolari”.
“Dorim noi, sau nu, insa datoriile Transnistriei sunt si datoriile noastre. Dar trebuie sa fim expliciti, aceste datorii nu sunt ale statului. Gazul este achizitionat de operatorul national – SA “Moldovagaz”. Deci, datoria Transnistriei este datoria unei companii fata de o alta companie. Dar mai exact, este datoria Gazprom-ului fata de Gazprom. Transnistria, in general, nu plateste pentru gaz, iar datoriile se acumuleaza in contul “Moldovagaz”, a mai spus ministrului economiei, Valeriu Lazar facuta intr-un interviu pentru ziarul Kommersant.
Potrivit acestuia, “Trebuie sa aducem norma legala in conformitate cu situatia de facto. Iar de facto, activele din sectorul gazelor naturale sunt deja impartite. Fosta conducere a Republicii Moldova nu a dorit s-o faca. Insa o astfel de pozitie nu rezolva problema si ameninta durabilitatea intregului sistem, aflat sub greutatea de mai mult de doua miliarde de dolari datorii”.
Ministrul economiei a declarat ca anul acesta va fi elaborat un plan de lucru, insa procedura poate sa dureze cativa ani.

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter