Revista Presei Pe Energie 28 Octombrie 2011 – part II

2011/10/28

Hotnews: Alexandru Patruti, ANRM: Romania are rezerve sigure de titei pentru 15 ani si de gaze naturale pentru 10 ani

Romania are rezerve sigure de titei pentru o perioada de circa 15 ani avand la dispozitie tehnologiile existente, insa exista sperante ca acestea vor creste datorita noilor tehnologii, a declarat joi Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), la conferinta European Energy Development. In ceea ce priveste gazele naturale, exista rezerve sigure pe o perioada de 10 ani.

El a aratat ca rezervele geologice de titei ale Romaniei se ridica la 2,02 miliarde de tone, iar cele sigure sunt de 54,8 milioane de tone. Rezervele geologice de gaze ale Romaniei sunt de 660.602 miliarde de metri cubi, iar cele sigure de 109.284 de miliarde de metri cubi.

Alexandru Patruti a mai declarat ca rezervele sigure de titei s-ar putea majora in cazul petrolului avand in vedere ca exista sperante pentru cresterea gradului de recuperare pe baza noilor tehnologii si proiecte pentru explorarea zonelor, in special offshore.

In cazul gazelor naturale, el a aratat ca perspectivele imediate sunt mai incurajatoare, existand perspectiva de noi descoperiri in adancime si in zona marii negre.

“Aceste cifre cu perioada estimata sunt cifre certe, si reprezinta cea mai pesimista varianta. Cu siguranta aceasta perioada va creste in urma lucrarilor de explorare in desfasurare”, a declarat Patruti.

El a vorbit si despre gazele de sist, precizand ca in acest sector cercetarile sunt abia la inceput.
“Avem o estimare la nivelul intregii tari, dar asteptam desfasurarea lucrarilor de explorare care vor incepe cu cele desfasurate de Chevron, pentru a vedea daca estimarile pot fi si confirmate”, a mai afirmat presedintele ANRM.

Adevarul: Gazele neconvenţionale, singura şansă a României

Rezervele de gaze ale ţării noastre se vor epuiza în următorii 10 ani, astfel că este nevoie urgentă de dezvoltarea resurselor neconvenţionale. În România există deja trei companii cu licenţe în acest sector.

România are o tradiţie lungă în exploatarea hidrocarburilor, fiind prima ţară din lume care a extras ţiţei, în 1857, în timp ce producţia de gaze a început în 1909, la noi fiind a patra sondă din lume. Însă zăcămintele noastre se apropie de epuizare. Rezervele sigure de ţiţei mai sunt suficiente pentru următorii 15 ani, la producţia actuală de patru milioane de tone pe an, iar cele de gaze ne mai ajung doar 11 ani, dacă vom continua să extragem 11 miliarde de metri cubi anual, a declarat ieri Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Interes mare din partea companiilor

„La gaze, dependenţa de importuri este mai mică decât la petrol. Importăm doar 20% din consumul de gaze, faţă de 50% în cazul ţiţeiului. Surprinzător, deşi resursele geologice sunt mai mici comparativ cu ţiţeiul, perspectivele imediate sunt mai încurajatoare în cazul gazelor, existând posibilitatea unor noi descoperiri în straturi adânci (gaze neconvenţionale – n.r.) şi în Marea Neagră”, a spus oficialul ANRM.

În România există deja trei companii care deţin licenţe pentru explorarea gazelor neconvenţionale: Chevron, MOL şi Avere Energy, licenţe câştigate anul trecut. Însă şi alte companii, precum Petrom, Romgaz şi Sterling, şi-au afirmat interesul pentru aceste resurse.

Primele foraje, peste câteva luni

Gigantul american Chevron va fora prima sondă de explorare în a doua parte a anului viitor, potrivit lui Thomas Holst, country manager pentru România al companiei. „Am început în august pros­pecţiunile seismice şi în curând vom avea primele informaţii despre ce este acolo. Estimăm că vom fora prima sondă de explorare în a doua parte a anului 2012. Gazele neconvenţionale pot deveni o resursă semnificativă în România”, a menţionat el.

Un alt gigant petrolier american, ExxonMobil, se pregăteşte să extragă petrol şi gaze din Marea Neagră românească şi va fora prima sondă la finele acestui an, cu costuri de un milion de dolari pe zi.

ZF: Bătălia pe resursele României se dezlănţuie. Exxon aduce un vapor de 1 mld. $ în Marea Neagră, iar Chevron străpunge pâmântul după gazele de şist în 2012

Americanii de la Exxon­Mo­bil speră ca alături de Petrom, cea mai mare companie din România, să poată intra în clubul select al firmelor care scot “aur negru” de la mari adâncimi prin lucrările pe care le fac în perimetrul Neptun din Marea Neagră. 

Chevron va fora anul viitor pri­ma sondă în căutarea gazelor de şist din Româ­nia, cel mai în vogă com­bus­tibil al momentului. De reuşita acestor companii depinde însă nu numai profitul lor, ci şi inde­pendenţa energetică a României, care în lipsa unor noi descoperiri riscă să ră­mână fară petrol şi gaze în maximum

15 ani.

“Unul dintre motivele pentru care am venit în România este progresul teh­nologiei. Când mi-am început eu cariera, nu se putea săpa la adâncimi mai mari de 200 de metri. Acum se poate merge la peste 3.000 de metri. Costurile sunt enorme, riscurile pe măsură, dar trebuie să înţelegem că vremurile petrolului uşor accesibil au trecut”, spune Ian Fischer, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd.

Americanii s-au asociat încă din 2008 cu Petrom pentru explorarea peri­me­trului Neptun din Marea Neagră, cos­turile, dar şi câştigurile urmând să fie îm­părţite în mod egal între cele două firme.

Investiţiile mari acum încep

Într-o primă fază, cele două companii au realizat lucrările de seis­mică 3D prin care se face o radiografie a adâncurilor în căutarea posibilelor pungi de petrol şi gaze. Aceste pungi arată ca nişte cocoaşe, ca nişte pahare întoarse, dar este foarte posibil ca ele să fie şi goale.

De aceea, pentru a vedea dacă se ascunde sau nu ceva în ele, se trece la o nouă fază a procesului de explorare şi anume la săparea unor sonde. Prima astfel de sondă făcută vreodată în România la mari adâncimi în Marea Neagră ar urma să fie realizată până la sfârşitul acestui an – începutul lui 2012.

“Investiţiile mari abia acum încep”, a mai spus Fisher.

Dacă până acum cele două com­pa­nii au investit câteva milioane de dolari, de acum înainte sumele se vor măsura în sute de milioane sau chiar miliarde de dolari.

Un monstru marin de un miliard de dolari în Marea Neagră

Pentru forarea primei sonde de ex­plo­rare, ExxonMobil va aduce în peri­me­trul Neptun un vapor special făcut pen­tru Marea Neagră, a cărui con­struc­ţie a costat un miliard de dolari, Deepwater Champion. Acest mosntru ma­rin are o lungime de 229 de metri.

“Este un vas special pentru Marea Nea­gră care a costat un miliard de do­lari. Pentru a fora o sondă, costurile zil­nice ajung la un milion de dolari, iar du­rata realizării unei astfel de unităţi este de circa 100 de zile. Deci, se ajunge la su­me de o sută de milioane de dolari şi este foarte posibil ca prima sondă săpată să fie goală. Şansele de a găsi ceva sunt de sub 30%, iar pentru ca zăcământul să fie şi comercial şansele sunt şi mai mici. Nu este cum vedeţi în filme. Sapi o groa­pă şi ţâşneşte petrolul din ea”, a mai spus reprezentantul ExxonMobil.

Potrivit acestuia, dacă Marea Nea­gră se va dovedi un experiment de suc­ces, ar putea dura chiar şi până la 10 ani dezvoltarea completă a zăcământului.

Gazul de şist, vedeta energiei

Însă nu doar potenţialul Mării Ne­gre a atras companiile străine de petrol şi gaze în România, o ţară brăz­da­tă de cău­tătorii de “aur negru” de mai bi­ne de 150 de ani. Gazul de şist este no­ul com­bus­tibil vedetă al momentului şi, apa­rent, România ar avea potenţial şi în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obiş­­nuite, dar care sunt captate în struc­turi geolo­gi­ce foarte dificil de accesat şi ne­cesită nişte tehnologii speciale pentru extragere.

Potrivit unui articol publicat recent de Wall Street Journal, gazele de şist au fost un element care a schimbat tendin­ţe, astfel că după investiţii de 250 mld. do­lari, 23% din producţia de gaze a SUA vine acum din roci situate la mii de metri sub pământ. Americanii cred însă că şi Europa ascunde rezerve im­por­tan­te de gaze de şist, iar România apare din nou pe rada­rul petroliştilor de peste Ocean. Che­vron, de exemplu, chiar de la anul va săpa prima sondă în încercarea de a des­coperi această rezervă.

La Bârlad, prima sondă

“Operaţiunile noastre se concen­trea­ză în două zone: Bârlad şi Do­bro­gea. Prima sondă de explorare va fi să­pată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”, a spus Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.

Holst nu a precizat însă la cât se vor ridica aceste investiţii. Chevron a depus în iulie 2010 oferte câştigătoare pentru trei perimetre din sud-estul României cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi. Firma mai are dreptul de a explora pe un perimetru la Bârlad, în toate perimetrele Chevron fiind inte­re­sată de potenţialul de gaze de şist.

Fără descoperiri noi, petrolul va fi doar o amintire

Aceste noi zone în care se orien­tează companiile petroliere reprezintă şi singurele care mai pot contribui la independenţa energetică a României, în absenţa unor noi descoperiri rezervele actuale dovedite de petrol şi gaze urmând să se epuizeze în circa 15 ani.

“Producţia de petrol este în scă­dere, nivelul fiind de circa 4 milioane de tone anual. Consumul de produse ra­finate este însă dublu, iar aici Ro­mânia înregistrează cea mai puternică depen­den­ţă de importuri. Pentru petrol, rezer­vele sigure ne mai ajung 15 ani”, a spus Alexandru Pătruţi, pre­şedintele Agen­ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

La gaze naturale, dependenţa de importuri este mai redusă, de circa 20%, dar rezervele sigure mai ajung numai pentru 10 ani. “Pentru petrol, speranţele se în­dreap­tă spre explorarea zonele de mari adâncimi offshore şi spre creşterea gra­du­lui de recuperare prin progresul teh­no­logic. Perspecti­vele pentru gaze sunt mai încuraja­toa­re. Din nou Marea Nea­gră şi ex­plorările la adâncimi sunt opor­tu­nităţile. Cu siguranţă perioada de ex­plo­rare va creşte la gaze, dar spe­ran­ţele se îndreaptă spre marile adân­cimi”, a conchis Pătruţi.

Pe de altă parte, rezervele de huilă sunt suficiente pentru următorii 260 de ani, iar cele de lignit pentru 115 ani, dar cu toate acestea cărbunii continuă să fie o “cenuşăreasă” a mineritului, in­ves­ti­to­rii străini nefiind deocamdată inte­resaţi de acest segment.

Gazele de şist

O problemă gravă de mediu?

În ciuda impactului pozitiv pe care descoperirea unor rezerve de gaze de şist l-ar putea avea asupra balanţei energetice a României, problemele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le ridică sunt uriaşe. “Un subiect extrem de delicat este impactul asupra mediului”, a subliniat Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.

Problema este că aceste gaze sunt scoase la suprafaţă prin injectarea unor cantităţi semnificative de apă cu nisip la adâncimi mari pentru a fractura rocile în care sunt captive, putând fi atacate rezervele de apă. România, de exemplu, este un real rezervor cu apă minerală al Europei, aici fiind concentrate 60% din rezervele regiunii, după cum arată unele studii.

“Gazul de şist european este cel mai probabil mult mai costisitor de dezvoltat (în comparaţie cu SUA – n. red.). Densitatea populaţiei din Europa nu ajută, ţinând cont de numărul mare de sonde care trebuie săpate şi care cer mult teren. În mod cert, perspectivele s-ar îmbunătăţi dacă preţul gazelor ar creşte, dar sunt puţini cei care cred că se vor scumpi atât de mult încât gazul de şist să devină profitabil. Între timp, gazul de şist se confruntă cu opoziţia activiştilor de mediu care se tem că procesul de extracţie ar putea dăuna rezervelor de apă”, se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal.

Hotnews: Costurile pentru proiectul Nabucco nu vor fi cu mult mai mari fata de estimarile initiale – director

Costurile revizuite privind investitiile pentru constructia gazoductului Nabucco “nu vor fi foarte departe” de estimarile oficiale avansate pana in prezent, respectiv de 7,9 miliarde de euro (11 miliarde de dolari), a declarat, pentru Bloomberg, Reinhard Mitschek, directorul general al consortiului Nabucco Gas Pipeline International GmbH.

Mitschek nu a putut preciza insa cand vor fi anuntate noile cifre privind costurile proiectului.

Estimarea oficiala de 7,9 miliarde euro se bazeaza pe un studiu de fezabilitate efectuat in anul 2005.

Consortiul Nabucco se asteapta ca acordurile privind furnizarea de gaz sa fie semnate in noiembrie, iar asa-numita procedura a “sezonului deschis” (de alocare de capacitati) sa inceapa in “primavara sau vara” viitoare.

Compania intentioneaza sa ia o ultima decizie in privinta investitiei la inceputul anului 2013 si sa inceapa lucrarile de constructie a gazoductului spre sfarsitul acesluiasi an, a spus Mitschek.

Hotnews: Iranul numeste Nabucco un “proiect mort” si se ofera sa transporte gaz turkmen catre Europa

Iranul considera proiectul gazoductului Nabucco un “plan mort” si se arata dispus sa transporte gaz din Turkmenistan catre Europa, a declarat directorul Companiei nationale iraniene pentru exportul gazelor, Hossein Bidarmaghz, citat de publicatia Teheran Times.

Potrivit lui Hossein Bidarmaghz, ruta de tranzit prin Iran pentru transportul gazelor din Turkmenistan in Europa este mai economica decat alte proiecte, in principal cel privind constructia conductei transcaspice de gaz.

Referindu-se la recentul acord dintre directorii consortiului Nabucco si liderii turkmeni pentru constructia conductei transcaspice, Bidarmaghz a afirmat ca, in prezent, majoritatea expertilor considera Nabucco un proiect “mort” si care exista “doar pe hartie”.

“In ciuda parafarii proiectului Nabucco in 2009, pana acum nu a fost luata nicio masura pentru constructia acestuia”, a sustinut el.

money.ro: Gaddafi a murit. Începe lupta giganţilor lumii pentru petrolul libian

Companiile petroliere din vest sunt dornice să reintre în Libia, dar, în lipsa unor reglementări puternice care să le garanteze contractele, ezită să investească miliarde de dolari, bani necesari pentru a intensifica producţia.

Înainte de izbucnirea războiului din Libia, ţara producea aproape 1,6 milioane de barili de petrol pe zi. Din acest total, Compania Naţională de Petrol controla 1,1 milioane de barili, iar bătălia pentru restul din producţie se dădea între marile companii occidentale, precum Eni, Total, ConocoPhillips, Marathon, Hess şi Occidental, cel mai mare jucător fiind compania italiană Eni, informează CNN Money.

Dar, sub regimul lui Moammar Gaddafi, termenii acelor contracte erau stricte. Dictatorul a impus un impozit de 93% pentru tot petrolul produs de aceste companii în Libia. „Această taxă de 93% este o glumă. Nici măcar Rusia nu are o astfel de taxă”, spune Fadel Gheit, analist pe energie în cadrul Oppenheimer, citat de CNN Money. O taxă de 75% ca cea a Norvegiei ar fi mai potrivită, iar una de 50%, pe stil american, ar fi un cadou de-a dreptul”, mai spune analistul.

Pe măsură ce producţia de petrol a Libiei îşi revine, noul guvern a păstrat termenii şi condiţiile impuse de Gaddafi. Pentru moment. Nimeni nu se aşteaptă la o reducere a impozitului la 50%, dar o reducere a acestuia este de aşteptat.

Compania Naţională de Petrol se află în discuţii cu privire la cât petrol ar trebui cedat companiilor occidentale, a declarat Ross Cassidy, analist în cadrul companiei de cercetare pe piaţa energiei Wood Mackenzie.

Există cu siguranţă un interes al Libiei pentru a atrage investiţii străine. Producţia de 1,6 milioane de barili pe zi a fost suficientă pentru a-l satisface pe Gaddafi, care lăsa foarte puţin din această avere să ajungă la poporul său, a mai spus Gheit.

De asemenea, dictatorul nu a investit banii obţinuţi în câmpurile petroliere. Iar rezultatul se vede: echipamentul s-a învechit, iar producţia nu este la nivelul la care ar putea fi.

Dar potenţial există. Cu investiţii în câmpurile de petrol şi un plan agresiv de explorare, Libia şi-ar putea dubla producţia de dinaninte de război, la trei milioane de barili pe zi. Calculat la preţurile actuale, asta ar însemna un plus de 300 de milioane de dolari pe zi. Firmele care deja operează în Libia au promis să ajute la modernizarea câmpurilor existente. Şi greii petrolului, precum Royal Dutch Shell şi British Petroleum, s-au angajat la programe de explorare, în valoare de câteva miliarde de dolari, pentru următorii ani, mai spune Cassidy.

În urmă cu câţiva ani, Exxon Mobil şi-a încercat norocul în găsirea de noi rezerve de petrol, dar a renunţat, după ce au văzut că forajele eşuează. Dar asta nu înseamnă că Exxon nu va reveni dacă se vor materializa noi condiţii. Multe dintre companiile care operează în Libia au declarat pentru CNN Money că sunt nerăbdătoare să reia producţia, de îndată ce condiţiile vor face din aceasă ţară un loc sigur pentru angajaţi. Dar analiştii spun că nu violenţa este cea care ţine departe investiţiile.

„Companiile petroliere au avut operaţiuni în regiuni violente mai multe decenii. Ceea ce contează acum este cadrul legal şi sfinţenia contractelor”, a declarat Anas Alhajji, economistul şef al NGP Energy Capital Management. Deşi multe companii speră ca noul guvern să fie mai uşor de abordat decât regimul Gaddafi, companiile merg deocamdată pe metoda „wait and see”. Mulţi dintre liderii noului guvern fac parte din vechiul regim. În plus, judecând după modul în care dictatorul a murit, noii lideri nu inspiră tocmai încredere. Despre noul regim, Gheit spune că „nu sunt îngeri”.

money.ro: Ambasadorul SUA: Nu veţi atrage investiţii dacă nu liberalizaţi complet piaţa de energie

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gittenstein, a declarat miercuri că România nu va putea atrage investiţii în sectorul energetic dacă piaţa nu va fi complet liberalizată, iar singurul mod de a determina companiile străine să vină în România este privatizarea.

“Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa, citat de MEDIAFAX.

România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale.Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.

money.ro: Marea Neagră: Investiţii de până la un miliard de dolari în explorarea perimetrelor Ana şi Doina

Consorţiul format din companiile Sterling Resources, PetroVentures şi Gas Plus a anunţat că va investi între 500 de milioane şi un miliard de dolari în explorări în zonele Ana şi Doina din Marea Neagră, zone care fac parte din perimetrele Pelican şi Midia, concesionate de la statul român.

Anunţul a fost făcut într-o întâlnire a reprezentanţilor consorţiului cu ministrul Economiei, Ion Ariton şi cu preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, potrivit unui comunicat al Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

În cadrul discuţiilor, reprezentanţii consorţiului au precizat că au finalizat toate negocierile şi procedurile cerute de legislaţia românească pentru reluarea explorărilor de zăcăminte de hidrocarburi în perimetrele concesionate din Marea Neagră, se mai arată în comunicat.

Compania canadiană Sterling Resources anunţa în urmă cu două săptămâni că va continua discuţiile cu autorităţile române în vederea obţinerii aprobării rapide a transferului unor cote de participare către partenerii săi, precum şi a extinderii termenelor contractuale existente.

“Guvernul României a amendat acele dispoziţii din legea privind autorizarea lucrărilor de construcţii, referitoare la lucrările marine, ce reprezentau un impediment în desfăşurarea operaţiunilor şi în legătură cu care Sterling a declarat pe 28 aprilie 2011 Forţa Majoră pentru perimetrele sale Midia şi Pelican din Marea Neagră. Această acţiune din partea Guvernului României este binevenită deoarece înlătură un obstacol major pentru activităţile offshore ale tuturor operatorilor din Marea Neagră”, se arăta într-un comunicat al Sterling.

Directorul general al Sterling Resources în România, Mark Beacom, estima, în luna iunie, la Bucureşti, că primele cantităţi de gaze naturale vor fi extrase din perimetrele Ana şi Doina în trimestrul IV din 2013.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

January 2018
M T W T F S S
« Dec    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Site Metter