revista presei pe energie 28 mai

2010/05/28

Hotnews: Secretar de stat in Ministerul Economiei: Chiar daca FMI nu este de acord, trebuie sa gasim solutii pentru subventionarea in continuare a carbunelui

Ministerul Economiei vrea sa caute soutii pentru a nu renunta la subventionarea productiei de huila, chiar daca Fondul Monetar International nu este de acord. “Va trebui sa gasim solutii de subventionare in continuare, chiar daca FMI a spus ca de la anul nu se mai poate”, a declarat Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei, in cadrul seminarului MEDIAFAX Talks about Energy. De altfel, in scrisoarea de intentie catre FMI, Guvernul se angajeaza sa retraga treptat subventiile pentru carbune pana la sfarsitul anului.
“In conformitate cu reglementarile UE privind concurenta, vom retrage treptat subventiile pentru extractia de carbune pana la finele anului 2010 si vom elabora o strategie de exit care sa fie desfasurata pe urmatorii 5 ani”, se arata in scrisoarea de intentie.

Tudor Serban spune ca trebuie sustinut in continuare mineritul, avand in vedere ca este o activitate foarte dificila. “Nu trebuie sa renuntam la minerit. A scoate carbuni de la 1.000 de metri adancime nu este foarte simplu”, a spus secretarul de stat in Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, sectorul trebuie “usurat de o povara istorica” pentru a putea fi incluse cat “mai curate”, fara datorii, in cele doua mari companii energetice care urmeaza sa fie infiintate, Electra si Hidroenergetica.

Reprezentantul Ministerului Economiei a mai spus ca investitiile care vor fi facute in acest sector vor duce la cresterea pretului la carbune. “Nu ne putem delimita de acest sector, chiar daca este poluant. Dar sectorul trebuie restrucutrat, atat ca eficienta a centralelor, cat si ca numar de personal”, a mai spus Tudor Serban.

ziare.com: Videanu va subventiona huila si in 2011, chiar daca FMI nu este de acord

Trebuie gasite solutii pentru subventionarea huilei in continuare, sustine secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, desi potrivit normelor europene subventionarea nu va mai fi permisa incepand din 2011.

“Mineritul in Romania este de traditie. Dar nu trebuie sa renuntam la minerit. Pot sa confirm: mineritul se face in conditii foarte grele. A scoate carbune de la 1.000 de metri adamcime si a-l aduce la suprafata nu este un lucru simplu. Va trebuie sa gasim solutii pentru subventionarea huilei in continuare, chiar daca Fondul Monetar International (FMI) ne-a spus: domnul Serban, de la anul, nu mai discutam aceasta problema”, a declarat joi Tudor Serban in cadrul unei conferinte de presa.

Secretarul de stat din Ministerul Economiei a precizat totodata ca aceaste subventii trebuie micsorate la limita minima. De asemenea, Tudor Serban a adaugat ca in sector de lignit nu sunt probleme la fel de mari.

“Bogatiile solului, subsolului, sunt un sector ce trebuie explorat. Uraniu, de exemplu. Trebuie sa continuam dezvoltarea colaborarii cu Kazahstanul, in acest sens”, a mai spus Tudor Serban.

Autoritatile acorda in acest an subventii de 245,6 milioane de lei Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petrosani, pentru productia de huila energetica, si de 29,5 milioane de lei Companiei Nationale a Uraniului (CNU) Bucuresti, pentru productia de octoxid de uraniu, potrivit unei hotarari de guvern publicate la 23 aprilie 2010 in Monitorul Oficial.

money.ro: GDF SUEZ Energy România a solicitat scumpirea gazelor cu 20%, de la 1 iulie

GDF SUEZ Energy România, unul din cei mai importanţi furnizori de gaze din România, a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) majorarea preţului gazelor livrate populaţiei cu 20%, de la 1 iulie, a declarat joi pentru NewsIn directorul general David Yvonnick.

“Am cerut ANRE majoarea preţului gazelor cu 20% de la 1 iulie, pentru că înregistrăm pierderi şi nu ne acoperim preţul de achiziţie al gazelor. Dar suntem conştienţi că autoritatea nu ne va recunoaşte cheltuielile şi că nu va aproba o astfel de majorare”, a precizat directorul general al companiei, David Yvonnick.

De asemenea, şeful fostuluiDistrigaz Sud a mai spus că a solicitat ANRE o majorarea a preţului gazelor şi de la 1 ianuarie, dar cu 5% la acea dată.

GDF SUEZ Energy România, filială a Grupului GDF SUEZ, este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale din România având 1,3 milioane de clienţi. Distrigaz Sud Reţele, filiala de distribuţie a GDF SUEZ Energy România, deserveşte 18 judeţe din sudul ţării şi municipiul Bucureşti, gestionând o reţea de distribuţie de aproximativ 16.000 km. Judeţele deservite de către companie sunt Argeş, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.

Distrigaz Sud a fost achiziţionată la 31 mai 2005 de grupul francez Gaz de France (GDF). Compania GDF SUEZ Energy România se află în prezent în portofoliul grupului franco-belgian GDF SUEZ, după fuziunea din iulie 2008 a celor două grupuri. GDF Suez deţine 51% din GDF SUEZ Energy România.

Bursa: Comisia Europeană este îngrijorată de independenţa ANRE

Autorităţile de la Bruxelles sunt îngrijorate de indepedenţa instituţională a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din Româ­nia, care este politizată de mai mulţi ani, a declarat ieri directorul de afaceri corporatiste din OMV Petrom, Răzvan Nicolescu. “ANRE este politizată de mai mulţi ani, iar angajaţii de acolo sunt plătiţi de Secretariatul General al Guvernului”, a afirmat Nicolescu. Nicolescu deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei.
ANRE este o instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică şi aflată în subordinea premierului.
Nicolescu a mai afirmat că OMV Petrom este discriminată comparativ cu Gazprom în privinţa preţului la care comercializează gazele naturale, întrucât grupul rus vinde gazele la ce preţ doreşte, pe când OMV Petrom le vinde la valori stabilite de ANRE. “Poate şi din cauza suportabilităţii unor categorii sociale se întâmplă acest lucru. O soluţie ar fi ca acele categorii sociale care chiar au nevoie să fie ajutate mai mult decât în prezent, iar cei care pot să plătească la preţul pieţei. Nu înţeleg de ce domnul Becali este subvenţionat prin preţul la gaze”, a spus reprezentantul OMV Petrom. De asemenea, unii consumatorii industriali ar trebui să cumpere gazele naturale la preţul pieţei, şi nu exclusiv din producţia internă, care este de circa două ori mai ieftină comparativ cu gazele importate indirect din Federaţia Rusă. “Nu înţeleg cum anumiţi consumatori din sectorul chimiei cumpără gaze ieftine”, a continuat el.
Ministerul Economiei a decis anul trecut, ca urmare a crizei economice, să sprijine industria chimică prin alimentarea exclusiv cu gaze produse de Romgaz. La începutul acestui an, autorităţile au decis să prelungească facilitatea.
Nicolescu a adăugat că, Transelectrica, companie de stat care operează sistemul naţional de transport al energiei, ar trebui să iasă din subordinea Ministerului Economiei, pentru că nu este normal să fie deţinută de aceeaşi instituţie care controlaeză şi cei mai mari producători de energie din România.
Potrivit reglementărilor privind piaţa europeană de electricitate şi gaze, aprobate de Parlamentul European în acest an, companiile care operează reţele de transport pot fi proprietarele aces tora, dar administrarea trebuie transferată unei companii independente.
Totodată, Nicolescu a spus că ANRE are nevoie de un nou sediu, deoarece nu este normal să aibă birourile în aceeaşi clădire cu o companie de stat, respectiv producătorul de energie Hidroelectrica.
“Nu este normal ca preşedintele ANRE (Petru Lificiu – n.r.), când merge la toaletă, să se întâlnească cu directorul Hidroelectrica”, a afirmat reprezentantul companiei petroliere.
Prezent la conferinţă, directorul general al Hidroelectrica, Mihai David a replicat: “Economia ar putea fi ajutată şi prin majorarea redevenţelor, nu doar prin păstrarea a 100 sau 200 de angajaţi. Să nu transformăm România în republica OMV. Nu mi-am propus să merg cu domnul Lificiu la toaletă, folosim coridoare diferite”.
OMV Petrom plăteşte redevenţe la un nivel stabilit prin contractul de privatizare, şi care nu pot fi modificate până în anul 2014.

money.ro: Min. Economiei: S-a hotărât reducerea participaţiei statului la EnergoNuclear la circa 25%

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat joi că s-a decis reducerea participaţiei statului la EnergoNuclear, compania de proiect care va realiza reactoarele 3 şi 4 alecentralei nucleare de la Cernavodă, de la 51%, o variantă posibilă putând fi la circa 25%.

“S-a hotărât ca o parte din cele 51% să fie cedate. Nu ştiu dacă s-a fixat exact cât vrea statul să păstreze. Eu am auzit de un procent undeva în jur de 25%, dar nu s-a stabilit încă”, a precizat Tudor Şerban în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul din Ministerul Economiei a firmat că procentul va fi stabilit în funcţie şi de cererea pe care o vor avea şi după o analiză financiară.Distrigaz Sud şi-a schimbat denumirea în GDF SUEZ Energy România, la sfârşitul lunii aprilie 2009. GDF SUEZ Energy România deţine participaţii în cadrul următoarelor societăţi: Congaz, Tulcea Gaz, Wirom Gaz, Vital Gaz şi S.C. Distrigaz Sud Reţele SRL.

ziare.com: Rompetrol Rafinare isi majoreaza capitalul social pentru plata partiala a datoriilor

Rompetrol Rafinare, controlata de compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan, isi va majora capitalul social cu 450 milioane lei in scopul “unei plati partiale si rascumpararii unei parti corespunzatoare din obligatiunile emise de societate”.

“Majorarea va fi efectuata prin emiterea unui numar maxim de 4,5 miliarde actiuni ordinare noi, in valoare nominala de 0,1 lei fiecare”, se arata in Convocatorul transmis joi BVB.

Majorarea de capital a Rompetrol Rafinare va fi decisa in Adunarea Generala a Actionarilor din 30 iunie. In prezent, capitalul social al companiei este de 2,109 miliarde lei.

Rompetrol trebuia sa plateasca statului roman datoria de 603 milioane lei in contul careia s-au emis obligatiuni in 2003, cu scadenta in 2010. Potrivit Ordonantei de genta nr. 118 din 2003, creantele bugetare ale Rompetrol Rafinare, la data de 30 septembrie 2003, s-au transformat in obligatiuni.

Rompetrol Rafinare este listata la categoria a II-a a BVB si face parte din Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.

The Rompetrol Group (TRG) a facut parte din Rompetrol Holding, pana in august 2007, cand Patriciu a vandut 75% din actiunile TRG catre compania KazMunaiGaz. De asemenea, la 26 iunie 2009, Dinu Patriciu a anuntat ca a vandut kazahilor restul de 25% din actiuni. Astfel, Grupul Rompetrol este detinut 100% de KazMunaiGaz.

Adevarul: Kazahii majorează capitalul Rompetrol Rafinare cu 450 de milioane de lei pentru plata a 20% din datorie

Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol Rafinare

Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol Rafinare

Rompetrol Rafinare vrea să-şi majoreze capitalul social cu 450 milioane lei (aproape 110 milioane de euro), prin aport în numerar din partea acţionarilor, pentru plata a 20% din datoria către statul român.

Acţionarii companiei vor dezbate, la 30 iunie, “majorarea capitalului printr-un nou aport în numerar într-un cuantum de până la 450 milioane lei, apor în numerar special destinat efectuării de către societate a unei plăţi parţiale şi răscumpărării unei părţi corespunzătoare din obligaţiunile emise de societate”, se arată în convocatorul Adunării Generale a Acţionarilor Rompetrol Rafinare.

În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Directorul financiar al Rompetrol, Dimitri Grigoriev, a declarat la finele lunii aprilie că grupul KazMunaiGaz, care controlează Rompetrol, nu va putea plăti întreaga datorie către statul român, în valoare totală de 2,4 miliarde de lei, una dintre soluţii fiind restructurarea datoriei pe următorii trei-patru ani.

Rompetrol Rafinare face parte din grupul Rompetrol, controlat de compania petrolieră de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.

EVZ: Rompetrol achită o parte din datorie

Kazahii vor plăti circa 450 milioane lei, nici a cincea parte din obligaţiile la stat, de 2,4 miliarde lei, ale Petromidiei.

Kazahii de la KazMunai- Gaz (KMG) vor scoate din conturi aproape 450 milioane lei (108 milioane euro) pentru a plăti o primă parte din datoriile Rompetrol către statul român, în valoare totală de 2,4 miliarde lei (578 milioane euro). Suficient pentru a fi siguri că statul nu le va lua rafinăria.

Astfel, acţionarii Rompetrol Rafinare (unde KMG, prin The Rompetrol Group, deţine 98,61% din acţiuni) vor trebui să aprobe, pe 30 iunie, efectuarea unei majorări de capital de până la 450 milioane lei, printr-un aport în numerar „special destinat” răscumpărării unei părţi din obligaţiuni, conform unui anunţ al companiei la BVB.

Chiar dacă ar putea decide să nu mai plătească până la scadenţă, 30 septembrie, şi restul datoriei de 1,95 miliarde lei, suma pe care i-o vor da acum statului este suficientă pentru a le garanta kazahilor păstrarea pachetului majoritar de acţiuni la Rompetrol Rafinare (Petromidia), potrivit calculelor EVZ.

Astfel, dacă la scadenţă statul decide să convertească restul datoriei în acţiuni, va avea sub 50% din capitalul social al companiei. De altfel, scenariul prin care statul va deveni acţionar minoritar la Petromidia a fost luat în calcul de autorităţi. 

Ce zicea Patriciu în 2006

Dacă Ministerul Finanţelor va decide ulterior să vândă aceste acţiuni, kazahii vor avea drept de preferinţă la cumpărarea lor, potrivit OUG 118/2003, care prevede conversia restanţelor bugetare ale Rompetrol Rafinare în obligaţiuni.

Dat fiind că societatea va fi delistată între timp de la Bursă, acţiunile vor fi vândute kazahilor prin negociere directă.

Scenariul conversiei datoriei în acţiuni ale statului la companie a fost lansat de Patriciu din 2006, când încă nu vânduse nicio acţiune din Rompetrol. Întrebat atunci de presă dacă acceptă ideea ca statul să devină acţionar la Petromidia în 2010, el a răspuns: „De ce nu? Atunci am avea o contribuţie şi mai însemnată la buget. Nu numai din dividende, ci şi valoarea acţiunilor va aduce o creştere substanţială”.

El a adăugat însă că este puţin probabil să nu-şi plătească datoriile: „În 2010, această datorie va fi mai mică chiar decât profitul din acel an, deci o pot plăti cu uşurinţă”. În 2009, Patriciu a ieşit total din Rompetrol.

Bursa: “Rompetrol Rafinare” cere bani de la acţionari să-şi răscumpere din obligaţiuni

Florin Cătinaş, WBS: “Chiar dacă obligaţiunile rămase neachitate vor fi convertite în acţiuni, statul tot nu va fi majoritar”
Mihai Căruntu, BCR: “O consecinţă a majorării capitalului ar fi diluarea acţionarilor minoritari care nu au subscris în ofertă”
Consiliul de Administraţie al “Rompetrol Rafinare” a propus acţionarilor majorarea capitalui social cu până la 450 de milioane de lei, bani destinaţi răscumpărării parţiale a obligaţiunilor emise de societate în 2003 în contul datoriilor istorice ale societăţii. Scadenţa obligaţiunilor în valoare de 600 de milioane de dolari este în septembrie, anul acesta. Conducerea “Rompetrol Rafinare” a dat mai multe semnale anul acesta că nu ar avea bani suficienţi pentru răscumpărarea integrală a obligaţiunilor la scandenţă şi că ar dori eşalonarea lor pe mai mulţi ani.
“Se pare că Rompetrol Rafinare şi statul român au ajuns la un acord în privinţa răscumpărării parţiale a obligaţiunilor. Probabil că 20% dintre acestea vor fi răscumpărate în 2010, urmând ca restul de 80% să fie achitate pe parcursul a patru-cinci ani de zile. În orice caz, o operaţiune de o amploare atât de mare nu se face fără un acord prealabil cu statul român”, consideră Florin Cătinaş, analist la casa de brokeraj “WBS România”. Domnia sa a subliniat că statul român tot nu va deveni acţionar majoritar la “Rompetrol Rafinare”, chiar dacă restul obligaţiunilor neachitate vor fi convertite în acţiuni la scadenţă: “Cu siguranţă că la mijloc au fost calcule strategice ale conducerii Rompetrol astfel încât KazMunaiGaz să rămână acţionar majoritar”.
Grupul Rompetrol a ajuns să controleze 98,63% din “Rompetrol Rafinare”, în urma unei oferte publice de preluare a acţiunilor RRC desfăşurată pe piaţa de capital. Compania de stat KazMunai Gaz a cumpărat 75% din Grupul Rompetrol Olanda în 2007 de la omul de afaceri Dinu Patriciu, anul trecut achiziţionând şi restul de 25%.
“O consecinţă a majorării de capital va fi diluarea acţionarilor minoritari care nu au subscris în oferta de preluare, mulţi dintre aceştia rezultând din procesul de privatizare în masă. Majoritatea sunt foarte bătrâni sau chiar decedaţi”, a spus Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză de la BCR. Acesta este de părere că modalitatea aleasă de Rompetrol Rafinare pentru plata datoriilor va fi benefică pentru companie: “De obicei, pentru o companie majorarea de capital este benefică deoarece societatea devine mai interesantă pentru bănci atunci când solicită un credit de lucru etc…Probabil că au ales metoda majorării de capital pentru că puţine bănci ar fi fost disponibile acum să ofere companiei sau acţionarului majoritar un credit pentru plata obligaţiunilor”.
“Rompetrol Rafinare” are o capitalizare bursieră de 1,49 miliarde de lei, potrivit preţului de 0,071 lei/acţiune înregistrat în şedinţa de ieri.
Compania a înregistrat în primul trimestru o creştere cu 29% a cifrei de afaceri consolidate, de peste 800 de milioane dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, şi un rezultat operaţional negativ de 19,5 milioane dolari.

Gandul: Compania Petrom, vândută en gros şi răscumpărată en detail de statul român. Oficialii au pus ochii pe o rafinărie pe care o vânduseră în 2004

Statul plăteşte pentru greşelile făcute în perioada marilor privatizări

După ce a vândut compania Petrom către austriecii de la OMV, statul român o răscumpără pe bucăţi. Acum, oficialii au pus ochii pe rafinăria Arpechim

Pentru că multe ţări din zona Caspică vor să prelucreze petrol în România, ar fi necesar ca statul român să deţină o rafinărie, este de părere un oficial al Ministerului Economiei.

“Avem nevoie de o rafinărie de stat în România”, a declarat secretarul de stat Tudor Şerban, la conferinţa Mediafax Talks about Energy. El a adăugat că unele ţări din zona Mării Caspice vor să aducă ţiţei în România, pe care să-l transporte pentru rafinare la Arpechim, rafinărie deţinută de OMV Petrom. Or, austriecii de la OMV au anunţat că intenţioneză să închidă sau să vândă această rafinărie. Şerban nu a precizat clar dacă statul român va răscumpăra rafinăria Arpechim, trecută în proprietatea austriecilor în 2004, odată cu privatizarea Petrom, însă a lăsat să se înţeleagă acest lucru. La începutul acestui an, statul român a mai răscumpărat o parte din Petrom. Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, la care acţionar majoritar este statul român, a cumpărat, pentru 13 milioane de euro, instalaţia de piroliză de la Arpechim. Fără aceasta, combinatul nu putea funcţiona, cele două entităţi fiind programate încă de la construcţia lor, în perioada comunistă, să lucreze complementar.

În condiţiile în care nu a avut la dispoziţie două materii prime, etilena şi propilena, în 2009 Oltchim a funcţionat sub 50% din capacitate, cifra de afaceri fiind de numai 254 milioane deeuro. Odată cu repornirea pirolizei de la Arpechim, conducerea combinatului estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 674 milioane de euro şi revenirea pe profit. Oltchim este cel mai mare combinat petrochimic din România şi cel mai mare producător de PVC, sodă caustică, polioli şi plastifianţi din Europa Centrală şi de Est.

Episodul Petromservice

Petrom a fost privatizată în 2004, când austriecii de la OMV au plătit 669 milioane de euro pentru 33,34% din acţiuni. Ulterior, au mai făcut o majorare de capital de 723 milioane de euro, devenind acţionari majoritari, cu 51%. Acum, OMV vrea să mai facă o majorare de capital de 600 milioane de euro, indiferent dacă statul român va participa sau nu. Ieri, Tudor Şerban i-a sfătuit pe austrieci să consulte Ministerul Economiei, ameninţând că altfel statul s-ar putea opune majorării de capital. “Îi sfătuiesc pe cei de la Petrom să ne consulte, pentru că sunt unele prevederi în contractul de privatizare care ne permit să ne opunem”, a spus Şerban.

Nu numai statul român a răscumpărat unele active vândute OMV odată cu Petrom, ci şi austriecii, dar nu de la stat. Înainte de privatizare, divizia de service şi mentenanţă a fost scoasă din companie, oficialii români intenţionând s-o desfiinţeze. Lucru care nu s-a întâmplat, deoarece a fost preluată de Asociaţia Salariaţilor Petrom, condusă de liderul sindical Liviu Luca, şi grupată în nou înfiinţata societate Petromservice. După privatizare, austriecii au realizat că Petrom nu poate funcţiona fără Petromservice, iar în septembrie 2007 au cumpărat societatea de la Liviu Luca, plătind 328,5 milioane de euro pentru ceea ce liderul sindical luase pe gratis de la stat.

money.ro: Guvernul avertizează Petrom: Nu se face nicio majorare de capital fără acordul nostru

Secretarul de stat Tudor Şerban spune că, în contractul de privatizare, există clauze care îi permit statului să se opună unei majorări de capital social.

Reprezentanţii Petrom ar trebui să se consulte cu autorităţile guvernamentale înainte să facă majorarea de capital social de 600 de milioane de euro pe care compania a anunţat că o va face, a spus secretarul de stat din Ministerul Economiei Tudor Şerban. ” Există prevederi în contractul de privatizare care ne permit să ne opunem la astfel de decizii”, a arătat oficialul citat. Secretarul de stat a precizat că statul nu dispune, deocamdată, de banii necesari pentru a participa la majorarea de capital social a Petrom. De altfel ministrul Economiei Adriean Videanu a anunţat că va scoate la vânzare 11,8% din acţiunile pe care statul le deţine la Petrom tocmai pentru a aduce bani la buget. Principalul cumpărător vizat este acţionarul majoritar al Petrom, compania austriacă OMV.

Recent Mariana Gheorghe, directorul Petrom a afirmat că majorarea de capital social va fi făcută “cu sau fără participarea statului”.

În prezent OMV deţine 51% din Petrom, statul român are 20,6%, Fondul Proprietatea deţine 20.1% restul fiind participaţia acţionarilor minoritari.

RIA Novosti: Russia, Germany to build new-generation trains

Russia’s railway monopoly RZD, top high-speed train service Aeroexpress, and Germany’s Siemens signed a deal on production of new generation electric trains.

According to the document, signed during the Strategic Partnership 1520 at the Fifth International Railway Business Forum, the railway companies will organize joint production of trains using electric motors and magnetic elements in Russia.

RZD chief Vladimir Yakunin said the Russian Republic of Tatarstan is likely to be the production center of the new trains. The company plans that production would be 80% localized by 2017.

Yakunin said the new train will be called Lastochka (Swallow).

He did not specify the amount of investments into the deal.

The previous Russian-German railway project was the launch of Russia’s fastest Sapsan train. It started its service on December 17, 2009.

Along with its high speed, Sapsan caused a high degree of social tensions among residents living between the two largest cities in Russia, who became angry about the disappearance of budget rail tickets once the new train went into service.

The price of a roundtrip ticket on the Sapsan is about 6,000 rubles ($200), equal to the monthly salary of a suburban resident.

The Strategic Partnership 1520 got its name from Russia’s railway track gauge which is 1,520 mm versus Europe’s standard gauge of between 1,422 mm and 1,460 mm.

apa.az: Azerbaijani president approves Memorandum of Understanding on Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector project

Azerbaijan President Ilham Aliyev signed a decree approving the Memorandum of Understanding on Cooperation in the field of liquefied natural gas (LNG) and its transportation, signed April, 2010 in Bucharest (Romania).

According to APA-ECONOMICS, the Ministry of Industry and Energy is instructed to ensure the implementation of this memorandum. The Foreign Ministry of Azerbaijan is in charge of notifying the Romanian and Georgian sides of implementation of the internal procedures for the coming into force of the agreement.

Note that, the memorandum of understanding about the realization of AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) projects among Azerbaijan, Georgia and Romania was signed on April 13, in Bucharest.

today.az: Relations between Azerbaijan and UK are based primarily on cooperation in the energy sector”

Trend interviews Azerbaijani Ambassador to the UK Fakhraddin Gurbanov.

What are the results of trade and investment forum “UK in Azerbaijan” held recently in London?

As you know, this was the second event for the past six months. The first such business forum was held in December last year with organization of the Adam Smith Institute and our embassy. Trade and Investment Forum, held in March, plays a particularly important role in establishing and promoting ties between business circles of both countries. Together with senior representatives of government agencies the forum was attended by representatives of various companies of our country. These companies represented the non-oil sector, which is the priority for the state.

The third visit of the UK trade mission to our country in June can be regarded as the first positive result. Heads of many famous companies are planned to participate in this mission. During the visit they will meet with their Azerbaijani counterparts to obtain comprehensive information about the conditions for foreign investment and business environment in general established in our country.

How do you evaluate the trade-economic relations between Azerbaijan and the UK and what is required to be done for further development of cooperation?

Trade and economic relations between the two countries in recent years are developing dynamically. Relations between the two countries are based primarily on cooperation in the energy sector. Despite this, our main goal is the directing these relations from energy sphere to other spheres of the economy. As you know, the Azerbaijani-British Business Council was established for this purpose.

During the short period of the activity of the Council two trade missions have visited our country and was the trade and investment forum dedicated to our country was held in March in the UK. Our plan is to make these forums traditional, to hold them regularly in Baku and London. Of course, all this contributes to the establishment of business relationships and the implementation of joint projects.

How is the UK financial sector interested in entering the Azerbaijani market?

You have raised a very interesting question. You know that London is considered the main financial center of the world. The most modern and integrated financial service has highly developed in this country. Currently the financial sector is also developing in Azerbaijan. From this point of view, we believe that establishing beneficial cooperation between financial institutions, banks of both countries will help our countries develop this sphere. Especially Azerbaijan’s withdrawal from the global financial crisis with minimal losses and the opportunities to strengthen financial sector have increased interest of the British financial circles in our country. At last meetings we have witnessed much interest in the financial sector of our country, and of course, we also render all possible assistance to ensure that this interest would bring real results.

Are there favorable conditions for cooperation between the two countries in the political sphere, in particular on the main problem of Azerbaijan – Nagorno-Karabakh conflict?

There are strong political relations between our countries and day by day, these relations are getting stronger. The interests of both countries ensure the implementation of joint cooperation and actions. The UK position on the Armenian-Azerbaijani Nagorno-Karabakh conflict has been remaining unchanged from the beginning, and it expresses support for the territorial integrity of Azerbaijan. Despite that this country is not a member of the OSCE Minsk Group, it supports negotiations for the peaceful settlement of the conflict and displays an interest in ensuring stability, peace and prosperity in the region.

Azerbaijan President made a visit to the UK in July last year. During the visit, was signed a joint communique, which reflects the relationship between the two countries in various fields. This paper has demonstrated determination to develop relations in all fields and cooperation in the future. At the moment, we continue to implement the goals of development of the relations mentioned in this document.

You are also the ambassador of Azerbaijan to Ireland and Iceland. What is the current level of Azerbaijan’s cooperation with these countries in economic and humanitarian spheres?

In addition to the countries that you mentioned, I have been accredited in the Kingdom of Denmark. Expansion of relations between Azerbaijan and these countries is an integral part of our cooperation. Constantly visits are made to the countries you mentioned, and the meetings with government agencies in these countries focus on deepening existing relationships. The Day of Azerbaijan will be marked in the largest city square in form of cultural event in Copenhagen on May 29. To promote Azerbaijani culture, the event will be attended by national music groups and singers. In addition, such an event will be held in June and in Iceland.

In the countries I have mentioned, we work closely with the existing communities of Azerbaijan and the diaspora organizations and support their further organizational development. In addition, certain steps have already been taken for a greater rapprochement with Ireland. In the near future, the representatives of İrish Entreprise, promoting exports, are supposed to attend the traditional oil and gas exhibition, where it is planned to establish contacts with business circles of Azerbaijan

Novinite: Overgas Snubs State-Owned Bulgargaz in Contract Negotiations

Ovegas Snubs State-owned Bulgargaz in Contract Negotiations: Overgas Snubs State-Owned Bulgargaz in Contract Negotiations
The CEO of Ovegas, the biggest Bulgarian private company in the field of natural gas, Sasho Donchev, says his firm will will enter the free energy market in 2011. Photo by BGNES

Overgas is not negotiating a new contract with Bulgargaz because it considers the the State company a parasite structure, the Ovegas CEO, Sasho Donchev, told reporters Thursday.

The contract for the supply of 1 billion cubic meters of natural gas expires at the end of 2010. A month ago, the Bulgargaz Director, Dimitar Gogov, said talks with the Russian Gazprom, which owes 50% of Overgas, for future supplies are stale.

Donchev explains that in 2011, his company will enter the free energy market and will deliver gas directly to consumers paying only the transportation fee to the State-owned transmission company Bulgartransgaz.

Bulgaria’s government has stated for years now the need of a direct contract with Gazprom and of eliminating intermediaries in the gas supply.

The Overgas CEO is firm his company can cover the entire market in the country.

Gogov declined any comments, saying he is not officially informed about the decision of Overgas.

Bulgargaz EAD is a daughter company of the Bulgarian Energy Holding EAD, established in September 2008, by a decision of the then Minister of Economy and Energy from the former, socialists-led Three Way Coalition cabinet. Bulgargaz EAD possesses the only one natural gas public supply license that covers the territory of the country, issued by the State Energy and Water Regulation Commission

Overgas is the biggest Bulgarian private company in the field of natural gas delivering about 70% of the total volume of Russian gas in Bulgaria.


Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter