revista presei pe energie 28 iunie

2010/06/28

money.ro: Min. Economiei: Gigantul Electra va avea din 2015 o instalaţie de stocare a emisiilor de CO2

Autorităţile române vor să construiască şi să implementeze o instalaţie de captare, transport şi stocare a emisiilor de dioxid de carbon la una din termocentralele pe lignit din cadrul gigantului energetic Electra, instalaţie ce ar putea fi funcţională în 2015, potrivit datelor transmise NewsIn.

“Construcţia acestei instalaţii nu va începe mai târziu de 2012, în cazul în care se va închide pachetul de finanţare, pentru că în 2015 trebuie să fie în exploatare comercială. Proiectul va fi realizat etapizat demarând cu pregătirea temeinică a siturilor de stocare şi lucrând în paralel la partea de captare şi la reţeaua de transport CO2”, potrivit datelor transmise Agenţiei NewsIn de Ministerul Economiei.

De asemenea, reprezentanţii ministerului mai spun că, în cazul în care proiectul românesc va fi aprobat de Comisia Europeană, această instalaţie va fi implementată la una dintre termocentralele pe lignit care vor face parte din noua companie energetică Electra.

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, estima în urmă cu câteva luni acest proiect la aproape 500 milioane euro.

“Siturile de stocare propuse de geologii români se află în imediata vecinătate a amplasamentelor centralelor pe lignit din bazinul Oltenia, ceea ce va conduce, în comparaţie cu alte proiecte europene, la diminuarea considerabilă a costurilor de transport a emisiilor de dioxid de carbon, creând un avantaj evident proiectului românesc”, se mai arată în datele transmise de minister.

Potrivit acestora, următoarele etape ale acestui proiect sunt: elaborarea studiului de fezabilitate pentru toate cele trei componente: captare, transport, stocare CO2, precum şi întocmirea aplicaţiei pentru obţinerea  finanţării către Comisia Europeană (respectiv BEI) necesară implementării proiectului.

Totodată, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), în calitate de lider al unui consorţiu tehnic, a elaborat o aplicaţie pentru obţinerea finanţării necesare elaborării unui studiu de fezabilitate de către Global Carbon Capture and Storage Institute (GCSSI). Aceasta aplicaţie este în curs de evaluare, în cazul în care ea va fi aprobată/acceptată, studiul de fezabilitate va trebui finalizat până la sfârşitul acestui an.

Costul studiului de fezabilitate este confidenţial şi, în cazul aprobării, va fi finanţat de către GCSSI şi cofinanţat de membrii în consorţiul tehnic.

Altfel, acordul interguvernamental semnat cu Norvegia în privinţa acestui proiect a primit aprobarea Comisiei Europene şi este la faza de negociere între cele două ţări.

Adevarul: Petrolul americanilor, în conducta balcanică

Companii americane precum Chevron sau ExxonMobil vor să cumpere participaţii la conducta Burgas-Alexandropolis şi să livreze prin intermediul acesteia petrol din zona Caspică spre Europa, a declarat Plamen Rusev, director în compania care dezvoltă proiectul, citat de Novinite.com.

Oleoductul este considerat concurent al proiectului Contanţa-Trieste, denumit şi PEOP (Pan European Oil Pipeline), din care jumătate ar urma să traverseze teritoriul României.

Rusev a arătat că grupurile petroliere americane cu activităţi în Marea Caspică şi Marea Neagră supraveghează îndeaproape stadiul conductei balcanice.

„Americanii sunt oameni bogaţi, iar bogaţii cumpără doar case finalizate. Este mai scump, dar ei asta preferă. Aşa că să nu fiţi surprinşi de faptul că, odată ce conducta Burgas-Alexandropolis va fi funcţională, veţi vedea companii americane cumpărând participaţii la acest proiect”, a spus oficialul bulgar.

Control american

Acesta a adăugat că americanii pot achiziţiona acţiuni atât de la bulgari, cât şi de la greci şi ruşi (părţi implicate în proiect – n.r.). „Americanii vor plăti mai mult, dar nu vor lăsa proiectul în afara controlului lor, pentru că petrolul lor va fi cel care va curge prin conductă”, a mai spus Plamen Rusev.

Proiectul Burgas-Alexandropolis nu este ferit de probleme. Noul guvern de la Sofia a anunţat că reconsideră toate proiectele energetice în colaborare cu ruşii, capitol unde intră şi această conductă. Construcţia ar trebui să înceapă anul viitor, urmând ca oleoductul să fie funcţional din 2013. În urmă cu două săptămâni, Grecia şi-a luat angajamentul de a urgenta realizarea proiectului.

PEOP, la loc comanda

Proiectul PEOP a fost amânat în mod repetat timp de mai mulţi ani, din cauza disensiunilor dintre ţările implicate (România, Serbia, Croaţia şi Italia).

Studiul de fezabilitate va trebui revizuit, întrucât cel realizat în 2005 nu mai este de actualitate. Momentan dezvoltatorii proiectului nu estimează niciun termen pentru începerea lucrărilor.

Adevarul: Premierul bulgar se întoarce la 180 de grade: Mergem mai departe cu realizarea centralei nucleare de la Belene

Proiectul realizării centralei nucleare de la Belene nu este îngheţat, a declarat premierul bulgar, Boyco Borisov, în faţa parlamentarilor. Cu puţin timp în urmă, el spusese că proiectul, dezvoltat în colaborare cu ruşii, este suspendat până la găsirea unui partener european.

Borisov a subliniat că susţine realizarea acestui proiect, dar a impus o condiţie pentru continuarea lui.

„Proiectul centralei nucleare de la Belene nu este îngheţat. Ceea ce încercăm să facem este să îndepărtăm toţi paraziţii care au supt bani de aici. Acesta este şi motivul pentru care agenţia naţională de securitate şi procuratura caută probe în acest sens”, a spus Borisov, citat de Novinite.com.

Acesta a aruncat vina stagnării proiectului pe umerii fostului guvern socialist.

„Dacă s-ar fi dorit construirea unei centrale nucleare, ar fi trebuit să fie luaţi cei trei miliarde de euro de la Federaţia Rusă care abia aşteptau să fie luaţi. În schimb, Bulgaria a fost legată de un credit uriaş, pe care contribuabilii vor trebui să îl plătească mulţi ani de acum înainte”, a arătat premierul bulgar.

Centrala nucleară ar fi trebui contruită în parteneriat cu compania rusă Atomstroyexport cu patru miliarde de euro, bani proveniţi dintr-un împrumut oferit de Rusia. Contractul cu Atomstroyexport, semnat cu fostul cabinet, a fost desfiinţat de noua guvernare, venită la putere în urma alegerilor din iulie 2009.

În legătură cu un alt proiect major în colaborare cu ruşii, respectiv oleoductul Burgas-Alexandropolis, Borisova acuzat fostul cabinet că nu a fost destul de atent la documentele pe care le-a semnat.

„Aşteptăm rezultatele privind impactul asupra mediului al proiectului. Aş fi vrut să fi avut în vedere acest lucru înainte de a fi semnat tratate”, a spus el.

Hocus-pocus cu proiecte de zeci de miliarde de euro

Aceste explicaţii ale lui Borisov sunt cu atât mai suprprinzătoare cu cât, la începutul acestei luni, el a declarat că Bulgaria renunţă la proiectul Burgas-Alexandropolis, iar realizarea centralei nucleare de la Belene a fost suspendată, ambele fiind realizate în colaborare cu Rusia.

Într-o întoarcere dramatică la 180 de grade, care a lăsat Europa într-o stare confuză, Borisov a retractat la scurt timp aceste declaraţii, spunând că nu s-a luat încă o decizie privind cele două proiecte.

Declaraţiile au determinat confuzie şi în rândul ruşilor, menţionează Novinite.

Încă de la venirea la putere, din vara 2009, Borisov spunea că Bulgaria va reconsidera cele trei mari proiecte în colaborare cu ruşii: Belene, Burgas-Alexandropolis şi gazoductul South Stream.

În timp ce relaţiile dintre Rusia şi Bulgaria au luat o nouă întorsătură, în urma declaraţiilor lui Borisov, Rusia analizează o altă rută a condutei South Stream: prin România. Iniţial, traseul creionat de ruşi pentru acest gazoduct includea Bulgaria ca punct de start al traseului terestru, însă ruşii analizează în prezent dacă realizarea conductei prin România este mai fezabilă din punct de vedere economic şi tehnic.

România ar putea lua locul Bulgariei în South Stream

Ministrul român al Econonomiei, Adriean Videanu, a discutat pe această temă cu preşedintele Gazprom, Alexei Miller, cu ocazia unei vizite la Moscova efectuate la mijlocul acestei luni. Discuţiile pe marginea includerii României în South Stream vor continua în toamnă la Bucureşti.

Analiştii specializaţi în spaţiul ex-sovietic, precum Vladimir Socor de la Eurasia Daily Monitor, nu au putut să nu observe faptul că orientarea ruşilor spre includerea României pe harta South Stream a venit imediat după declaraţiile extrem de neprietenoase ale noului premierul bulgar.

inforusia.ro: Acorduri energetice ruso-nipone

Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a incheiat cu seful Executivului japonez, Naoto Kan, mai multe acorduri de cooperare, in primul rand in domeniul energiei.

Dupa o intalnire bilaterala la Toronto, unde s-a deschis sambata summit-ul G8, premierul nipon a apreciat ca tehnologia si investitiile japoneze sunt importante pentru modernizarea Rusiei, iar Medvedev si-a exprimat speranta de adancire a cooperarii economice, eventual prin dezvoltarea de proiecte comune in sectorul energetic.

Liderii au abordat si dosarele internationale, intre altele seful Executivului de la Tokio multumind pentru pozitia Moscovei in chestiunea urmaririi unei vedete a fortelor sud-coreene in apele teritoriale de la nord de paralela 38.

Kan si Medvedev au convenit sa monitorizeze cu toata atentia evolutia situatiei din peninsula Coreea, a mai spus purtatorul de cuvant al Guvernului japonez. Naoto Kan a fost desemnat prim-ministru in iunie anul acesta, in urma demisiei guvernului condus de Yukio Hatoyama.

RIA Novosti: Azerbaijan lent Belarus money to settle gas debts with Russia

Azerbaijani President Ilham Aliyev lent Belarus money to settle its debts with Russian state-run gas giant Gazprom, Belarusian president Alexander Lukashenko said in an interview with Euronews TV station, broadcast on Saturday.

“I asked Ilham Aliyev and within 24 hours, or even less, he lent me $200 million; We paid 187 million of that to Gazprom,” Lukashenko said.

rt.com: Gazprom bides time as new gas sources erode market

This weeks Gazprom shareholder meeting provided an outline on how the company has fared throughout the economic downturn with the impact of shale gas and LNG in the spotlight.

The affects of the global financial crisis made 2009 a bad year for the Russian energy giant. Gas exports to the European market – crucial for Gazprom – slumped by almost 12%, while extraction fell to 460 billion cubic meters.

Part of the problem was the emergence of alternative sources for the fuel. Shale gas in particular caught the attention of CEO Alexey Miller, but he thought the threat was more hype than real.

“This is a well-organized and very well-financed information campaign like the global warming or biofuel and suddenly everyone became aware of what shale gas is.”

Some investors have been charmed by the prospect of shale gas. But Aleksandr Medvedev, General Director, Gazprom Export believes it is not sustainable unless prices rise.

“We expect prices for shale gas to inevitably go up, as its current price only allows its US producers to cover the operational expenses – a situation like that cannot last long.”

Despite the doubts over its profitability, shale gas along with liquefied natural gas brought in from the Middle East have made an impact on Gazprom’s plans.

Sergey Pravosudov, General Director, Institute of National Energy says the company is delaying one of its biggest projects until the outlook becomes clearer.

“There were great plans to launch Shtokman project to deliver liquefied gas to the US, but now those plans are postponed for an uncertain period of time to watch the market. The Americans themselves realize that shale gas can’t compensate the decline production of traditional gas so they won’t avoid buying LNG – the question is how much, when and whose gas they will buy.”

Gazprom recently reduced its forecast for exports to Europe this year by 10 percent. This did not come as a surprise to many analysts who thought the company was being overly optimistic when it made its initial predictions at the beginning of the year. Now Gazprom believes there won’t be a full recovery in demand from Europe for three years.

Novinite: US Oil Companies Said to Eye Bulgarian Share of Burgas-Alexandroupolis Pipeline

Bulgaria: US Oil Companies Said to Eye Bulgarian Share of Burgas-Alexandroupolis Pipeline
The TBB is planning to unload oil from tankers into the Burgas-Alexandroupolis pipeline about 18 km into the sea away from the city of Burgas. May by istinatazaproekta.bg

US companies such as Chevron and Exxon Mobil are most likely going to acquire shares of the Burgas-Alexandroupolis oil pipelinePlamen Rusev, Director of the Bulgarian branch of the Trans-Balkan Pipeline company, told Novinite.com (Sofia News Agency).

In an exclusive interview for Novinite.com, Rusev has stated that American oil interests active in the Caspian and Black Sea region are watrching closely the situation with the construction of the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline, a joint project of Bulgaria, Greece, and Russia to transit Caspian oil bypassing the Turkish Black Sea straits.

The Trans-Balkan Pipeline company was set up in February 2008 by the governments of the three partner states in order to oversee the Burgas-Alexandroupolis pipelineconstruction and to operate the pipe once it is completed, and is registered in the Netherlands.

In mid June 2010, the Bulgarian government and Prime Minister Boyko Borisov suggested strongly the country might not proceed with the project due to environmental concerns. The Bulgarian government’s decision is formally pending on the environmental assessment of the pipeline expected in Ferbruary 2011.

“Americans are rich people. Rich people only buy fully furnished homes. It is more expensive but this is what they prefer. Poor people buy greenfield apartments. So don’t be surprised – once the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline starts running – when you see American companies acquire shares in it. They will buy shares – either from Bulgaria, or from Greece, or from Russia. They are carefully observing the project, and are awaiting its completion and start of operation. They will pay more but they won’t leave it outside of their control because it is their oil that will be running through it. This is the truth,” declared Rusev, the head of the Bulgarian branch of TBB.

“As much as our Russian colleagues might not be happy with this, there will probably be participation on part of these American companies in the future,” he said while explaining that potential Russian “unhappiness” would result from the fact that there will be a larger number of partners to deal with if shares are sold.

Rusev believes that the fact that the Burgas-Alexandroupolis pipeline project has been met with much negativity in Bulgaria precisely over concerns have to do with the fact that it might increase Russian influence. In his words, a potential construction of the competing but now dormant Burgas-Vlore (or AMBO) pipeline, which is basically the same in its start point, might not draw so much negative reaction in Bulgaria precisely because it has been put forth by American companies.

“People in Bulgaria should be rational and should understand that in our case the term “Russian project” is not meaningful. This is a joint project of three countries, two of which are EU member states. About 70% of the oil to be transited through it will go to the EU, 20%-30% to the USA, and a very small percentage to other markets. There is just no logic in such criticism. Perhaps one of the reasons for that is that there is a lot of uproar over the fact that one of the projects is Russian, and the other is American but I think that people will see that the Burgas-Alexanroupolis pipeline is a good and feasible project and they will accept it much more easily once it is completed,” Rusev told Novinite.com.

He is convinced that the progress in the increased dynamic in the recent months on the construction of the Samsun-Ceyhan oil pipeline, a competitor to Burgas-Alexandroupolis, has to do precisely with the fact that the Bulgarian authorities have been dragging their feel.

The Bulgarian TBB manager has expressed his expectations for positive development of the project on part of Bulgaria thanks to the fact that in February 2010 the Borisov government decided to place the Burgas-Alexandroupolis project under the responsibilities of one single institution, the Finance Ministry.

Rusev has sought to assuage all kinds of criticism of the pipe, including by explaining that the technology selected for the constructed of the project, i.e. unloading the Russian andKazakhstan oil at a so called monobuoy terminal located 18 km into the sea and away from the Bulgarian Black Sea city of Burgas, is the safest possible.

Much of the fierce criticism of Burgas-Alexandroupolis – including on part of the Mayor ofBurgas Dimitar Nikolov and local NGOs – has had to do with fears that a potential oil spill in the Gulf of Burgas could destroy the local environment and tourism industry.

With respective to the third line of criticism of the pipe – the fact that it is economically unfeasible – the TBB Bulgarian manager has declared that there is plenty of Russian and Kazak oil to be transited through Burgas. He made it clear the final total amount of the annual transit fee for Bulgaria – informally set at at least USD 35 M – is yet to be decided upon – but pointed out that this direct fee to be paid to the Bulgarian government roughly equaled the BGN 80 M that Bulgaria got as combined taxes paid by its banks in 2009.

Rusev says that if Bulgaria decides to pull out of the Burgas-Alexandroupolis pipeline, thus practically killing the project, it might suffer not just an image detriment for renouncing an international agreement but will probably have to pay at least EUR 70 M spent so far on surveys for the construction, and perhaps as much as EUR 200 M as compensation to the other parties.

“But all this is just a conjecture, I hope that this won’t happen in the very least because there are no good reason for Bulgaria to give up the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline,” he concluded.

According to latest information announced end of last week, the internationally sanctioned environmental assessment of the Burgas-Alexandroupolis project will be completed in February 2011. This is when the Bulgarian government is expected to make its final decision on whether to go ahead with the project of not.

The Burgas-Alexandroupolis oil pipeline has been cricitized on environmental, economic, and geopolitical grounds. In June 2010, the TBB launched a special website presenting visually the plans for its construction in order to fend off criticism on environmental grounds; it can be viewed HERE (in Bulgarian.)

Full text of the interview of TBB Bulgarian manager Plamen Rusev on the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline READ HERE

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter