revista presei pe energie 26 octombrie

2010/10/26

Hotnews: Guvernul a autorizat producatorii de energie sa imprumute carbune si pacura din rezerva de stat

Companiile energetice si centralele de energie termica au primit acordul Guvernului pentru a scoate de la rezerva de stat, cu titlu de imprumut, o cantitate totala de 1,6 milioane tone carbune si peste 178.000 tone pacura, considerandu-se ca stocurile actuale sunt insuficiente pentru sezonul rece, informeaza Mediafax.

Pe lista companiilor subordonate Ministerului Economiei si CET-urilor administrate de autoritatile locale care vor putea imprumuta combustibilii au fost incluse Termoelectrica (pentru 30.000 tone pacura), Electrocentrale Bucuresti (50.000 tone pacura), Electrocentrale Galati (15.500 tone pacura), Electrocentrale Deva (1.000 tone pacura), Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (377.000 tone carbune si 10.429 tone pacura), complexul energetic Craiova (300.000 tone carbune si 4.500 tone pacura), complexul energetic Turceni (150.000 tone carbune), complexul energetic Rovinari (1.000 tone pacura), CET Arad (100.000 tone carbune), CET Hidrocarburi Arad (5.000 tone pacura).

Pe lista mai figureaza CET Bacau (250.000 tone carbune si 5.619 tone pacura), CET Brasov (150.000 tone carbune), Uzina Termoelectrica Giurgiu (5.000 tone pacura), CET Govora (200.000 tone carbune si 3.000 tone pacura), CET Iasi (12.824 tone pacura), Electrocentrale Oradea (60.000 tone carbune si 5.000 tone pacura), Dalkia Termo Prahova (14.000 tone pacura), Termica Suceava (4.000 tone pacura), Colterm Timisoara (100.000 tone carbune si 4.000 tone pacura), Terma Serv Alexandria (2.000 tone pacura) si Modern Calor (6.000 tone pacura).

Pentru CET Bacau, CET Brasov, Colterm Timisoara, CET Iasi si Electrocentrale Oradea, imprumutul este posibil numai dupa restituirea, cu termen limita pana la 31 mai 2011, a cantitatilor de combustibili contractate anterior, conform unei ordonante de urgenta adoptate recent de Guvern.

Combustibilii vor fi imprumutati pana la 31 octombrie 2011, cu plata unei penalitati de intarziere de 1% pe zi din valoarea produsului dupa expirarea termenului de restituire a imprumutului. Pana la dezdaunarea integrala a Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat, companiile si CET-urile vor suporta majorari de intarziere la plata la nivelul celor prevazute pentru creantele bugetare, precum si dobanzi la nivelul pietei, percepute pe toata perioada derularii imprumutului.

Decizia este justificata de Guvern prin faptul ca actuala capacitate utila reala de stocare din centrale este ocupata in proportie de 70% la carbune, respectiv 50% la pacura, de stocurile rezerva de stat, fiind insuficienta pentru asigurarea unei functionari in bune conditii in perioada de iarna, precum si prin faptul ca pornirea instalatiilor de termoficare si cresterea consumului prognozat de energie electrica pe perioada iernii vor majora consumul mediu zilnic si lunar de carbune si pacura, afectand astfel procesul de aprovizionare cu combustibili.

In luna ianuarie, Guvernul a autorizat companiile energetice si CET-urile sa imprumute din rezerva de stat, pana la 31 octombrie 2010, 1,9 miliarde tone carbune energetic si 172,9 milioane tone pacura.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat insa atunci ca societatea de termoficare Termica Suceava nu este interesata sa foloseasca pacura din rezerva de stat, centrala functionand in special pe carbune, si nu pe gaz metan.

EVZ: Datoriile Rompetrol se tranşează în instanţă

Ministerul Finanţelor a ales calea tribunalelor pentru a recupera cele 516 milioane de euro de la Petromidia, deschizând 16 dosare până acum.
Potrivit acestora, MFP nu a fost încă înscris ca acţionar în companie, întrucât toate înregistrările la Registrul Comerţului au fost blocate. “Noi arătăm în ce mod ne sunt prejudiciate interesele şi solicităm neînregistrarea lor”, au menţionat sursele.

Avocaţii Finanţelor au de luptat la bară cu trei mari case de avocatură: Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, Muşat şi Asociaţii, respectiv Şova şi Asociaţii. Tranşarea în instanţă a problemei datoriilor Rompetrol către stat ar putea dura ani buni, astfel că şi banii în conturi ar veni la fel de greu, în caz de câştig. În plus, dacă va angaja case mari de avocatură, statul va trebui să suporte costuri mari.

Acţionarul majoritar al companiei petroliere, respectiv grupul de stat kazah KazMunaiGaz, spune că vrea să ajungă la o înţelegere cu autorităţile române, respectiv să găsească o soluţie “reciproc avantajoasă”. 

Kazahii vor să negocieze

“Compania a înaintat Ministerului Finanţelor propunerea de răscumpărare a acţiunilor la o valoare echitabilă, eventual parte din ele să fie achitate în produse petroliere, fără însă ca aceasta să reprezinte o obligaţie din partea Grupului”, ne-au transmis reprezentanţii Rompetrol.

Potrivit acestora, ultima ofertă a fost transmisă ministerului la data de 1 octombrie. Astfel, compania s-a oferit ca din preţul total al acţiunilor, ce va fi determinat potrivit regulilor internaţionale de evaluare, circa 100 milioane dolari să fie achitate în avans. Banii vor fi plătiţi “imediat ce înţelegerea părţilor, structurată într-o manieră compatibilă cu normele interne şi europene, va fi aprobată prin lege”, au completat oficialii grupului.

Deocamdată, din câte se pare, oferta companiei petroliere nu e agreată de autorităţile române. Astfel, “Ministerul Finanţelor Publice nu a răspuns oficial niciuneia din propunerile avansate”, au mai punctat aceştia. Totuşi, kazahii aşteaptă un dialog cu autorităţile române şi numirea unei comisii interministeriale pentru negocieri în vederea tranşării acestei probleme. 

ISTORIC

Cum l-a ajutat statul pe Patriciu

Datoriile bugetare ale Petromidiei, în valoare de 570 milioane euro, au fost anulate în octombrie 2003, în locul lor fiind emise obligaţiuni în favoarea statului, scadente la 30 septembrie 2010.

“Celebra” OUG nr. 118/2003 a fost semnată de premierul de atunci Adrian Năstase, de ministrul economiei, Dan Ioan Popescu, şi de cel al finanţelor, Mihai Tănăsescu. Dinu Patriciu îşi asumase datoriile rafinăriei la privatizare, în 2000, plătind în schimb doar 50,5 milioane dolari.

În 2007, a vândut 75% din grupul Rompetrol, din care face parte şi Petromidia, grupului KazMunai- Gaz. Acesta a achitat doar 54 milioane euro, de restul datoriei oferind statului un pachet de 44,7% din acţiuni la rafinărie.

Mediafax: Nabucco va face lobby la UE pentru suplimentarea fondurilor necesare construcţiei gazoductului

Consorţiul care construieşte gazoductul Nabucco va face lobby la Uniunea Europeană (UE) pentru obţinerea unor finanţări suplimentare faţă de cele 200 milioane de euro acordate deja de UE, a declarat luni purtătorul de cuvânt al consorţiului, Christian Dolezal.

“Ştim că gazul pentru Nabucco este acolo, există. Vom avea nevoie de gazul din Azerbaijan şi nordul Irakului. Din Azerbaijan am putea lua pentru început opt miliarde metri cubi, iar din Irak 10 miliarde metri cubi de gaz”, a afirmat Dolezal, la Bucureşti, la o întâlnire cu presa.

UE a alocat anul trecut 200 milioane euro pentru gazoductul Nabucco.

Dolezal a adăugat că şi Turkmenistanul ar putea fi un furnizor de gaze pentru Nabucco, de asemenea şi Egiptul şi Turcia, care dispune de suficiente gaze şi depozite de înmagazinare.

“Cel mai realistic scenariu în privinţa aprovizionării cu gaze a Nabucco este ca furnizorii să fie Irakul, Azerbaijanul şi Turkmenistanul. Deocamdată nu vor fi gaze din Iran, dar, dacă situaţia politică de acolo se va schimba, în zece ani, cine ştie?”, a adăugat Dolezal.

Construcţia Nabucco ar trebui să înceapă în 2012, urmând să fie dat în folosinţă trei ani mai târziu. Primele acorduri cu furnizorii de gate sunt estimate să fie încheiate la începutul anului 2011.

Proiectul european Nabucco, investiţie evaluată la 7,9 miliarde euro, va alimenta pieţele din Europa cu gaze naturale din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Proiectul, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, este derulat de un consorţiu format din companiile Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania), Transgaz (România).

Adevarul: Nabucco dă vina pe Azerbaidjan pentru întârzieri

Consorţiul Nabucco, din care face parte şi România prin intermediul Transgaz, a decalat recent, din nou, termenele-cheie din proiect. Astfel, construcţia conductei nu va mai începe în 2011, ci abia un an mai târziu, iar funcţionarea propriu-zisă a gazoductului ar putea fi posibilă abia în 2015.

Aceasta după mai mulţi ani în care singurul lucru concret a fost semnarea acordului interguvernamental în iulie 2009, iar numărul celor care se îndoiesc că vor exista suficiente gaze care să umple conducta este în creştere.

Christian Dolezal, purtătorul de cuvânt al consorţiului, recunoaşte că obstacolele sunt atât de natură politică, cât şi comercială. „Nabucco este un proiect multinaţional foarte complex şi avem nevoie de stabilitatea cadrului politic şi de aprovizionarea cu gaze. Este un proiect complet nou prin ţări care nu au fost conectate până acum, Turcia nu este membră a UE, nici Bulgaria şi România nu erau când am început discuţiile”, a spus ieri Dolezal, într-o întâlnire cu presa la Bucureşti.

Totodată, el a arătat că nici Azerbaidjanul, ţară de la care Nabucco aşteaptă opt miliarde de metri cubi de gaze din totalul de 31 de miliarde, nu este pregătit încă să livreze gaze prin noua conductă. „Avem Azerbaidjan ca potenţial furnizor. Şi ei trebuie să ia decizia de investiţie, iar dacă ei investesc în Shah Deniz II (zăcământ important de gaze – n.r.) în 2011, pot extrage primele gaze în 2015- 2016. Deci trebuie să ne aliniem eforturile noastre cu furnizorii, pentru că nu vrem o ţeavă goală”, a subliniat oficialul Nabucco.

Costul total, revizuit cu 10%

De cealaltă parte a conductei, Azerbaidjanul promite gaze tuturor proiectelor. Aceeaşi cantitate de opt miliarde de metri cubi de gaze azere pe care se bazează Nabucco a fost vehiculată de oficialii de la Baku şi când a venit vorba de proiectul AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor ajunge în Europa prin Georgia şi România. „Una e să promiţi, alta e să negociezi”, răspunde Dolezal la această problemă. În viziunea sa, AGRI este un proiect fezabil doar pentru transportul unor cantităţi mici de gaze, utilizate în special pentru echilibrarea pieţei, şi doar complementar conductei Nabucco.

Dolezal a mai arătat că acţionarii consorţiului Nabucco negociază cu companiile care dezvoltă zăcământul Shah Deniz II (BP, Statoil, SOCAR, Total) semnarea unor contracte de aprovizionare cu gaze din Azerbaidjan, care s-ar putea concretiza în primul trimestru al anului viitor.

În ceea ce priveşte costul total al proiectului Nabucco, estimat la 7,9 miliarde de euro, Dolezal spune că, anul viitor, când se va lua decizia finală de investiţii, acesta va fi revizuit. „Această estimare a fost făcută în 2008, când preţul petrolului era extrem de ridicat. Între timp, pieţele au scăzut şi au început din nou creşterea. Costul total ar putea fi revizuit cu plus-minus 10%”, a mai spus oficialul Nabucco.

Iranul rămâne pe dinafară

Pe lângă Azerbaidjan (opt miliarde de metri cubi) şi Irak (10 miliarde de metri cubi), alte potenţiale surse pentru Nabucco sunt gazele din Turkmenistan, după realizarea unei conducte transcaspice. Nici gazele ruseşti nu sunt excluse. În schimb, Iranul a fost scos de pe lista potenţialilor furnizori, unde figura la începutul proiectului, din cauza programului său nuclear.

Jumătate de miliard de euro în România

Conducta Nabucco va traversa România pe teritoriul a cinci judeţe: Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Investiţia pentru construirea celor 469 de kilometri de conductă din România se va ridica la 500 de milioane de euro.

EVZ: Ce probleme ameninţă proiectele AGRI şi Nabucco

Proiectele noilor rute de transport al gazelor naturale caspice către Europa via România ridică încă mari semne de întrebare în ceea ce priveşte realizarea lor.
Potrivit acestuia, gazoductul ar putea fi completat cu gaze din Egipt, printr-o conductă transarabă care va fi finalizată anul viitor. Şi gazul rusesc, furnizat prin conducta Blue Stream, ar putea fi transportat prin Nabucco, prin conectarea celor două conducte, a mai spus Dolezal.

Tensiuni geopolitice

Pe fondul relaţiilor tensionate cu SUA, Iranul e exclus ca furnizor de gaze, în ciuda rezervelor sale uriaşe de hidrocarburi.

Turkmenistanul, la fel, nu poate fi luat în calcul ca furnizor, întrucât conducta transcaspică, de legătură cu Azerbaidjan, e încă departe de realizare. “Marea Caspică nu este încă reglementată din punctul de vedere al frontierelor, ceea ce ridică probleme realizării unei conducte de gaz transcaspice”, a afirmat ieri Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Potrivit lui, şi războiul rusogeorgian menţine incertitudinile investitorilor asupra proiectului unui culoar transcaucazian întreţinut de Azerbaidjan.

De altfel, şi AGRI (Azerbaidjan- Georgia-România Interconector), care vizează transportul în Portul Constanţa de gaze naturale lichefiate, ridică semne de întrebare. “Problema majoră este cine va asigura transportul vapoarelor cu GNL de la vestul la estul Mării Negre?”, a mai spus Chifu.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter