revista presei pe energie 27 aprilie

2011/04/27

Hotnews: Cum va putea Romania sa exporte gaze in Moldova printr-un gazoduct care va fi construit chiar din acest an

Romania si Republica Moldova vor sa demareze chiar in acest an constructia gazoductului Ungheni-Iasi, o conducta prin care vor putea fi realizate atat importuri, cat si exporturi de gaze. Informatia nu este o noutate pentru cetatenii din Moldova, mai ales ca, in ultimele luni, oficialii din aceasta tara au tot facut declaratii pe aceasta tema. Spre deosebire de moldoveni, oficialii romani au omis sa vorbeasca, in ultima vreme, despre stadiul acestui proiect, chiar daca trei sferturi din conducta se afla in responsabilitatea Romaniei. Au fost facute publice atat detalii tehnice, cat si financiare, insa informatiile au fost transmise doar de autoritatile din Moldova. Contactati de HotNews.ro, oficialii din Ministerul Economiei din Romania au confirmat faptul ca lucrarile la gazoduct ar putea incepe din 2011.

Discutiile dintre cele doua state pe marginea construirii conductei de interconectare sunt mai vechi, proiectul fiind inclus si in strategia energetica realizata in 2007 de Guvernul roman. De asemenea, despre acest proiect s-a vorbit, la modul general, la inceputul anului trecut, cand presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat o vizita in Moldova. Atunci, sefii celor doua state au convenit ca in cadrul politicii de vecinatate sa fie realizat proiectul de punere in functiune a transportului de gaze Drochia – Ungheni – Iasi. In luna mai 2010, fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, a efectuat, de asemenea, o vizita in Republica Moldova, convenind cu premierul Vlad Filat construirea gazoductului.

Intre timp, au fost facuti pasi importanti in realizarea proiectului. Insa, aceste demersuri au fost facute cunoscute doar in Moldova, nu si in Romania, ceea ce arata ca peste Prut proiectul este privit cu mai mult entuziasm decat dincoace de Prut.

  • Pentru Moldova, acest proiect este foarte important. De altfel, chiar prim-ministrul Vlad Filat a vorbit despre importanta acestui proiect pentru consolidarea securitatii energetice a Republicii Moldova si obtinerea in perspectiva a accesului la surse alternative de aprovizionare cu gaze. Interconectarea mai poate fi avantajoasa si din perspectiva dezvoltarii depozitului subteran de gaze naturale de la Margineni, care ar putea asigura alimentarea cu gaze a unor localitati din zona de granita cu Romania. Altfel spus, Moldova se va putea aproviziona cu gaze din Romania in cazul in care securitatea energetica impune acest lucru. Moldova importa gaze din Rusia la pretul de 320 de dolari/1.000 metri cubi, in timp ce gazele romanesti costa 165 dolari/1.000 metri cubi.
  • Pentru Romania, acest gazoduct inseamna un nou traseu pentru gazele venite de la Gazprom.

Potrivit presei moldovene, reprezentantii Ministerului Economiei al Republicii Moldova au afirmat, la sfarsitul lunii martie, ca in 2011 va incepe constructia conductei de gaz Ungheni-Iasi pe ambele directii (n.red. si de import si de export). Costul gazoductului este estimat la circa 20 milioane euro. Aceeasi oficiali spun ca un grup de lucru comun a selectat deja un traseu estimativ cu o lungime totala de 40 km, dintre care 31 km-  pe teritoriul Romaniei si 9 km – pe teritoriul Republicii Moldova.

Gazoductul Ungheni-Iasi va fi construit cu o sustinere financiara din partea Uniunii Europene in cadrul Programului de cooperare transfrontaliera Moldova-Romania. Conform prevederilor, in realizarea proiectului vor fi implicate companiile Transgaz (Romania) si Moldovagaz (Republica Moldova). De altfel, exista un comunicat de presa al Ministerului Economiei din Moldova care arata vicepremierul Valeriu Lazar a discutat cu reprezentantii BERD posibilitatea cofinantarii constructiei gazoductului Ungheni-Iasi.

Costul estimativ al proiectului se ridica la 19-20 de milioane de euro. O parte din fondurile necesare, in suma de 7 mil. euro urmeaza a fi alocate de catre Comisia Europeana prin intermediul Programului Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova, 3 mln. euro pentru Republica Moldova si, respectiv, 4 mln. euro pentru Romania. In prezent, este in proces de elaborare studiul de fezabilitate al proiectului.

  • “Constructia gazoductului reversibil a fost agreata si inclusa in Protocolul de colaborare moldo-roman din 24 mai 2010 si in Memorandumul dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri al Romaniei, din 25 octombrie 2010. Scopul principal al gazoductului este de a asigura o sursa alternativa de livrare a gazelor naturale in sistemele de transport gaze ale ambelor tari”, se mai arata in comunicatul care a fost transmis presei din Moldova pe 24 februarie.

O luna mai tarziu, viceministrul Economiei Ilarion Popa a spus ca lucrarile vor fi demarate in 2011. Studiul de fezabilitate privind constructia gazoductului Ungheni-Iasi urmeaza a fi prezentat in iunie 2011, mai titreaza presa de la Chisinau.

Contactati de HotNews.ro, oficialii Ministerului Economiei din Romania au confirmat detaliile prezentate de presa din Moldova. Acestia au precizat ca cei 31 de kilometri de conducta de pe teritoriul Romaniei necesita costuri de circa 14 milioane de euro. In ceea ce priveste exporturile de gaze, oficialii romani spun ca este vorba de alimentarea provizorie a Republicii Moldova in situatii de criza.

Autoritatile romane nu vor mai putea tine prea mult timp in frau exporturile de gaze naturale. Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure  transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii  aprovizionarii. In aceste conditii, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si “fluxul invers”, ceea ce inseamna  permiterea exporturilor de gaze, a declarat pentru HotNews.ro Corneliu Condrea, director in cadrul Ministerului Economiei. Potrivit acestuia, trebuie  facilitate fluxurile de gaze naturale pe ambele sensuri, atat prin conducta Arad-Szeged, cat si viitoarea conducta Giurgiu-Ruse. Dar nu numai. Ar putea fi  construite conducte de interconectare pe ambele sensuri cu Moldova, dar si cu Serbia, chiar daca nu sunt state membre UE.

e-nergia.ro: Pe ce energie mizează România în următorii 25 de ani

Energia nucleară şi regenerabilele par să fie miza politicii energetice de la Bucureşti în perioadă 2011-2035, potrivit draftului de strategie energetică publicat de Ministerul Economiei.

În următorii 25 de ani vor fi puse în fucţiune capacităţi instalate în zona nuclerară de 3.400-4.600 MW, potrivit datelor din strategie, ceea ce înseamnă că, luând în considerare sursele clasice de energie, capacitatea instalată pe nuclear va creşte cel mai mult, raportat la toate celelalte surse clasice de energie electrică. Astfel, dacă anul acesta în România sunt 1.413 MW instalaţi, în 2035 vor fi 5.053 MW, rezultaţi din finalizarea a două grupuri de câte 720 MW la Cernavodă (finalizate până în 2020) şi din construcţia unei centrale nucleare noi, până în 2030.

Pe zona hidro, strategia anticipează apariţia a 1.400 MW noi în hidrocentrale clasice, construiţi într-un ritm de 250-300 MW la fiecare cinci ani. Astfel, la orizontul anului 2035, capacitatea totală a hidrocentralelor din România va fi de 7.869 MW, faţă de cei  6.469 MW de azi. La aceştia se adaugă şi cei 1.000 MW care vor fi construiţi la hidrocentrala cu acumulare prin pompaj pe care Guvernul vrea s-o construiască la Tarniţa Lăpuşteşti (două grupuri a câte 250 MW în perioada 2016-2020 şi alte două până în 2025).

Pe partea termo, puterea instalată va scădea. Astfel, dacă anul trecut România avea, cel puţin scriptic, 12.542 MW instalaţi în termocentrale, capacitatea va scădea până la 8.628 MW în 2025 urmând să crească până la 9.911 MW în anul 2035. În această perioadă vor fi construiţi 5.960 MW noi, dar, lucru care dă de gândit asupra viitorului sistemului de încălzire din oraşe, capacitatea instalată în centralele de cogenerare va scădea la mai puţin de jumătate (2.366 MW în 2035 faţă de 4.900 MW la finalul anului trecut). În condiţiile în care ANRE tocmai ce a inclus în facturile populaţiei o contribuţie pentru dezvoltarea cogenerării de înaltă eficienţă, peste 400 MW din centralele pe cogenerare vor dispărea până în 2015, potrivit strategiei).

Boom-ul va fi pe partea de regenerabile, cu o creştere a puterii instalate pe peste 11 ori în următorii 25 de ani, cea mai mare raportat la toate sursele de obţinere a energiei electrice pe care la are România. Anul trecut, erau, potrivit strategiei, instalaţi 560 MW, iar în 2035 capacitatea instalată totală pe zona de regenerabile va ajunge la 6.075 MW.  Ca mai mare capacitate va fi, evident, pe eolian-5.000 MW din cei 6.075, centralele electrice fotovoltaice având o capacitate de doar 490 MW iar cele pe biomasă de 585 MW.

e-nergia.ro: Ce s-ar întâmpla dacă piețele de gaz și electricitate s-ar liberaliza imediat

SAR a făcut un scenariu al efectelor liberalizării imediate a pieţelor de gaz şi electricitate, bazate pe un sondaj printre experţii din sistem.

Preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici ar creşte cu 25%, pentru întreprinderile mici ar scădea cu 35%, iar pentru marii consumatori ar rămâne în general neschimbate, cu excepţia celor plătite acum de “două companii mari din industria oţelului şi aluminiului, care ar vedea o creştere a preţurilor de aproximativ 80% faţă de ceea ce primesc acum”. Concluzia aparţine Societăţii Academice din România (SAR), unul dintre cele mai active think-tankuri din România şi este rezultatul chestionării mai multor jucători importanţi din sectorul energetic.

Cele două companii la care SAR face referire, dar nu le nominalizează sunt Alro şi Arcelor Mittal, care primesc acum energie electrică de la Hidroelectrica.

Pe partea de ofertă, SAR apreciază că proiecte care ar genera o producţie de până la 50 TWh ar putea deveni profitabile, până în 2020, fără a se sprijini excesiv energiile regenerabile: 13TWh în ferme eoliene, 30-32 TWh în termocentrale pe cărbune şi gaz, 2TWh în hidro. “Fără liberalizare şi în condiţiile actuale, nu s-ar investi mai nimic cu excepţia energiei eoliene, care ar beneficia de sprijin excesiv şi ar cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului” spun cei de la SAR.

Pentru gaz, preţurile actuale sunt de 160 USD/1000 m3 de gaz din producţia internă şi 400 USD/1000 m3 preţul de import de la Gazprom. În cazul în care pieţele ar fi liberalizate, preţurile de import al gazelor vor scădea, eventual, cu 20% (în prezent, Gazprom stabileşte preţurile ştiind că guvernul român îşi adaptează preţul la gazul de producţie internă, pentru a menţine media la un nivel rezonabil, spun cei de la SAR). Producătorii interni ar creşte, probabil, preţurile cu aproximativ 30%. Aceasta înseamnă că preţurile gazului pe piaţa internă ar ajunge la 210 USD şi preţurile de import la 320 pentru început, în special pentru că furnizorii interni ar vrea totuşi să dea unele reduceri pentru marii consumatori. În timp, preţurile de pe piaţa internă şi de import ar converge, dar nu imediat.

Pe partea de ofertă, cei de la SAR spun că ar deveni viabilă exploatarea de resurse de gaze din Marea Neagră iar investiţiile în depozite ar deveni profitabile.

Bursa: IRE: Liberalizarea pieţei de energie poate duce la economii

Liberalizarea pieţei de energie poate conduce la economii importante, dar numai dacă aceasta se va face aşa cum trebuie, a declarat, ieri, Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: “Sunt elemente care pot duce la economii dacă liberalizarea se face corect. Mă gândesc la contracte sub preţul pieţei etc. Pe de altă parte, avem această distorsiune uriaşă între consumatorul casnic şi consumatorul economic. Este clar că, la ora actuală, consumatorul casnic este avantajat. Dacă procesul este dus cu probitate la final, dacă se întăreşte acel ajutor social ţintit este posibil ca acele creşteri de preţ la consumatorul cas-nic să nu fie exagerate, într-o primă fază”. Preşedintele IRE a menţionat faptul că nimeni nu poate garanta că după liberalizarea pieţei de energie vor exista preţuri suportabile

Bursa: Europenii ne somează să dăm drumul exportului de gaze

Ministerul Economiei a primit, de la Comisia Europeană, o scrisoare în care i se cer explicaţii cu privire la motivul pentru care România nu permite exportul de gaze, susţin surse din piaţa de energie. Scrisoarea din 14 aprilie este un demers preliminar unei noi proceduri de infrigement pe care Comisia Europeană o va des-chide în domeniul energetic, după cea care vizează liberalizarea pieţei de gaze şi a celei de electricitate.
Sursele noastre mai susţin că documentul primit de Minis-terul Economiei nu stipulează clar că legea noastră interzice exporturile de gaze, ci sugerează că această operaţiune este împiedicată de faptul că operatorilor le este impus un anumit coş de consum şi un anumit preţ scăzut pentru gazele din producţia internă.
Ieri, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, a anunţat, în cadrul unui seminar Focus Energetic, că a iniţiat o lege prin care cere interzicerea exporturilor de gaze în condiţiile liberalizării pieţei pentru toţi agenţii economici. Domnia sa afirmă că îşi bazează proiectul de act normativ pe faptul că avem Rusia ca unică sursă de import, care impune politic un anumit nivel de preţ, în funcţie de relaţia pe care o are cu ţara consumatoare.
Deputatul PSD a explicat: “Astfel, până nu ne diversificăm aprovizionarea prin gazoductele Nabucco şi AGRI şi până când economia noastră nu iese din criză, mi se pare just să nu permitem exportul de gaze. Exportul ar fi acum o lovitură de graţie aplicată economiei noastre pentru că pune o presiune suplimentară pe preţul care va fi plătit de firme, iar industria trebuie să se adapteze oricum unor preţuri mai mari pentru gaze după liberalizarea pieţei”.
România nu poate, deocamdată, să exporte gaze întrucât nu dispune de capacitatea tehnică de a livra gaze ţărilor vecine. Transgaz lucrează, în prezent, la adaptarea conductelor de import pentru a permite aceste operaţiuni.
Gazoductele Nabucco şi AGRI, proiectate să aducă gaze din zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu, vor deveni funcţionale în câţiva ani.

Bursa: România aşteaptă noi investiţii turceşti în infrastructura energetică

România aşteaptă noi investiţii turceşti în infrastructura rutieră şi în domeniul energetic, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, în conferinţa de presă susţinută cu omologul turc Ahmet Davutoglu, în cadrul vizitei de lucru întreprinse la Ankara. Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: “Aşteptăm noi investiţii turceşti în infrastructura rutieră şi în domeniul energetic în România. De altfel, ţările noastre vor să se interconecteze pe toate nivelurile, avem în plan un proiect de cablu submarin de electricitate, o linie ferată între Constanţa şi Istanbul, o linie de feribot, un proiect de transport al energiei electrice prin Bulgaria, deci nu ducem lipsă de proiecte ambiţioase, iar în fruntea lor se află Nabucco (gazoductul – n.r.)”.
Cei doi miniştri au reiterat sprijinul ferm pentru concretizarea gazoductului Nabucco, ca parte a coridorului sudic. Totodată, a fost propusă constituirea unui grup de lucru pentru identificarea şi promovarea unor proiecte de cooperare pe terţe pieţe, în special în zona Orientului Mijlociu şi Asia Centrală. Ministrul român de Externe a reafirmat propunerea privind realizarea cablului electric submarin Constanţa – Istanbul, subliniind că acesta poate deveni un proiect important pentru regiune.

money.ro: OMV Petrom va plăti acţionarilor dividende de peste un miliard de lei din profitul de anul trecut

OMV Petrom (SNP) va acorda acţionarilor dividende totale de peste un miliard de lei din profitul înregistrat anul trecut, nivel apropiat cu cel din 2008, ultimul an în care producătorul de petrol şi gaze a alocat investitorilor astfel de beneficii.

Propunerea a fost aprobată marţi de AGA OMV Petrom, au declarat pentru MEDIAFAX surse din acţionariarul companiei.

Acţionarii vor primi dividende cu o valoare brută pe acţiune de 0,0177 lei.

Anul trecut OMV Petrom a avut un profit net, calculat după standardele româneşti de contabilitate, RAS, de 1,79 miliarde de lei. Conform standardelor internaţionale de raportate financiară, IFRS, profitul OMV Petrom a fost de 2,19 miliarde lei, de 2,6 ori mai mare comparativ cu 2009.

OMV Petrom a acordat ultima oară dividende în 2008, din profitul înregistrat în anul 2007. Atunci compania a distribuit acţionarilor suma de 1,081 miliarde lei, reprezentând 60,84% din profitul net din 2007, de 1,778 miliarde lei, calculat după standardele româneşti de contabilitate. Valoarea dividendelor, de câte 0,0191 lei/acţiune, a fost cea mai mare de la listarea companiei la BVB.

Grupul austriac de petrol şi gaze OMV a aprobat şi bugetul de venituri şi cheltuieli al OMV Petrom pentru anul în curs.

OMV Petrom a bugetat pentru acest an un profit net calculat după standardele româneşti de contabilitate de 2,316 miliarde de lei, mai mare cu 29,3% faţă de câştigul consemnat anul trecut, la o cifră de afaceri în scădere cu 9%.

Conform standardelor internaţionale, profitul net al OMV Petrom a fost anul trecut de 2,19 miliarde lei, de 2,6 ori mai mare comparativ cu 860,2 milioane lei în 2009.

De asemenea, OMV Petrom estimează că în acest an va înregistra o cifră deafaceri fără accize calculată conform standardelor româneşti de contabilitate de 12,69 miliarde de lei, în scădere cu 9% faţă de 13,95 miliarde de lei anul trecut.

OMV Petrom este controlat în proporţie de 51% de grupul austriac de petrol şi gaze OMV. Ministerul Economiei are 20,6% din acţiunile OMV Petrom, iar Fondul Proprietatea deţine o participaţie de 20,11%, restul titlurilor fiind listate la bursă.

Totodată, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare are o participaţie de 2,03% din capital.

Cele mai recente tranzacţii cu titlurile OMV Petrom au fost derulate la BVB la 22 aprilie, la preţul de 0,43 lei pe unitate, în creştere cu 1,15% faţă de referinţă. La această cotaţie compania are o capitalizare de 24,3 miliarde de lei.

Bursa: 5% din gazele naturale din lume sunt irosite

GE a dat publicităţii un studiu potrivit căruia aproximativ 5% din producţia mondială de gaze naturale se pierde în fiecare an prin arderea sau “arderea cu flacără deschisă” a gazelor nefolosite-o cantitate echivalentă cu 30% din consumul Uniunii Europene şi 23% din consumul Statelor Unite. Arderea gazelor cu flacără deschisă emite 400 milioane tone de CO2 pe an, cantitate egală cu cea emanată de 77 milioane de automobile, fără a produce energie termică sau electrică utilă, informează un comunicat de presă transmis redacţiei.
Studiul “Reducerea gazelor arse cu flacără deschisă: tendinţe globale recente şi considerente privind politicile” arată că există deja tehnologiile necesare dezvoltării unei soluţii. În funcţie de regiune, acestea pot fi reprezentate de soluţii pentru producţia de energie, reinjectarea gazelor, dezvoltarea sistemului de conducte şi energie distribuită.
“O atenţie sporită şi eforturi concertate la nivel global-concretizate şi în parteneriate, politici clare şi tehnologii inovatoare-ar putea duce la eliminarea în mare parte a arderii pe scară largă a gazelor cu flacără deschisă în doar cinci ani”, a declarat Michael Farina, director de programe în cadrul GE Energy.

Tags: , , ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter