revista presei pe energie 27 mai

2010/05/27

Bursa: Statul vrea să mai vândă aproape 12% din “Petrom”

Vânzarea se va face prin ofertă publică
*  Dacă AGA “OMV Petrom” decide majorarea de capital prin aport în numerar, statul îşi vinde şi drepturile de preferinţă, tot prin ofertă publică
*  Luca: Salariaţii nu mai sunt aşa de interesaţi să cumpere pachetul de 8%, din cauza preţurilor mici de pe Bursă
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de vânzare a unei părţi din acţiunile pe care le mai deţine la “OMV Petrom” SA (fosta SNP Petrom). Potrivit proiectului supus, ieri, dezbaterii publice pe site-ul ministerului, Guvernul trebuie să aprobe vânzarea, prin metode specifice pieţei de capital – ofertă publică de vânzare sau vânzarea ca răspuns la ofertă publică de cumpărare, a unui pachet de 6.706.662.427 acţiuni, administrat de Ministerul Economiei. Acest pachet reprezintă 11,84% din capitalul social al ” OMV Petrom”, înregistrat la data de 31 mai 2010.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, pachetul de acţiuni scos la vânzare a fost stabilit la 11,84% pentru că, dintr-o deţinere de 20,62% din capitalul social al “OMV Petrom”, se păstrează în administrarea Ministerului Economiei un pachet de acţiuni reprezentând 8,8 % din capitalul social. Din acesta, o cotă de până la 8% din capitalul social va fi oferit spre vânzare salariaţilor “OMV Petrom”. Oferta publică de vânzare, respectiv vânzarea ca răspuns la oferta publică de cumpărare, se va derula prin intermediul unui intermediar autorizat, care va fi selectat prin licitaţie.
Proiectul de lege mai stipulează că, în situaţia în care adunarea generală a acţionarilor “OMV Petrom” SA hotărăşte majorarea capitalului social al societăţii prin aport în numerar, Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, este mandatat să îşi tranzacţioneze, conform prevederilor legale în vigoare, drepturile de preferinţă. Tranzacţionarea drepturilor de preferinţă se face tot prin intermediar autorizat selectat prin licitaţie.
Liviu Luca, preşedintele Asociaţiei Salariaţilor “Petrom”, ne-a declarat: “Decizia statului de a-şi vinde acţiunile pe Bursă este o prostie. Contextul actual de pe piaţa noastră de capital este foarte prost pentru vânzare şi statul va obţine puţini bani. Toate acţiunile s-au depreciat puternic din cauza crizei în ultimul an. Cât despre vânzarea acţiunilor către salariaţii < Petrom >, autorităţile nu au mai făcut nimic, de multă vreme, ca să aprobe metoda prin care să se facă această tranzacţie. Nici salariaţii nu mai sunt atât de interesaţi să cumpere, pentru că piaţa de capital nu le mai oferă câştiguri atât de mari ca în perioada 2006-2008”.
Domnul Luca ne-a explicat că salariaţii vor plăti o acţiune “Petrom” la valoarea cu care a cumpărat “OMV” la momentul privatizării, respectiv 0,0525 de euro (0,2158 lei, la valoarea euro din momentul tranzacţiei). Astfel, pentru a cumpăra 8% din capitalul social al “Petrom” (circa 4,5 milioane de acţiuni), salariaţii ar trebui să aibă, în total, vreo 235 milioane de euro.
Liviu Luca a concluzionat: “De unde să se strângă atâţia bani pe criza asta? În plus, preţul actual al unei acţiuni < Petrom > pe Bursă nu le oferă salariaţilor câştiguri bune. Vânzarea către salariaţi avea sens când preţul oferit pe Bursă era de 2-3 ori mai mare decât cel de vânzare”.
Conform proiectului de hotărâre de Guvern, preţul acţiunilor vândute, şi după caz, preţul de tranzacţionare a drepturilor de preferinţă este stabilit şi recomandat de către intermediarul autorizat şi se aprobă de către comisia care va fi constituită pentru coordonarea procesului de vânzare. Comisia pentru coordonarea procesului de vânzare îi are în componenţă pe ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri – preşedinte; ministrul finanţelor publice; un secretar de stat din aparatul propriu de lucru al primului ministru, numit de primul ministru; şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie; secretarul de stat numit prin ordin al ministrului economiei.
Ieri, acţiunile “OMV Petrom” s-au tranzacţionat la Bursa de Valori Bucureşti, la preţuri cuprinse între 0,263 de lei şi 0,284 lei/acţiune.

Michaela Huber, purtător de cuvânt al “OMV”, ne-a declarat: “OMV deţine deja 51% din capitalul social al Petrom. De aceea, nu există o nevoie imediată de a creşte deţinerea OMV în cadrul Petrom. Cu toate acestea, suntem interesaţi (n.r. de vânzarea participaţiei statului în cadrul Petrom) şi vom comunica posibili viitori paşi”.

*  Ionuţ Popescu, Fondul Proprietatea:
Nu am avut discuţii cu Ministerul Economiei privind o eventuală achiziţie a pachetului la SNP
Ionuţ Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea, a spus, pentru ziarul BURSA, că nu a discutat cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei despre o posibilă achiziţia a pachetului de 11,84% din “Petrom” (simbol SNP) pe care statul intenţionează să îl vândă.
Fondul Proprietatea deţine 20,11% din acţiunile Petrom (SNP), în timp ce statul român are o participaţie de 20,63%. Fondul are disponibilităţi băneşti de circa 500 de milioane de euro ca urmare a nedistriburii de dividende în ultimii doi ani.
Ionuţ Popescu a mai spus că aşteaptă ca “Petrom” să vină cu o propunere concretă de majorare a capitalului social, înainte să ia o decizie privind oportunitatea participării la majorare: “Trebuie să avem o imagine limpede asupra sumei cu care Petrom va dori să majoreze capitalul social, la ce preţ/acţiune şi asupra ceea ce plănuieşte compania să facă cu banii obţinuţi din majorare”.

ziare.com: Statul vrea 450 de milioane de euro pentru 12% din Petrom

Statul roman vrea sa vanda participatiile minoritare la companiile de energie, printre care si Petrom. Statul va vinde pe piata de capital 6,7 miliarde de actiuni ce reprezinta 11,84% din capitalul actual al Petrom si estimeaza un venit de 450 de milioane de euro.

Participatia guvernului la cea mai mare companie romaneasca ar putea ramane in final la 0,5%, scrie Financiarul.

Masura vanzarii actiunilor Petrom este prevazuta intr-un proiect de hotarare elaborat de Ministerul Economiei.

Vanzarea se face in contextul in care actionarii majoritari ai Petrom, austriecii de la OMV, vor sa opereze o majorare de capital pentru sustinerea programului de investitii, estimat la peste un miliard de euro pe an, demers pe care statul, ca proprietar al 20,63% din Petrom, nu il poate sustine, din lipsa de fonduri.

“Ministerul Economiei si Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) actioneaza pentru diminuarea participatiilor statului la operatorii economici din portofoliu.

Totodata, datorita conjuncturii economice si a lipsei fondurilor necesare, Ministerul Economiei, in calitate de actionar al statului roman, nu isi poate mentine cota de participatie in cadrul operatorilor economici in cazul in care se hotaraste majorarea capitalului social al aces tora cu aport in numerar”, se arata in nota de fundamentare a proiectului.

money.ro: Videanu va scoate la vânzare 11,84% din acţiunile deţinute de stat la OMV Petrom

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern prin care intenţionează să vândă 11,84% din totalul de 20,64% de acţiuni pe care le deţine în prezent la producătorul de ţiţei şi gaze OMV Petrom.

“Pachetul de acţiuni precizat în proiectul de Hotărâre a Guvernului României ce poate fi oferit la vânzare prin mecanisme specifice pieţei de capital a fost determinat având în vedere faptul că la societatea comercială OMV Petrom SA, dintr-un pachet de acţiuni reprezentând 20,62 % din capitalul social, se păstrează în administrarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri un pachet de acţiuni reprezentând 8,8% din capitalul social, din care un pachet de acţiuni de până la 8% din capitalul social va fi oferit spre vânzare salariaţilor”, se arată în proiectul de act normativ postat miercuri pe site-ul MECMA.

Potrivit informaţiilor de pe Bursa de Valori Bucureşti, Ministerul Economiei deţine la OMV Petrom 20,64% din acţiuni.

Ministerul păstrează pachetul de acţiuni pentru a-l vinde salariaţilor “în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom SA, precum şi pentru modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societăţile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului”.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, declara în 21 aprilie că statul român va păstra o participaţie de cel puţin 8% la producătorul de ţiţei şi gaze Petrom. Ministrul spunea că toţi banii pe care statul îi va încasa în urma acestor vânzări de acţiuni vor merge în investiţii în infrastructură.

Un memorandum al Ministerului Economiei arată că statul îşi propune să obţină peste un miliard de euro prin vânzarea acţiunilor deţinute la mai multe companii din domeniul energetic.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. În anul 2009, cifra de afaceri a Petrom a fost de 3 miliarde euro, EBITDA (Venituri Înainte de Dobânzi, Taxe, Deprecieri şi Amortizări) a fost de 696 milioane euro. OMV, grupul energetic lider în Europa Centrală şi de Sud Est deţine 51,01% din acţiunile Petrom.

OMV activează în 12 ţări în domeniile de Rafinare şi Marketing şi în 17 ţări pe patru continente în domeniul de Explorare şi Producţie. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.

Gandul: Videanu nu bagă bani la Petrom, ci vinde şi din ce are acum

Ministerul Economiei va vinde 11,84% din acţiunile OMV Petrom /// foto: Reuters

ANUNŢ Statul român nu numai că nu va participa la majorarea de capital anunţată de austriecii de la OMV, ba chiar va vinde un pachet din acţiunile pe care le deţine în momentul de faţă

După ce directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, anunţase că va face majorarea capitalului social al companiei chiar dacă statul nu va participa la această operaţiune, Ministerul Economiei a anunţat că va vinde un pachet din acţiunile deţinute. În acest context, majorarea capitalului se va face exclusiv pe banii austriecilor de la OMV, acţionarul majoritar al companiei petroliere.

Ministerul condus de Adriean Videanu va vinde prin intermediul bursei un pachet de 11,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP), pentru că statul nu poate menţine participaţia de 20,63% la companie.

“Ministerul Economiei şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) acţionează pentru diminuarea participaţiilor statului la operatorii economici din portofoliu. Totodată, din cauza conjuncturii economice şi a lipsei fondurilor necesare, Ministerul Economiei, în calitate de acţionar al statului român, nu îşi poate menţine cota de participaţie în cadrul operatorilor economici în cazul în care se hotărăşte majorarea capitalului social al acestora cu aport în numerar”, potrivit notei de fundamnetare a unui proiect de hotărâre de Guvern.
În prezent, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) sunt listate acţiuni reprezentând 8,24% din capitalul social. Dacă luăm în calcul cotaţia bursieră de ieri, pachetul care va fi scos la vânzare valorează 2,4 miliarde de lei (aproximativ 575 milioane de euro).

La finele lunii trecute, acţionarii OMV Petrom au împuternicit conducerea executivă a companiei să majoreze capitalul cu 600 milioane de euro. Grupul austriac OMV a anunţat, de asemenea, că şi-ar putea majora participaţia, de la nivelul actual de 51%, prin achiziţia de drepturi preferenţiale acordate altor acţionari pentru suplimentarea capitalului.

Mariana Gheorghe a declarat săptămâna trecută că majorarea capitalului companiei cu 600 milioane de euro trebuie neapărat să se facă în acest an, indiferent dacă statul, prin Ministerul Economiei, participă sau nu.

Vocea Rusiei: Cererea de gaz: Regrese şi progrese

Agenţiile analitice internaţionale comunică scăderea record a extragerii mondiale de gaze. Anul trecut, aceasta s-a redus cu aproape 3,5%. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimele decenii.
Scăderea extragerii a fost declanşată, în principal, de reducerea cererii. Însă există şi o altă cauză: pe piaţă s-a intensificat concurenţa între diferite tipuri de combustibil. Unele state au mărit investiţiile în producţia de gaz natural lichefiat, în primul rând, pentru că această modalitate are o mai mare capacitate de concurenţă în comparaţie cu tranzitul prin conducte.Un alt necaz pentru furnizorii de gaze naturale, printre care se numără şi compania rusească Gazprom, este gazul de şist. Extragerea acestuia creşte în prezent, mai ales pe continentul american. Drept urmare, noile gazoducte de export şi proiectele scumpe în privinţa gazelor lichefiate pot să nu mai fie solicitate, iar corporaţiile de tipul Gazprom să sufere pierderi serioase. Gazul de şist nu este atât de periculos pe cât se spune, este convins Serghei Pravosudov, directorul Institutului rusesc de Energie Naţională.

„Costul extragerii gazului de şist este de aproximativ 150 dolari pentru mia de metri cubi, adică mai scump decât producţia de gaz tradiţional în Rusia. Însă din cauza faptului că gazul de şist este mai aproape de pieţe, a fost o afacere rentabilă. Mai târziu, datorită crizei, situaţia s-a schimbat puternic. Preţul la gazul de şist s-a redus. În prezent, în SUA el costă în jur de 140 de dolari pentru o mie de cubi. Se înţelege că este o ocupaţie nerentabilă să extragi gazul cu 150 de dolari şi să-l vinzi cu 140. De aceea, acele firme care au investit în gazul de şist, suferă acum pierderi serioase. Aşa că nu trebuie să ne aşteptăm în următorii ani la o creştere a extragerii de gaz de şist.

Experţii consideră că în următorii ani situaţia se va schimba puternic în folosul combustibilului tradiţional. Potrivit calculelor analiştilor, până în anul 2030 cota-parte a gazului în balanţa energetică va creşte de la 24 la 31%. Dar în schimb extragerea lui în ţările UE şi în Norvegia se va reduce cu până la 25%. Aşa că în viitorul apropiat Rusia va rămâne cel mai mare furnizor de combustibil în ţările europene.

RIA Novosti: Russian oil companies to pay fines for forcing up gasoline prices

Russian oil companies will not only have to pay fines for breaking antitrust laws by forcing up gasoline prices, but will also have to lower these prices, a Russian respected daily said on Wednesday.

Kommersant said that the total sum of fines for four Russian major oil companies was estimated by the Federal Anti-Monopoly Service (FAS) at around $1 billion.

On Tuesday, the presidium of the Higher Arbitration Tribunal held its first hearing on fines for oil companies over the issue.

The antitrust service has found four Russian oil companies, Rosneft, Gazprom Neft, LUKoil and TNK BP, which together dominate the market, to be in breach of antitrust legislation.

TNK BP representative Natalya Apolosova called for the presidium to hear the case not from a consumer standpoint but from the standpoint of law, stressing that “the decision will be a guide for other courts.”

The head of the Anti-Monopoly Service, Igor Artemyev, said that prices for petroleum products should not only cease to grow, but also should fall. Currently, according to the FAS, they are overpriced by 15-20%.

He stressed the fines are to be paid out of the oil companies’ profits and will not be passed on to the consumer.

In February 2009, the service accused the four companies of unjustifiably raising wholesale prices for petroleum products in late 2008-early 2009, and imposed fines on them ranging from 1.1 billion rubles ($35 million) to 1.5 billion rubles ($48 million).

tr.com: Russia looks at Northern Sea transport route

Rich in natural resources, the Arctic is becoming an increasingly attractive region for business. One of the ways to master the resource base is to revive the Northern Sea Route for shipping.

Russia will send a large-capacity tanker in September from Europe to South-East Asia via the Northern Sea Route. According to the country’s transport minister, the voyage will show the economic value of taking the shorter seaway rather than going through the Indian Ocean.

It is the shortest maritime passage between the Atlantic and the Pacific Ocean. Travelling along the top of Russia’s arctic coast takes only two thirds of the time it takes to go through the Suez canal to the south.

It also has the advantage of not being frequented by the sorts of pirates that lurk off the coast of Somalia.

But going north is not an easy route to travel; thick sea ice makes it all but impassable for normal vessels for most of the year.

And although the predicted effects of climate change are reviving the interest of ship owners, the project will still need significant funding, says Aleksandr Davydenko, Head of Federal Agency of Sea and River Transport.

“In the next five years we’ll need about 30 million dollars for navigation safety systems and more than one billion dollars for shipbuilding though it’s not the final cost.”

Russia’s Norilsk Nickel has constructed its own fleet to carry cargo the year around without needing icebreakers. The company’s next step is to build an ice class tanker to transport gas condensate, which is planned for 2011, explains Aleksey Tyukavin, Head of the Murmansk branch of Norilsk Nickel

“The cost of this tanker will be around 100 million euro. We’re going to export about 100 thousand tonnes of gas condensate from Dudinka to European market.”

Russia’s northern neighbours are also interested in the project, among them Denmark, the Netherlands and Norway, says Olav Hauge, Project Corridor, Northern Maritime Corridor.

“Our focus has been to make an arena for networking between not only Norwegian but also UK and the continent up to the Russian north and the industry in the north including commercial ports, including logistics services.”

The amount of transit that could travel the NSR is estimated to be about 9 million tonnes annually. This could be a significant competitive advantage for Northern countries, which will be able to get their products to the large markets in Europe and Asia more quickly and cheaply.

apa.az: Azerbaijani president approves Memorandum of Understanding on Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector project

Azerbaijan President Ilham Aliyev signed a decree approving the Memorandum of Understanding on Cooperation in the field of liquefied natural gas (LNG) and its transportation, signed April, 2010 in Bucharest (Romania).

According to APA-ECONOMICS, the Ministry of Industry and Energy is instructed to ensure the implementation of this memorandum. The Foreign Ministry of Azerbaijan is in charge of notifying the Romanian and Georgian sides of implementation of the internal procedures for the coming into force of the agreement.

Note that, the memorandum of understanding about the realization of AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) projects among Azerbaijan, Georgia and Romania was signed on April 13, in Bucharest.

trend.az: National infrastructures ministry director-general: Israel has clear interest to expand its ties with Azerbaijan in alternative and renewable energy sources

Israel is interested in increasing the number of gas suppliers to its market, National Infrastructures Ministry Director-General Shaul Zemach said in an interview with Trend by e-mail.

“We are interested in having more suppliers to the market place in order to strengthen our energy security,” Zemach said.

Zemach said Israeli gas market is privatized and the State of Israel can not purchase gas or oil by itself, since both have to be purchased by companies or other non state actors.

Regarding the possibility of acquiring Azerbaijani gas, Director-General of the Ministry said it is still early to determine anything as the negotiations between Azerbaijan and Turkey are not concluded yet.

According to Zemach, a year ago large gas reservoirs were discovered on the Israeli economic water.

“The studies show that these two big reservoirs contain around 250 BCM, which will be sufficient for Israeli market for the next 20-25 years,” Zemach said.
According to him, Israel has a clear interest to expand its ties with Azerbaijan in all fields and mainly in alternative and renewable energy sources.
He said this can be done through cooperation in research and development which Israel is ready to share. Through the years, Israel has invested tremendous resources in r&d of the solar energy as well as in water technologies and management, in order to provide the energy and water resources need of a small and isolated state. We are ready and interested to share our  vast experience in this fields,” Zemach said.

Speaking about Israeli-offered project on transportation of Azerbaijani oil via the Eilat-Ashkelon pipeline, Zemach said currently there is no progress on this frontier as the issue has to be explored and decided by the private sector which has to determine whether this project is visible and economic.
“The government has a clear interest to support this project, but as I have mentioned earlier, the oil and gas sectors are privatized and therefore, the companies themselves have to decide their economic interest in this project,” Zemach said.

Euro concerns offset US demand spurt: oil price gain dragged down by uncertainty in the eurozone

upstreamonline.com: Euro concerns weigh down oil gains

Oil hovered near $71 a barrel today as concern about Europe’s debt crisis and falling stock markets outweighed data showing US demand is surging.

“On the negative side, there was some report out of China about the percentage of assets that they would allocate to European bonds, a further sign of falling confidence in the euro area,” said Ben Westmore, a commodities analyst at National Australia Bank.

“Oil will largely follow equity markets. They are probably the foremost gauge about where confidence is at the moment. If you see falls and increased risk aversion and a move to the dollar, it’s going to have downward influence on oil as well.”

US crude for July fell 71 cents to $70.80 a barrel at 0206 GMT, while ICE Brent shed 61 cents to $71.13.

But US crude prices yesterday posted their biggest gain in nearly eight months, adding 4% to a one-week high near $72, after the Energy Information Administration said US oil-product supplies fell last week.

“We saw a very positive reaction in the markets in terms of the data flow,” Westmore said.

“The distillate stocks, when you account for seasonality, are still very high – we put them 30% above normal — but a fall in gasoline and distillates is a good sign. We are at least moving in the right direction.”

Oil demand in the US climbed almost 7% over the past four weeks, a government report showed yesterday, led by a 16% jump in demand for distillates, a category that includes diesel and heating oil.

“US oil demand is currently surging to a degree that has not been seen for many years,” Barclays Capital analyst Paul Horsnell said in a weekly report.

“The demand surprise has been of a very significant scale, and the most important element of that has been the whiplash upwards in diesel demand.”

Diesel consumption is an important gauge of economic activity because it is used for trucking and industry.

Investors were expected to look out for continued evidence of a rebound in US economic activity after reports yesterday showed a surge in durable goods orders and new home sales for April.

US preliminary first-quarter Gross Domestic Product figures will be published at 1230 GMT.

The data will show “whether the recovery is unfolding as expected,” Westmore said.

Crude stockpiles at the Cushing, Oklahoma, pricing point fell from record levels last week, the EIA report showed. But the nation’s total crude inventories gained a larger-than-anticipated 2.4 million barrels.

US crude is still down almost 19% from an early-May 19-month high above $87.

WSJ: Iraq’s Ex-Oil Chief Criticizes Baghdad Deals

he former head of Iraq’s largest state-owned oil company and advisor to the country’s oil ministry criticized long-term deals that Baghdad signed with international oil majors to develop some of its biggest fields, saying the country instead should have agreed to short-term technical deals.

“There is no clear national plan on how to develop these huge oil fields,” Jabbar Al Luaiby told Dow Jones Newswires in an interview.

BP PLC, Royal Dutch Shell PLC and Cnooc Ltd., Exxon Mobil Corp. and Italy’s Eni SpA have bagged deals with Iraq to develop fields in the war-torn country, which holds the world’s third-largest proven oil reserves after Saudi Arabia and Iran, according to BP.

Mr. Al Luaiby’s remarks could increase pressure on Baghdad to revise contracts awarded to foreign companies. Ayad Allawi’s Iraqiya bloc, which won the most seats in the recent parliamentary election, said it would like to review oil contracts signed with the majors.

“They’re huge deals that need the infrastructure, the potential and management which Iraq is currently lacking because of years of war, economic sanctions and destruction,” said Mr. Al Luaiby, who recently left his position as an advisor to Iraq’s oil minister.

He added that international oil companies can still play a part in tapping Iraq’s vast resources once better infrastructure and oversight is in place. Foreign investment could help reverse the impact of two decades of war, sanctions and neglect on Iraq’s oil industry.

A spokesman for Iraqi Oil Minister Hussain Al Shahristani declined to comment on Mr. Al Luaiby’s remarks.

Two auctions held last year led to the award of 11 major oil deals to international oil companies. Baghdad hopes the contracts will boost capacity to close to the 12 million barrels a day that Saudi Arabia pumps, from the country’s current 2.5 million barrels a day. The 20-year deals give companies costs for development and remuneration for each barrel pumped.

Mr. Al Luaiby argues that Baghdad instead should have offered short-term technical deals originally negotiated with oil companies but canceled in 2008.

The veteran Iraqi oil technocrat, who was head of South Oil Co., or SOC, between 2003 and 2008, also said the current decline in Iraq’s crude oil production from southern Iraq was “expected” because of failure to drill new wells and repair hundreds of existing spigots.

Iraq’s exports in April of Basra Light crude dropped to 1.42 million barrels a day, a fall of 100,000 barrels from the previous month, according to officials. Output is expected to remain lower throughout the summer as the hot climate makes production harder.

“I told them several times that production would decline if we don’t move quickly to check it,” Mr. Al Luaiby said.

A popular tribal figure in Basra, Mr. Al Luaiby played a lead role in rebuilding the country’s southern oil fields after the 2003 invasion. Headquartered in Basra, SOC is Iraq’s largest state-run oil company accounting for 70% of total output.

Tags: , ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter