revista presei pe energie 28 septembrie

2011/09/28

Financiarul: Vezi cat va costa gazul natural in urmatorii 10 ani, in versiunea Romgaz

Compania de stat Romgaz Medias a simulat mai multe variante de evolutie a preturilor la gazele naturale pentru urmatorii 10 ani, iar versiunea optimista a prezentat-o Dumitru Chiselita, director al Departamentului de vanzari gaze, cu prilejul unui seminar organizat de Fin.ro si Saptamana Financiara.

Aceasta versiune cuprinde la randul ei doua variante: una ia in calcul posibilitatea mentinerii pana in 2020 a pretului de productie interna de gaze la 160 de dolari/mia de metri cubi. In acest caz importurile vor costa mai mult, iar pretul final platit de consumatorul final in 2020 va fi de 500,25 dolari/mia de metri cubi.

A doua varianta ia in calcul liberalizarea preturilor dupa 2014. Importurile vor avea chiar o tendinta de scadere, 450 dolari/mia de metri cubi acum si 440 dolari/mia de metri cubi in 2020, insa se va inregistra o scumpire a productiei interne. Pretul final in 2020 va de 491,1 dolari/mia de metri cubi, mai mic in aceasta varianta decat in cea in care nu se opereaza liberalizarea.

Petrom, companie care, alaturi de Romgaz, controleaza productia interna de gaze naturale, a cerut in mai multe randuri Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) sa aprobe cresterea preturilor la productie invocand faptul ca prin aceasta masura se vor mari investitiile in sector, care vor duce la o securizare mai mare a aprovizionarii.

money.ro: Petrom: Preţul la gazele importate din Rusia va ajunge în octombrie la 545 dolari/mia de metri cubi

Preţul gazelor importate de România din Rusia va ajunge în luna octombrie la 545 dolari/mia de metri cubi, a declarat marţi membrul în boardul executiv Petrom Hilmar Kroat Reder.

“Din octombrie, se va ajunge la 545 dolari/mia de metri cubi pentru gazul provenit din Rusia”, a precizat reprezentantul Petrom în cadrul unui eveniment legat de liberalizarea pre?urilor la gaze.

 

Potrivit acestuia, în România situa?ia pe pia?a gazelor este instabilă ca urmare a lipsei investi?iilor, scăderii produc?iei, suprareglementării ?i infrastructurii învechite.

“Se cere o legisla?ie fiscală care să permită investi?iile. Toate acestea cer ?i cuplarea la celelalte pie?e ?i investi?ii pentru infrastructura învechită, de peste100 ani. România nu mai este o insulă, ci este legată de UE, iar strategia politicii de gaze trebuie legată de cele din regiune. Din păcate, pre?urile nu sunt reglementate, ci ajustate inadecvat. Liberalizarea este văzută ca ceva periculos, dar este calea spre cre?tere sustenabilă în Romania“, este de părere Hilmar Kroat Reder.

 

Oficialul Petrom a mai spus că trei sferturi din cererea domestică poate fi sus?inută prin produc?ia internă.

 

“Liberalizarea presupune că pre?urile sunt stabilizate prin ofertă ?i cerere. Energia reprezintă dezvoltării pentru România, este motorul de cre?tere. Trebuie să ac?ionăm acum pentru liberalizarea pie?ei, deoarece România are poten?ial, dar este nevoie să se creeze un sector atractiv pentru to?i participan?ii. România poate deveni un punct important în regiune”, a adăugat reprezentantul Petrom.

Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, la sfârşitul lunii iunie, menţinerea la nivelul actual a preţurilor finale reglementate aferente consumatorilor casnici la gaze naturale şi creşterea în medie cu circa 10% a preţului pentru firme.

 

“Comitetul de Reglementare ANRE a aprobat menţinerea la nivelul actual a preţurilor finale reglementate aferente consumatorilor casnici şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică, în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei”, se arăta într-un comunicat al Autorităţii.

 

De asemenea, Comitetul de Reglementare al ANRE a decis şi creşterea în medie cu circa 10% a preţurilor finale reglementate aferente consumatorilor non-casnici, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinată consumului populaţiei începând cu data de 1 iulie 2011.

 

“Modificarea preţului la consumatorii non-casnici este motivată de creşterea preţului gazului din import de la 290 dolari/mmc, preţ luat în calcul la ultima modificare a preţurilor, la 460 dolari/mmc în prezent (sfârşitul lunii iunie, n.r.)”, se preciza în comunicat.

 

Potrivit ANRE, un alt motiv îl constituie modificarea structurii amestecului de gaze care intra în componenţa cost unitar al gazului – CUG, astfel: CUG-ul destinat consumatorilor non-casnici va fi calculat pe baza unei structuri a amestecului ce va conţine 77% gaz din producţia internă şi 23 % gaz provenit din import. CUG-ul destinat consumatorilor casnici va fi calculat pe baza unei structuri a amestecului ce va conţine 89% gaz din producţia internă şi 11% gaz din import.

 

Totodată, ANRE a mai precizat că un motiv al scumpirii gazelor pentru companii îl reprezintă asigurarea constituirii stocurilor de gaze naturale, astfel încât să se realizeze siguranţa şi continuitatea în furnizarea gazelor naturale la toţi consumatorii în iarna 2011-2012.

 

“Reamintim că potrivit OUG nr. 53/17.06.2011, consumatorii casnici şi cei non-casnici (industriali) beneficiază de CUG-uri separate de gaze, cu structuri de amestec intern/import diferite. Precizăm că ultima modificare a preţului gazelor naturale a fost efectuată la data de 1 iulie 2009”, se mai spune în comunicat.

 

Guvernul a aprobat, la jumătatea lunii iunie, ordonanţa de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale, prin care se introduc măsuri de protecţie a consumatorului casnic.

 

Astfel, actul normativ instituie mecanisme de protecţie a consumatorului casnic şi a producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei.

Prin OUG se instituie segmentarea pieţei de gaze naturale între consumatorii casnici şi producţia de energie termică destinată consumului populaţiei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, restul consumatorilor de gaze naturale.

Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern stabileşte, pentru perioada iulie 2011- martie 2012, o structură de amestec de gaze naturale import-intern, în care ponderea cantităţilor de gaze naturale din import, în amestecul lunar de gaze naturale să fie stabilită astfel încât, pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică destinată consumului populaţiei, preţurile finale reglementate să rămână constante.

Urmare a acestei măsuri, în perioada iulie 2011 – martie 2012, preţul gazelor naturale destinate consumului populaţie nu va fi majorat.

Astfel, potrivit ordonanţei de urgenţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei stabileşte structurile de amestec gaze naturale (import-intern) pentru cele două segmente de piaţă create şi monitorizează consumul de gaze pentru fiecare segment.

Adevarul: Plătim ruşilor miliarde de dolari pentru gaze

Peste 8,5 miliarde de dolari au ieşit din ţară în perioada 2004-2010, prin achiziţia gazelor de import din Rusia, a declarat ieri Dumitru Chisăliţă, director comercial al Romgaz. În opinia sa, preţul mare la care ne vând ruşii gazele este cauzat de faptul că România dispune de propriile resurse, care au preţ mic.

„Coşul de gaze este cauza pentru care importatorii ne vând gaze la un preţ mare”, a spus el. Potrivit oficialului Romgaz, preţul final plătit de populaţie este format din taxe (15%), preţul resurselor authtone (21%), cel al gazelor de import (26%), în timp ce tarifele de servicii (transport şi distribuţie) înseamnă 28%. Producţia internă a ţării asigură 80% din consum.

La rândul său, Hilmar Kroat-Reder, director în cadrul Petrom, a spus că, de la 1 octombrie, preţul pe care îl va plăti compania pentru importul de gaze va fi de 545 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce preţul producţiei interne este de 160 dolari. Potrivit Autorităţii de Reglementare în Energie, preţul mediu de import la nivelul ţării va creşte în ultimele trei luni ale anului la 495 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de 460 de dolari în al treilea trimestru.

Hotnews: Hilmar Kroat-Reder, Petrom, despre explozia preturilor la gazele importate din Rusia: In octombrie, pretul va fi de 545 dolari mia de metri cubi/In Romania gazul costa 160 dolari

In timp ce pretul gazelor produse in Romania este inghetat la circa 160 de dolari mia de metri cubi, cel al gazelor importate din Rusia creste continuu. Pentru luna octombrie, pretul gazelor din import va fi de 545 dolari/mia de metri cubi, a declarat Hilmar Kroat Reder, membru al Directoratului Petrom in cadrul conferintei “Impactul liberalizarii pretului la gaze”. Cresterea este foarte mare, in coditiile in care in martie Romania importa gaze cu 400 de dolari/1.000 de metri cubi.

In Romania pretul pentru gazele din productia interna a fost blocat la nivelul de 160 de dolari/1.000 mc inca din 2009, in timp ce preturile la gazele din import au tot crescut in ultimii ani ajungand de la 290 dolari in 2009 la 400 de dolari/1.000 mc in primul trimestru din 2011 si la aproape 550 dolari/1.000 mc in al patrulea trimestru.

In conditiile scumpirii gazelor importate de la Gazprom, pretul pentru consumatorii non-casnici (industriali) se va majora, in medie, cu 8% incepand cu data de 1 octombrie.

Reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) spun ca modificarea pretului gazelor pentru companii se datoreaza cresterii pretului gazului din import la 495 dolari mia de metri cubi, de la 460 de dolari/mmc cat era in iulie, si majorarii consumului in lunile octombrie-decembrie fata de perioada iulie-septembrie, ceea ce implica asigurarea necesarului de consum cu gaze din import sau din depozitele de inmagazinare subterna.

ANRE a motivat cresterea pretului gazelor si prin modificarea structurilor amestecului de gaze care intra in componenta costului unitar al gazului pentru trimestrul IV. Amestecul de gaze pentru companii va contine 70% gaz din productia interna si 30% gaz provenit din import, fata de 77% gaz din productia interna si 23% gaz provenit din import cat a fost luat in calcul in luna iulie. In schimb, va creste consumul de gaze din productia autohtona in cazul populatiei, de la 89% la 91,5%.

Anul trecut, Romania a importat 2,6 mld 
metri cubi de gaze de la Gazprom.

money.ro: Ce i-a spus şeful OMV lui Băsescu

Preşedintele OMV, Gerhard Roiss, a declarat joi, la Istanbul, că i-a informat pe preşedintele Traian Băsescu şi pe premierul Emil Boc în legătură cu strategia grupului austriac privind activităţile din România şi că aşteaptă să vadă cadrul fiscal pe termen lung al Guvernului.

“I-am informat pe premierul Boc şi pe preşedintele Băsescu despre planurile noastre de viitor, strategie pe care o vom avea în primele luni din 2012. Aşteptăm să vedem care va fi planul Guvernului român legat de cadrul fiscal. Încă nu am vorbit cu Guvernul despre redevenţe. (…) Restructurarea Petrom începută în 2005 este aproape de final, de acum ne gândim ce vom face în următorii zece ani”, a afirmat Roiss.

Grupul OMV, care a privatizat Petrom în 2004, beneficiază de redevenţe preferenţiale pentru petrol şi gaze până în 2014.

OMV şi-a prezentat miercuri noua strategie a grupului până în 2021. Obiectivele grupului austriac sunt renunţartea la active de un miliard de euro din partea de rafinare şi marketing şi concentrarea pe producţia de hidrocarburi şi energie electrică.

Astfel, până în 2021, activele de rafinare şi marketing, care acum reprezintă 53% din activele grupului, vor fi reduse la 25%, în timp ce importanţa segmentului de explorare şi producţie va creşte de la 35% la 55%.

De asemenea, strategia OMV până în 2021 vizează atât ieşirea de pe unele pieţe, dar şi consolidarea pe altele.

Roiss a adăugat că planul de renunţare la active de un miliard de euro nu include şi rafinăria Arpechim, care este închisă.

Totodată, OMV a anunţat deja că va reduce capacitate de rafinare a unităţii Petrobrazi.

“În România vom continua investiţiile în rafinăria Petrobrazi şi vrem să ne păstrăm poziţia cheie pe care o avem pe piaţa distribuţiei de carburanţi. (…) Avem cash-flow bun, care ne permite investiţii anuale de 2,5 miliarde euro pe tot grupul OMV”, a spus Roiss.

Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a precizat că pe segmentul de explorare şi producţie compania vizează în România investiţii de 600-800 milioane euro anual, iar dacă va avea oportunităţi, cifra ar putea creşte.

Pe partea de explorare şi producţie, OMV are un parteneriat cu grupul american Exxon privind evaluarea potenţialului de hidrocarburi din Marea Neagră, unde compania are concesionate două perimetre.

Grupul austriac ia în calcul inclusiv posibilitatea ca unul dintre perimetrele pe care le are în Marea Neagră, respectiv blocul Neptun, să fie furnizor de gaze pentru Nabucco. OMV are în derulare şi o analiză privind gazele de şist în România, care ar putea fi finalizată în trei ani.

“Investiţiile în Marea Neagră vor fi de trei cifre. Dacă vom găsi ceva rezerve acolo, vor fi imense, dar probabilitatea este foarte mică. Ca să investim în Marea Neagră trebuie să ştim care va fi cadrul legal pentrru următorii ani”, a continuat Roiss.

Ian Fischer, şeful subdiarei grupului american Exxon Mobil implicată în proiectul explorărilor din Marea Neagră alături de OMV Petrom, a declarat la finele lunii august că pentru etapa de dezvoltare şi producţie a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagră costurile vor fi cuprinse între 3 şi 10 miliarde dolari, dacă faza de explorare se va încheia cu succes.

Totodată, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a aprobat în august prelungirea cu trei ani ani a perioadei de explorare pentru anumite perimetre din cadrul acordurilor petroliere încheiate cu OMV Petrom, până în septembrie 2014.

Compania a primit şi dreptul de a explora perimetrul Neptun din bazinul Mării Negre cu încă cinci ani.

Obiectivul Nabucco, proiect început în 2002, este construirea unui gazoduct care să aducă în Europa gaze naturale din bazinul Mării Caspice şi din Asia Centrală, pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria, reducând astfel dependenţa UE de gazele importate din Rusia.

Nabucco este dezvoltat de un consorţiu la care participă companiile OMV, Transgaz Mediaş, MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) şi RWE (Germania). Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană. Investiţia totală este evaluată la opt miliarde de euro.

Prin Nabucco se intenţionează transportarea a 31 miliarde metri cubi de gaze pe an din regiunea Caspică la un hub din Austria. Startul lucrărilor de construcţie a fost amânat de consorţiul care dezvoltă proiectul din 2012 în 2013, iar primele livrări de gaze au fost întârziate din 2015 până în 2017.

Hotnews: Director Romgaz: Nu avem ca obiectiv exporturile de gaze

“Romgaz nu are ca si obiective exportul de gaze”, a declarat Dumitru Chiselita, director Romgaz Medias, cu ocazia unei conferinte. Romgaz nu vrea sa exporte chiar daca din 2013 toate conductele de interconectare din Romania cu alte state vor trebui sa asigure si “fluxul invers”, ceea ce inseamna permiterea exporturilor de gaze. Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure  transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii  aprovizionarii. Vezi in text ce pierde Romgaz prin refuzul de exporta.

Romgaz nu doreste sa exporte chiar daca acest lucru ar aduce venituri importante companiei. In acest moment, Romgaz asigura gaze pentru piata interna la un pret de 160 de dolari mia de metri cubi, in conditiile in care preturile la gazele importate din Rusia au depasit 500 de dolari mia de metri cubi.

Regulamentul mai spune ca “operatorii de sisteme de transport nu ar trebui impiedicati sa ia in calcul situatia in care investitiile care permit capacitatea  fizica de a transporta gazul in ambele directii (capacitate bidirectionala) in cadrul interconectarilor transfrontaliere cu tari terte”. Romania are in  vedere interconectarea cu Moldova si cu Serbia. In plus, vor fi facute investitii la statiile Isaccea si Negru Voda pentru ca din punct de vedere tehnic,  gazele sa poata fi transportate in ambele sensuri. Pana la 3 decembrie 2011, statele membre comunica Comisiei acordurile interguvernamentale existente  semnate cu tari terte care au un impact asupra dezvoltarii infrastructurilor de gaze si aprovizionarii cu gaze.

In timp ce Romgaz refuza exporturile, Petrom face presiuni constante pentru permiterea acestora. Diferenta dintre cele doua companii este Petrom are actionariat privat iar Romgaz de stat.

HotNews.ro a aratat ca Petrom vrea sa exporte gaze naturale prin conducta de interconectare Arad-Szeged, pentru ca “un producator trebuie sa caute cel mai  bun pret pentru produsul sau”. Autoritatile romane nu sunt prea incantate de ideea exporturilor fiindca se tem ca, astfel, Petrom ar vinde in alte tari o  mare parte din productia de gaze naturale. Temerea este justificata in conditiile in care pretul gazelor din productia interna reprezinta circa 40% din  pretul gazelor de import. Insa, de partea Petrom se afla directivele Comisiei Europene. Vezi in text de ce se tem autoritatile romane sa dea “unda verde”  exporturilor de gaze.

  • Petrom are tot interesul sa caute “cel mai bun pret pentru produsul sau” avand in vedere ca in Romania pretul pentru gazele din productia interna a  fost  blocat la nivelul de 160 de dolari/1.000 mc inca din 2009, in timp ce preturile la gazele din import au tot crescut in ultimii ani ajungand la 400 de dolari/1.000 mc in primul trimestru din 2011 si la peste 500 dolari/1.000 mc in al patrulea trimestru.

Radio Romania Actualitati: Companii de gaze din Europa, anchetate de CE

Comisia Europeană a efectuat investigaţii la sediile mai multor companii din sectorul gazelor naturale din Europa Centrală şi de Est, în cadrul unei anchete ce vizează depistarea unor posibile acţiuni anti-trust de amploare.

Oficiali ai Comisiei Europene (CE) au început investigaţii la sediile a trei companii bulgare de furnizare, transport şi depozitare de gaze naturale, în cadrul unei acţiuni anti-trust de amploare în sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrală şi de Est, potrivit Reuters.

Companiile de stat Bulgargaz şi Bulgartransgaz şi firma privată Overgas, deţinută în proporţie de 50% de grupul rus Gazprom, au anunţat miercuri că autorităţile UE efectuează verificări la sediile lor.

CE a anunţat marţi că a început investigaţii în mai multe state membre UE vizând companii implicate în furnizarea, transportul şi depozitarea gazelor naturale.

Comisia vrea să determine dacă aceste companii au fost implicate în acţiuni anticoncurenţiale sau dacă deţin informaţii privind astfel de practici.

“Echipe ale Comisiei Europene efectuează verificări la mai multe companii energetice bulgare”, se arată într-un comunicat transmis de Overgas.

Directorul executiv al Bulgargaz, Dimitar Gogov, a declarat pentru Reuters că societatea de stat cooperează cu anchetatorii şi nu are nimic de ascuns.

Necesarul de gaze naturale al Bulgariei este asigurat aproape în totalitate de importuri din Rusia, de la Gazprom.

money.ro: Termocentrală de peste un miliard de euro în Zona Liberă Galaţi

Prefectura Galaţi a validat Hotărârea Consiliului Local Galaţi privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal în vederea construirii unei centrale termoenergetice aparţinând Enel Producţie SRL, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, viceprimarul municipiului, Nicuşor Ciumacenco.

Potrivit acestuia, construcţia a primit toate avizele, urmând să primească autorizaţia de construire din partea Primăriei Galaţi şi va fi ridicată în intravilanul municipiului, în Zona Liberă.

Termocentrala se va construi pe 38,6 hectare, iar valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 – 1,3 miliarde euro, aproximativ jumătate dintre bani fiind alocaţi pentru ridicarea construcţiei.

Centrala electrică va avea o capacitate de 900 MW, va funcţiona cu cărbune şi va asigura câteva mii de locuri de muncă în faza de construcţie şi aproximativ 200 de locuri de muncă în timpul funcţionării.

Ciumacenco a spus că lucrările la noua termocentrală vor începe la sfârşitul anului 2012 – începutul lui 2013 şi se vor finaliza în trei – patru ani.

Hotnews: Decizie CSAT: Autoritatile au renuntat in mod oficial la infiintarea gigantilor energetici Electra si Hidroenergetica/ Vor fi create in schimb alte companii: Oltenia si Hunedoara

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a abrogat in sedinta de luni, 26 septembrie, hotararea Consiliului luata pe 21 ianuarie 2010, privind reorganizarea sectorului de producere a energiei electrice prin infiintarea a doua mari companii Electra si Hidroenergetica. Din acest moment, Guvernul este liber sa separe minele viabile de la CNH de cele neviabile, si sa infiinteze doi mamuti mai mici: Oltenia si Hunedoara. Procesul de infiintare a companiilor Electra si Hidroenergetica a esuat cu multe luni in urma, insa pentru a pune in practica o solutie alternativa de reorganizare a sistemului energetic, Guvernul avea nevoie de o decizie a CSAT.

  • Separarea minelor viabile de cele neviabile de la Compania Nationala a Huilei va avea loc pana la sfarsitul anului. Activele viabile vor cuprinde minele Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, Unitatea de Exploatare si Preparare a Carbunelui, Statia Miniera de Salvare si partea administrativa. Activele neviabile vor cuprinde minele Petrila, Paroseni si Uricani. Guvernul planuieste ca toate unitatile neviabile sa intre in conservare si inchise pana in 2018. Potrivit unui regulament european, minele neviabile vor primi in continuare subventii, insa ponderea lor va fi redusa trepatat pana la eliminarea lor totala in 2018.

Minele viabile vor intra si ele intr-un program de restructurare pentru reducerea costurilor.

In conditiile in care procesul de infiintare a celor doi giganti energetici Electra si Hidroenergetica este pe cale sa esueze, Ministerul Economiei se gandeste la o noua varianta de reorganizare a sistemului energetic. De altfel, acest plan “B” a fost convenit si cu FMI, ca solutie alternativa. Astfel, Ministerul Economiei are in vedere o fuziunea complexurilor energetice Craiova, Rovinari, Turceni cu SNLO si infiintarea unui complex mai mare pe lignit-Oltenia. Un plan similar este prevazut si pentru Deva, Paroseni si CNH, acestea urmand sa formeze un complex pe huila-Hunedoara.

HotNews.ro a aratat inca de acum doua saptamani ca CSAT va fi informat, in prima sa sedinta, ca Executivul renunta la Electra si Hidroenergetica, iarproiectul de restructurare a sectorului energetic si minier va viza infiintarea Complexurilor Oltenia si Hunedoara.

Insa problema discutarii acestui aspect a fost pusa inca din primavara.“Constiturea celor doua companii nationale, Electra si Hidroenergetica a fost decisa in cadrul Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) iar renuntarea la proiect ar trebui decisa la acelasi nivel”, potrivit informatii furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro in luna mai.

Mediafax: Gazoduct concurent pentru Nabucco? BP analizează un proiect care ar trece tot prin România

Grupul britanic BP analizează construcţia unui gazoduct de 1.300 de kilometri care să transporte gaze naturale din Azerbaidjan către Europa tranzitând trei ţări, printre care şi România, proiect care ar concura Nabucco.

Proiectul BP este noul intrat într-o competiţie acerbă pentru construcţia unei rute de aprovizionare cu gaze din regiunea Mării Caspice, care ar reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti, potrivit cotidianului britanicFinancial Times (FT).

Până în prezent, existau trei proiecte importante, fiecare urmând să schimbe puternic sectorul energetic european prin construcţia unui “coridor sudic” către câmpul gazeifer Şah Deniz din Azerbaidjan, dezvoltat de şapte companii, între care şi BP.

Actualii competitori sunt Nabucco, preferat de Comisia Europeană, Conducta Trans-Adriatică şi proiectul IGI Poseidon.

Planul BP, denumit Conducta Europa de Sud-Est, a apărut înaintea unui termen crucial: sâmbătă Nabucco şi cei doi competitori ai săi vor depune ofertele de tarif pentru consorţiul Şah Deniz, care include şi BP. Consorţiul, la care participă şi compania azeră de stat Socar, va alege gazoductul câştigător până la sfârşitul anului.

Conducta Europa de Sud-Est este “o altă posibilă soluţie”, afirmă vicepreşedintele BP pentru dezvoltarea Şah Deniz, Al Cook, adăugând că grupul BP este “deschis ideii” unei implicări directe în proiect.

“Nu înseamnă că găsim defecte celor trei oferte. Dar este înţelept să ai o altă opţiune”, a spus el.

BP a condus construcţia a două conducte care leagă Azerbaidjanul de Turcia, a notat Cook.

Noul proiect ar încerca să ia în calcul atât cerinţele politice, cât şi cele comerciale. Nabucco, descris de un bancher ca un proiect puternic politizat, implică construcţia unei conducte de 3.863 de kilometri, din Azerbaidjan până în Austria, la un preţ anunţat de 7,9 miliarde de euro. Preţul real ar fi însă de până la 20 de miliarde de euro, afirmă surse apropiate situaţiei. În plus, Nabucco ar avea o capacitate anuală de 31 miliarde de metri cubi, faţă de volumul anual de 10 miliarde de metri cubi care va fi asigurat de Şah Deniz din 2017.

Interesele strategice ale Europei explică dimensiunile şi costurile Nabucco, notează FT. Ideea este de a deschide un coridor nou pentru continentul european pentru importul de gaze naturale din întreaga regiune a Mării Caspice, inclusiv Turkmenistan şi Irak.

Noul plan strategic al BP implică o conductă mai mică şi mai ieftină, în funcţie de intresle BP şi ale partenerilor grupului, care intenţionează să investească 22 de miliarde de dolari în dezvoltarea Şah Deniz.

Conducta ar avea un capăt în vestul Turciei şi ar traversa Bulgaria şi România pentru a ajunge la graniţa estică a Ungariei. Pe teritoriul României şi Bulgariei conducta ar urma traseul parcurs de Nabucco. Proiectul ar utiliza infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul de Austria, iar conducta ar fi de trei ori mai scurtă decât Nabucco şi astfel mult mai ieftină.

De asemenea, capacitatea ar fi de numai o treime din ce a Nabucco, în linie cu volumul de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Azerbaidjanul l-ar putea furniza. Totuşi, proiectul ar fi destul de flexibil pentru a permite o majorare a capacităţii dacă apar alte surse de aprovizionare cu gaze naturale.

Nabucco este dezvoltat de un consorţiu la care participă companiile OMV (Austria), Transgaz Mediaş, MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) şi RWE (Germania). Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană. Investiţia totală este evaluată la opt miliarde de euro. Startul lucrărilor de construcţie a fost amânat de consorţiul care dezvoltă proiectul din 2012 în 2013, iar primele livrări de gaze au fost întârziate din 2015 până în 2017.

money.ro: Ucraina propune noi condiţii pentru livrările de gaz rusesc

Kievul este dispus să reducă preţul pentru tranzitul acestuia până la cel de cost, în schimbul unei reduceri oferite de Gazprom pentru consumatorii de gaz din sectoarele bugetar şi social ale Ucrainei. Practic, este vorba despre un schimb reciproc de concesii în valoare de 1,5 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, Gazprom continuă să afirme că nu este dispus la o revizuire radicală a acordurilor semnate cu Ucraina în domeniul gazului. De altfel, chiar dacă acestea vor fi încheiate într-un format propus de Kiev, Rusia nu va renunţa oricum la construcţia unui gazoduct care să ocolească Ucraina, notează cotidianul Kommersant.

Părţile rusă şi ucraineană ‘au convenit în mod principial’, sâmbătă, asupra revizuirii contractelor privind livrările de gaz, a anunţat luni premierul Ucrainei, Nikolai Azarov, în faţa deputaţilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei /APCE/. Azarov a dat asigurări că Rusia a acceptat propunerea Ucrainei privind înfiinţarea, pe baza sistemului său de transport al gazului, a unui consorţiu trilateral împreună cu Uniunea Europeană /UE/, fapt care ‘va majora, fără îndoială, siguranţa livrărilor de gaz în Europa’ şi ‘va exclude pierderea caracterului concurenţial pentru asemenea domenii ale economiei ucrainene precum metalurgia şi industria chimică’.

Potrivit mass-media ucrainene, premierul Azarov ar mai fi declarat că Moscova i-a promis Kievului că va reduce preţul la gaz, însă doar pentru sectoarele bugetar şi social, în schimbul obligativităţii părţii ucrainene de a reduce preţul pentru tranzitul de gaz spre Europa ‘până la cel de cost’.

În prezent, tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina costă 2,8-2,9 dolari pentru mia de metri cubi pe o distanţă de 100 de km. După cum a calculat expertul rus Valeri Nesterov, ţinând cont de faptul că în prezent cheltuielile totale pentru tranzitul de gaz prin Ucraina se ridică la 2,7 milarde de dolari, din care 1,6 miliarde sunt cheltuieli pentru staţiile de pompare a gazului din interiorul Ucrainei, iar distanţa de tranzit pe teritoriul republicii este de 1.200 de km, atunci tariful pentru livrarea la preţul de cost se va situa undeva la nivelul de 1,7 dolari pe mia de metri cubi, pe o distanţă de 100 de km.

Dacă o asemenea înţelegere a fost într-adevăr înregistrată între Moscova şi Kiev, atunci acest lucru presupune practic o revenire la nivelul de plată a tranzitului de gaz care a început să funcţioneze pentru Gazprom din ianuarie 2009, când au fost semnate acordurile în domeniul gazului de către premierii Iulia Timoşenko şi Vladimir Putin, acorduri din cauza cărora Timoşenko se află în prezent în arest.

Potrivit analistului rus Vitali Kriukov, în situaţia în care Gazprom îşi va recâştiga tariful de 1,7 dolari pentru tranzitul de gaz pe o distanţă de 100 de km, acest lucru îi va permite monopolului rus să economisească la livrarea de gaz spre Europa circa 1,5 miliarde de dolari pe an. În principiu, această economie este comparabilă cu reducerile pe care le-ar putea solicita Ucraina, este de părere analistul.

Cu toate acestea, surse de informaţie din cadrul Gazprom au declarat pentru Kommersant că ‘la momentul actual nu există înţelegeri ferme privind modificarea prevederilor contractului’, dând de înţeles că Nikolai Azarov face declaraţii premature. Reprezentanţii Gazprom recunosc doar ‘o apropiere a poziţiilor’ şi subliniază că ‘mai este încă mult de lucru’. Negocierile vor continua săptămâna aceasta, au promis reprezentanţii monopolului rus. Un preţ pentru livrările de gaz rusesc în Ucraina ar urma să fie convenit până la 18 octombrie, au precizat pentru Kommersant persoane apropiate negocierilor.

Însă, chiar dacă noile acorduri vor avea formatul propus de Kiev, Rusia nu va renunţa la proiectele sale privind transportul de gaz pe căi care să ocolească Ucraina, este convins expertul rus Vitali Kriukov. Principala condiţie pusă de Ucraina pe marginea înfiinţării consorţiului pentru transportul de gaz este aceea ca ţara să păstreze controlul asupra gazoductelor. Rusia, însă, a declarat de mai multe ori că nu este interesată de o asemenea variantă, pentru că riscurile sunt prea mari.

Aceasta înseamnă că proiectul de gazoduct South Stream, care va pleca din Rusia spre Europa trecând prin Marea Neagră şi ocolind Ucraina, va fi continuat, iar probabilitatea construcţiei unui a treia ramuri a gazoductului Nord Stream /prin Marea Baltică/ se menţine. Însă, tocmai împotriva unor asemenea proiecte se pronunţă Ucraina.

 

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter