Revista Presei Pe Energie – 26 Martie 2012

2012/03/26

EVZ: Cântecul de sirenă al gazelor naturale

Gazele naturale sunt un prieten sau un duşman? Aceasta este una dintre întrebările la care au încercat să răspundă participanţii la a cincea conferinţă anuală ECO: nomics, organizată de Wall Street Journal, scrie publicaţia britanică.
Acum câţiva ani, gazele naturale erau considerate ca fiind o punte de legătură între prezent şi viitor, reprezentând surse regenerabile de energie. Însă, se pare că puntea se întinde tot mai mult şi mai mult, char pe următoarele câteva zeci de ani. De fapt, sunt gazele naturale un pod sau un adevărat ocol, se întreabă jurnaliştii de la Wall Street Journal. Altfel, spus, cât timp va trece până când energiile regenerabile vor deveni rentabile?

În prezent, abundenţa bruscă a gazelor naturale ieftine din Statele Unite ale Americii a schimbat profund pieţele de energie. Până şi unii dintre cei mai înfocaţi susţinători ai energiei alternative recunosc importanţa gazelor. “Gazele de şist au fost o lebădă neagră”, spune reprezentantul unui fond de investiţii, Vinod Khosla, unul dintre vorbitorii la conferinţa Wall Street Journal.

Guvernatorul statului California, Jerry Brown, a declarat că gazele ar putea ajuta statul pe care îl conduce să respecte obiectivul agresiv ca o treime din energia pe care o utilizează să provină din surse regenerabile. Costul redus al gazelor naturale compensează costul mai ridicat al energiilor eoliană şi solară. În acest fel, este prevenit un şoc, a afirmat Jerry Brown.

“La naiba cu OPEC” 

Preşedintele şi directorul executiv al companiei Chesapeake Energy, Aubrey McClendon, vede implicaţii majore politice în problematica gazelor naturale. “În următorii zece ani, vom fi capabili să spunem: La naiba cu OPEC”, a spus acesta.

Fondatorul Microsoft, Bill Gates, prevede un viitor al gazelor naturale în cazul în care vor fi reduse emisiile de carbon. A avea atât de multe gaze naturale este “fenomenal”, a spus el, “dacă lăsăm la o parte schimbările climatice.”

Totuşi, cântecul de sirenă al gazului ieftin nu s-a diminuat în visele inovatorilor. Aceştia caută noi modalităţi pentru a asigura combustibil autoturismelor. Acesta este mesajul specialistului în biocombustibili, J. Craig Venter. “Nu există un singur răspuns”, a spus el, nici chiar gazele de şist.

Romania Libera: Gazele de şist, viitorul Europei Centrale?

Viscolul din luna februarie a adus pe lângă dramele umane, un consum record de gaze naturale, mai ales în Europa Centrală, şi implicit, importuri record de gaze din Rusia. A existat însă un moment destul de scurt în care livrările Gazprom au scăzut cu 30%. Un studiu publicat recent de Center for European Policy Analysis (CEPA) susţine că există o soluţie pentru această problemă: gazele de şist.

România a primit de curând câteva veşti bune în materie de independenţă energetică. Descoperirea rezervelor de gaze din platoul continental al Mării Negre îi oferă o perioadă graţie înainte ca rezervele mai vechi să fie epuizate. Totodată, acordul AGRI care va permite Bucureştiului să aducă gaz natural lichefiat (LNG)  din Azerbaidjan prin Georgia până la Constanţa va reprezenta un element de siguranţă energetică suplimentar.

Cu toate acestea am primit şi veşti proaste. Proiectul gazoductului Nabucco este ca şi mort şi chiar dacă se va realiza, se va realiza cu costuri mult mai mici şi într-o variantă diminuată cu două treimi în ceea ce priveşte capacitatea de transport a gazelor, ceea ce va servi producătorilor şi transportatorilor dar nu va servi intereselor originare ale proiectului: independenţa energetică a Europei.

Hegemonia Gazprom

Gazprom este furnizorul dominant în regiunea Cental-Europeană şi în această calitate a beneficiat enorm de acest monopol şi a reuşit să ţină statele din fosta sa sferă de influenţă în stare de dependenţă. Un studiu realizat în 2006 de Agenţia Suedeză de Cercetări în domeniul Apărării a calculat că între 1991 şi 2004 au existat peste 40 de întreruperi motivate politic ale furnizării de energie către statele fostului Pact de la Varşovia şi statele baltice, majoritatea tăieri de gaze. Alte două crize majore s-au produs în ianuarie 2006 şi ianuarie 2009 când a fost afectată întreaga Europă.

Singura formă de apărare a statelor din Europa Centrală a fost  foaptul că erau ţări de tranzit dar aceasta este sistematic ocolită. Construcţia gazoductului Nord Stream a limitat cantitatea de gaze tranzitată prin ţările Europei Centrale şi există discuţii despre un Nord Stream2 şi chiar un Nord Stream3. Acest lucru înseamnă că din cele 140 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom îi vinde în Europa, 80 de miliarde ar putea să nu tranziteze Europa Centrală. Şi lucrurile nu se opresc aici.

După gerul din februarie, preşedintele Gazprom, Alexei Miller, a declarat că scurta criză de aprovizionare dovedeşte cât de utilă este construcţia conductei South Stream pe sub Marea Neagră, cu o capacitate prevăzută de 63 de miliarde de metri cubi pe an, care va ocoli România şi Europa Centrală şi va ajunge în Occident prin Balcani. Gazprom îşi permite să facă aceste investiţii pentru că, pe de o parte, deşi vinde numai o treime din producţia sa totală în Europa, primeşte în schimb două treimi din venituri, iar pe de alta pentru că mizează corect pe o creştere a consumului de gaz în UE, dacă Bruxelles-ul îşi menţine ţintele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Cum producerea energiei din surse regenerabile este scumpă şi ineficientă şi cum gazul emite cu 50% mai puţin dioxid de carbon decât cărbunele, gazul natural pare combustibilul viitorului.

 

În căutarea de alternative

O soluţie pentru diversificarea surselor de aprovizionare este LNG-ul. În 2010, Gazprom a suferit pierderi financiare semnificative în momentul în care explozia producţiei din Statele Unite a făcut din acestă ţară din importatoare, exportatoare iar gazelele destinate de Gazprom Americii au trebuit redirecţionate către alte pieţe şi cele americane au început să sosească în Europa.

Cu toate acestea, pe termen mediu şi scurt perspectivele LNG nu sunt foarte bune, consideră raportul CEPA. Pe de o parte, s-ar putea ca SUA să nu ofere suficiente licenţe de export pentru a aproviziona Europa. Pe de altă parte, chiar şi dacă o va face, există şanse bune ca exporturile americane să fie redirecţionate spre China şi Japonia, prima aflată în plină explozie industrială iar a doua aflată în căutare de alternative la energia nucleară, după dezastrul de la Fukushima. Deschiderea, în 2014, a Canalului Panama lărgit îi va permite să facă acest lucru mult mai ieftin. În sfârşit, s-ar putea să nu existe suficiente nave care să asigure comerţul cu LNG.


Revoluţia gazului de şist

Adevărata alternativă o constituie exploatarea gazului de şist, consideră autorul raportului. Din momentul în care americanii au reuşit să descopere o tehnologie relativ ieftină şi sigură din punctul de vedere al mediului, producţia a atins niveluri pe care America nu le-a mai văzut din anii ’80. Preţul gazelor în Statele Unite s-au prăbuşit sub trei dolari pentru un milion de unităţi termale britanice (MMBTU) în vreme ce în Europa este de 10-14 dolari. În România este de aproximativ 10 dolari. Aceste preţuri reduse au crescut şi mai mult competitivitate industriilor manufacturiere, în special în industria chimică unde gazul natural se foloseşte atât ca materie primă cât şi drept combustibil. „Dacă statele Europei Centrale precum România, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Bulgaria vor putea începe să îşi exploateze gazele de şist la o scară viabilă, beneficiile în privinţa securităţii energetice şi economice pot fi considerabile”, conchide raportul.

Europa Centrală ar putea beneficia de sprijinul SUA pentru a înfiinţa un Trust al Gazelor de Şist, care va oferi suport tehnologic dar şi asistenţă în ceea ce priveşte bunele practici de exploatare sau redactarea reglementărilor naţionale. Trustul ar putea realiza cercetări proprii şi ar ajuta la educarea specialiştilor din ţările interesate.

România nu are deocamdată nevoie să recurgă la rezervele de gaze de şist pentru a-şi asigura aprovizionarea cu gaze naturale, dar dacă un proiect asemănător celui cuprins în raportul CEPA se va realiza, nu va trebui să stea deoparte.

Voxpublica: Gazele de şist vindecă dependența de ruşi

Acest titlu apărea în cotidianul „Adevărul” (citiți aici) şi mai târziu în retorica preşedintelui Băsescu. Articolul din „Adevărul” susținea că gazele de şist reprezintă 50% din consumul de gaze din SUA. Cum să fie atunci periculoase gazele de şist dacă americanii le folosesc pe scară largă?

Nu ştiu de unde avea ziarul „Adevărul” informația despre consumul de gaze de şist în SUA, dar cel mai probabil de pe pagina Wikipedia în engleză, unde informația cu 50% era un link mort la un ziar canadian care vorbea despre estimări asupra a cât o să reprezinte gazele de şist în producție în anul 2020.

Gazele de şist nu au cum să fie 50% din consumul SUA din câteva motive simple:

Toată producția internă de gaze de şist a SUA reprezenta cam 13% din consumul intern în 2009 , faceți calculele şi dumneavoastră (link aici şi aici) . Chiar şi dacă toate importurile din Canada ar fi gaze de şist, importurile reprezintă doar 14% din consumul american conform datelor din sursa citata in link, deci drum lung până la 50%. Canadienii au destule gaze naturale iar producția lor de gaze de şist este nesemnificativă, citiți aici.

Nu ar fi prima dată când un jurnalist de business ia date de pe Wikipedia şi tuturor ni se poate întâmpla să greşim. Problema este că ziarul Adevărul ține steagul sus pentru jurnalismul lor de business capitalist rapace în România.

Când dezinformează că 50% din consumul de gaze din SUA e din gaze de şist, “Adevarul” îi face în mod surprinzător jocurile lui Băsescu. România a rămas de la începutul anilor 2000 prietenă cu Haliburton, Bechtel şi toate companiile texane . Ambasadorul american se interesează activ de afacerile Bechtel şi Chevron în România. Este de altfel foarte atractiv să zicem : vrem să scăpăm de ruşi şi de Gazprom.

Câteva probleme rămân: pentru că în România Chevron vrea să exploateze gazele de şist pe lângă Bârlad, riscurile asupra comunității trebuie evaluate şi clarificate de Băsescu şi strategii lui americani în energie. Diferența dintre Gazprom şi Chevron e că gazul ruşilor ne vine pe conductă şi nu vedem ce se întâmplă cu mediul în Siberia, în schimb Chevron vrea să exploateze în inima Moldovei cand în SUA sute de oraşe au interzis exploatările de gaze de şist, citiți aici.

România trebuie să afle dacă are rezerve de gaze de şist însă guvernul ar trebui să liniştească oamenii de la Bârlad şi să înțeleagă că dacă oraşe din SUA pot să zică NU exploatării gazelor de şist lângă ele aşa au dreptul să zică şi Bârladul, Adamclisi, Costineştiul sau Vama Veche, oraşe din zonele unde Chevron are perimetre de explorare.

eFin.ro: AFP: Romania mizeaza pe gazele de sist

Dupa Polonia, Romania mizeaza, la randul sau, pe gazele de sist, pentru a-si asigura independenta energetica fata de Rusia, in ciuda polemicilor privind riscurile pentru mediu si sanatate a exploatarii, relateaza agentia de presa AFP.

“Gazul de sist reprezinta viitorul”, a declarat presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, pentru AFP, citata de Le Figaro.

ANMR de abia a lansat un studiu pentru a evalua rezervele potentiale ale Romaniei, insa un raport al Agentiei Americane de Informatii in domeniul energetic estimeaza ca resursele din Romania, Bulgaria si Ungaria totalizeaza 538 miliarde de metri cubi. Astfel, oficialii din Bucuresti viseaza deja la renuntarea la importurile de gaze din Rusia, noteaza analistii agentiei de presa.

Mai multe corporatii din domeniul energiei, printre care Chevron, Sterling Resources si MOL sunt interesate de exploatarea gazelor de sist din Romania. Chevron a obtinut, recent, concesiune pentru 600.000 de hectare din regiunea Barladului si intentioneaza sa inceapa exploatarea pana in al doilea semestru din 2012, daca obtine toate aprobarile.

“Gazele de sist reprezinta o oportunitate majora pentru Romania”, a declarat directorul Chevron Upstream Europe pentru Romania, Thomas Holst, aducand drept argumente securitatea energetica, investitiile si crearea de locuri de munca. Potrivit spuselor sale, compania studiaza trei locatii pentru exploatarea gazelor de sist.

In acest moment, Romania nu are legislatie specifica pentru exploatarea gazelor de sist. Chiar daca oficialii Chevron au promis ca vor respecta legislatia romaneasca si europeana in domeniu, primarul din Barlad, Constantin Constantinescu, nu isi doreste ca Chevron sa inceapa forajele in jurul localitatii sale.

“In opinia mea, impactul negativ al acestei operatiuni este mai important decat pseudo-prosperitatea promisa”, a declarat Constantinescu, care a criticat Chevron ca nu a informat comunitatea despre proiectele sale.

Extractia gazelor de sist este criticata deoarece foloseste fractionarea hidraulica, existand posibilitatea poluarii panzei freatice si favorizeaza cutremurele.

evenimentul.ro: Producţia de gaze de şist ar putea fi demarată în 2014

Ministrul polonez al trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a declarat joi că Polonia ar putea demara producţia comercială de gaze de şist la finele lui 2014, transmite AP.

Mikolaj Budzanowski a estimat că, în primii trei ani, Polonia ar putea să producă anual între 500 de milioane şi un miliard de metri cubi de gaze de şist, urmând ca ulterior producţia să crească.

Polonia, ţară care importă majoritatea necesarului de gaze naturale din Rusia, utilizează în prezent 14 miliarde de metri cubi pe an. Autorităţile de la Varşovia vor să-şi diversifice sursele de aprovizionare şi să-şi reducă dependenţa de importurile ruseşti iar gazele de şist sunt o componentă importantă a acestui plan.

Administraţia americană pentru Informaţii privind Energia estimează că rezervele de gaze de şist ale Poloniei sunt cele mai mari din Europa, situându-se la aproximativ 5.300 miliarde metri cubi, potrivit Agerpres.

Realitatea: STUDIU: Extragerea GAZELOR DE ŞIST produce deşeuri toxice, dar nu dăunează mediului

Un studiu ştiinţific realizat în Polonia a ajuns la concluzia că extragerea gazelor de şist la un punct de extracţie Polonia a produs deşeuri toxice, dar acestea au fost refolosite şi nu au dăunat mediului, scrie Washington Post

Concluziile studiului au fost prezentate de Institutul Polonez de Geologie, care a făcut studiul anul trecut, atunci când o companie, Canadian Lane Energy, a început forararea pentru a explora rezervele de lângă Lebien, din nordul Poloniei.

Polonia are importante rezerve de gaze de şist, cred specialiştii, pe care ar dori să le exploateze pentru a micşora dependenţa de gazul rusesc, scrie Washington Post.

Datorită exploatărilor de gaze de şist din ultimii 10 ani, Statele Unite au reuşit să îşi asigure necesarul de gaze naturale, nefiind nevoite să recurgă la importuri.

“Sol, aer şi apă – studiile arată că toate acestea sunt protejate dacă exploatarea de gaz este realizată conform REGLEMENTĂRILOR în VIGOARE”, a concluzionat studiul polonez.

Lane Energy este una dintre companiile care a obţinut licenţa de a explora, în vederea unei eventuale exploatări, rezervele de gaze de şist din Polonia.

În România, trei companii s-au arătat interesate de rezervele de gaze de şist din următoarele zone: 

– perimetru din BÂRLAD, pentru care firma Chevron România Exploration and Production SRL are un acord în vigoare, preluat prin transfer în anul 2011, de la firma Regal Petroleum SRL;

– perimetrele: ADAMCLISI, COSTINEȘTI şi VAMA VECHE, din Dobrogea de sud, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Chevron România Exploration and Production SRL, aflate în curs de aprobare prin HG;

– perimetru la sud de CRAIOVA, pentru care firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând şi ea intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale (gaze de șist).

– perimetre în VOIVOZI şi ADEA, din Câmpia Panonică, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector – inclusiv gaze de șist), semnate cu firma Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum S.R.L., aflate în curs de aprobare prin HG;

Metoda folosită se numeşte fracturare hidraulică şi implică folosirea de apă, aditivi şi nisip. Se face un foraj până în stratul din care se exploatează gazul de şist, aflat sub nivelul de la care este extras gazul convenţional.

Forajul acesta necesită mii de kilolitri de apă şi, cel mai grav, rocile sunt fisurate cu substanţe chimice periculoase. Aceste substanţe ar putea ajunge în pânza freatică, acuză unele organizaţii de mediu. Sunt folosite circa 596 de substanţe chimice, unele necunoscute, altele cunoscuta ca fiind cancerigene. Mai mult, există temeri că metoda de extragere a gazelor de şist ar provoca cutremure.

Un grup format din 10 deputați și senatori PSD a venit cu o “propunere legislativă privind interzicerea explorărilor și exploatărilor perimetrelor cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea ) hidraulică și anularea licențelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică”.

În prezent, trei companii s-au arătat de exploatarea gazelor de şist în România. Ţara noastră dispune de mari rezerve de gaze de şist, estimează specialiştii. În Europa, cele mai bogate în gaze de şist ar fi Polonia şi Ucraina.

business24.ro: Gazele de sist: Joc de interese sau sansa pentru Romania? – Interviu Business24

Exploatarile de gaze de sist in Romania constituie un subiect controversat. Pe de o parte, specialistii de mediu condamna aceste exploatari din cauza efectelor asupra mediului.

Pe de alta parte, reprezentantii industriei energetice sustin ca este o metoda de a negocia dintr-o pozitie mai avantajoasa pretul gazelor de import.

Spre deosebire de gazele conventionale, gazele de sist sunt extrase din roci situate la adancimi foarte mari. Tehnologia folosita, fractura sau fisurarea hidraulica este o metoda extrem de disputata intrucat implica despicarea artificiala a rocilor.

Sub presiune, 60 de milioane de litri de apa amestecati cu substante chimice sunt injectati la fiecare lovitura in sol. Printre efectele asupra mediului se numara cutremurele si alunecarile de teren, distrugerea florei si faunei, contaminarea apei potabile si a celei subterane, soluri toxice si radioactive.

Dintre substantele folosite la fisurarea hidraulica, 38 sunt clasificate ca fiind extrem de toxice pentru sanatatea umana, alte opt fiind clasificate ca substante cancerigene.

SUA se numara printre statele care au incetat productia de gaze, renuntand in 2010 la explorarile in Marcellus, un camp de exploatare situat pe teritoriul statelor Virginia, New Jersey, Ohio, New York si Pennysilvania. Printre motivele care au determinat incetarea productiei, se numara scurgerile de metan in apa subterana.

In iulie 2011, Franta a devenit prima tara care a interzis fractura hidraulica prin lege, iar in Marea Britanie au fost suspendate toate exploatarile si productia de gaz de sist din cauza a mai mult de 50 de cutremure in Lancashire.

Ionut Purica, directorul Centrulului de Consiliere Energetica explica pentru cititorii Business 24 care sunt implicatiile comerciale pe care le-ar putea avea exploatarile de gaze naturale in Romania.

Exploatarile de gaze de sist sunt interzise in cateva tari europene. De ce insista Romania pe acest gen de exploatari?

Pana acum omenirea a exploatat gaze care se gasesc in cavitati mai mari. Romania este deja la peste 100 de ani de exploatare a gazului si prima tara din lume care in 1857 a raportat o productie de 275 de tone de petrol, inainte de americani.

O serie din zacaminte de gaze pe care le cunoastem si se gasesc in cavitati mai mari sunt pe cale sa se epuizeze din cauza consumului actual, ritmului de evolutie. Gazul mai are cateva zeci de ani prevazuti la nivel mondial. In ultimii ani, in SUA mai ales, s-au gasit metode si s-a descoperit gaz care se gaseste in porii unor formatiuni geologice.

S-a gasit o metoda, se mai cauta si altele, insa cea utilizata la scara mare de a atrage gazul, de a fisura roca cu niste solutii de apa cu anumite substante, si fractionand roca respectiva creeaza niste canale prin care gazul se acumuleaza prin conductele care pe urma il trimit la suprafata.

In conditiile astea, in SUA cu toate ca consumul de gaze a crescut foarte mult, pretul a scazut, ba mai mult America vrea sa devina exportator de gaz prin tehnologii de gaz natural lichefiat. Acest lucru schimba total paradigma energetica de consum in America de Nord.

Care este situatia in tarile europene?

In Europa, resursele conventionale de gaz controlate de Uniunea Europeana sunt foarte putine. Zacamintele nu sunt atat de mari si se presupune ca la un orizont apropiat, 2020-2030 vor trebui gasite o serie de resurse. Europa importa din Africa de Nord si in Rusia. S-au facut explorari si s-au gasit gaze de sist in mai multe tari europene: in Franta niste zacaminte mai mari, in Polonia un zacamant suficient de mare, la noi si in Bulgaria alte zacaminte.

Polonia este foarte agresiva, pentru ca ei se bazeza pe carbune. In aceasta tara, electricitatea provine 90%-95% din carbune. Daca pana acum pe teritoriul Poloniei treceau conducte de gaz din Rusia catre Europa, dupa intrarea in functiune a Nord Stream, conducta submarina de aprovizionare de gaz din Rusia catre Germania, in Polonia nu mai intra atat de mult gaz din Rusia si atunci polonezii se gasesc intr-o pozitie mai defavorabila. Prin urmare, interesul lor este sa exploateze cat mai repede o noua resursa de gaz care, la un moment dat, sa puna Polonia chiar in situatia sa exporte gaze in UE.

Romania, este si ea in pozitia celorlalte state europene?

Acelasi lucru se intampla si la noi, nu in sensul de a exploata gaz, dar de a ne aduce in situatia sa ne scada vulnerabitatea la import. Si vulnerabilitatea se masoara in cat importi, fata de cat consumi. UE importa cam 60% din gazul pe care il consuma, Romania importa 30%. La noi, cu toate zacamintele noastre saracite, mai avem inca resurse de gaz, dar care nu dureaza foarte mult.

Care ar putea fi efectele directe ale unei exploatari de gaze de sist?

Dupa o suta de ani de exploatare a gazului si petrolului sunt o serie de cavitati mari care au ramas golite. Deci o reasezare geologica, un cutremur poate oricand sa se produca cu daramarea unei asemeni cavitati. Asa ca deja suntem expusi unui risc cauzat de exploatarea de o suta de ani a gazului.

Tehnologia de fracturare hidraulica a fost utilizata pe scara larga in SUA, sunt o serie de elemente de evolutie a tehnologiei si in sensul diminuarii potentialelor efecte asupra mediului. O tehnologie de genul asta foloseste multa apa si o serie de substante intr-o solutie care sa produca efectul de fracturare hidraulica.

E adevarat ca o chestiune de genul asta, dupa mine riscul seismic sau de reasezare a terenului este mai mic decat riscul de reasezare pe cavitati de gaz sau de petrol din zacamintele noastre saracite. Dar exista intodeauna niste riscuri.

Care sunt interesele privind exploatarea gazelor de sisit in Romania

De cate ori apare o problema de genul asta, surse noi, perspective de exploatare, evident ca exista tot soiul de interese si de bifurcatii de opinie, cei care sunt pentru, o sa fie si mai pentru si o sa zica haideti sa vedem beneficiile in scopul natiei romane, toata natia pentru fiecare dintre ei. Pe de alta parte, apare si reactia la polul opus.

Cui ii serveste un anumit tip de reactie? Este foarte clar ca exploatarea gazelor de sist sau a unor zacaminte de genul acesta, serveste pentru a reduce importurile.
Au fost deja niste reduceri de pret la gazul importat din Rusia pentru anumite tari din Uniunea Europeana, ceea ce ridica un semnal ca pretul gazului poate fi negociat, ca nu trebuie sa fie neaparat la preturi foarte mari. Aceasta capacitate de negociere apare atunci cand ai in mana un atuu cu care poti sa negociezi. Pretul pe piata se face intre parteneri de negociere cu puteri egale. Tarile care nu au deloc gaz si importa din Rusia, sunt “conduse” intr-o astfel de negociere.

La nivel intern, poate sunt reprezentanti interesati sa se afirme, si este mai usor sa faca acest lucru spunand ca distrugem chestia acesta idee, sa nu o facem. Este o chestiune de construire a imaginii publice.

Pe de alta parte, trebuie dat Cezarului ce este al Cezarului. ONG-urile de mediu spun ca putem face exploatarile, dar in niste conditii tehnologice, institutionale, comerciale care sa internalizeze o serie de costuri de mediu, de protectie a mediului. Exista niste prevederi legale foarte bine puse la punct privind aspectele de protectie a mediului.

Monitorul de Vaslui: Referendumul pe tema gazelor de sist, la mâna premierului MRU

Bârlãdenii vor fi chemati sã-si exprime prin referendum acordul sau dezacordul în legãturã cu extractia gazelor de sist din zona Bârladului cu o singurã conditie: premierul Mihai Rãzvan Ungureanu sã aprobe mai întâi o Hotãrâre de Guvern prin care sã anuleze contractul de concesiune încheiat cu firma americanã.

Primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, a anuntat, la sfârsitul sãptãmânii trecute, cã a studiat cu atentie propunerea deputatului PDL Dan Marian de a organiza, în ziua alegerilor locale, un Referendum pe tema gazelor de sist. Dupã consultarea consilierilor locali, a functionarilor din aparatul de specialitate al primarului si a deputatului Adrian Solomon, a decis conditionarea Referendumului de un anumit rãspuns al primului ministru, Mihai Rãzvan Ungureanu. Mai exact, edilul sef va da posibilitatea bârlãdenilor sã-si exprime prin vot acordul sau dezacordul în legãturã cu extractia gazelor de sist doar dacã seful Guvernului va anula licenta firmei americane. “Dupã ce am analizat aceastã situatie, am hotãrât cã, întâi de toate, vom trimite o adresã premierului Ungureanu, prin care îl rugãm sã ne rãspundã la o întrebare: “Dacã în urma Referendumului cetãtenii Bârladului vor spune NU acestei investitii cu gazele de sist, atunci veti aproba o initiativã legislativã prin care sã se anuleze contractul de concesiune cu aceastã firmã?”. Totodatã, îi înaintãm premierului rugãmintea ca, printr-o Hotãrâre de Guvern, sã anuleze licenta firmei americane. Dacã rãspunsul este afirmativ, de îndatã vom organiza Referendumul. Nu existã decât douã posibilitãti: sã rãspundã cu DA sau cu NU”, a declarat Constantinescu. Edilul sef a precizat cã, în functie de rãspunsul pe care îl va da premierul, se va face pasul urmãtor. Fie se va organiza referendumul la care localnicii vor vota pro sau contra extractiei, fie se vor continua protestele din oras.

Fin.ro: Proteste la Barlad impotriva proiectului Chevron de exploatare a gazelor de sist

Peste 5.000 de persoane au participat, joi seara, la un miting de protest organizat in centrul municipiului Barlad, manifestantii solicitand blocarea unui proiect care prevede extragerea gazelor de sist in zona de sud a judetului Vaslui printr-o metoda pe care ei o considera periculoasa.

Actiunile de protest au inceput cu un mars desfasurat pe o distanta de aproximativ doi kilometri, intre Gradina Publica si Piata Civica din Barlad.
Adunati in centrul municipiului, manifestantii au scandat impotriva companiei americane Chevron care ar urma sa exploateze gazele de sist in zona de sud a judetului Vaslui, prin metoda fractionarii hidraulice, considerata una periculoasa pentru mediu inconjurator si, implicit, pentru populatie.

O parte dintre protestatari au luat cuvantul la microfonul instalat in Piata Civica, motivandu-si actiunea de respingere a proiectului de extragere a gazelor de sist.

Noi speram ca prin aceasta manifestatie sa sensibilizam Guvernul cu privire la impactul care l-ar avea asupra mediului si populatiei acest proiect al extractiei gazelor de sist. A fost un miting pasnic, la care au participat peste 5.000 de oameni nu numai din Barlad, ci si din comunele limitrofe, inclusiv din nordul judetului Galati. Din nefericire, firma Chevron nu a venit pana acum sa explice populatiei ce presupune aceasta metoda de extractie a gazelor naturale, ceea ce-i face pe oameni sa fie si mai sceptici“, a declarat, joi, primarul municipiului Barlad, Constantin Constantinescu.

In 15 martie, presedintele PDL Vaslui, deputatul Dan Marian, anunta ca a initiat organizarea unui referendum in Barlad si in 30 de comune vasluiene, pe tema proiectului privind exploatarea gazelor de sist prin metodafracturarii hidraulice.

Presedintele Traian Basescu a vorbit pentru prima oara, cu ocazia discursului din urma cu doua saptamani din Parlament, despre potentialul economic al exploatarii gazelor de sist din Romania, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declarand ca seful statului a fost vizitat anterior de reprezentantii grupului petrolier american Chevron, liderul mondial in exploatarea gazelor de sist.

Referindu-se la problema exploatarii gazelor de sist in Romania, ministrul Mediului a afirmat ca, in prezent, compania Chevron este inca in faza de explorare, “de prospectiuni”, la nivelul intregii Uniuni Europene.

Directorul pentru Romania al companiei Chevron, Thomas Holst, a anuntat, la sfarsitul anului trecut, la Bucuresti, ca gigantul petrolier american va incepe in 2012 forajul in Romania, in cautarea de gaze neconventionale.

“Am inceput prospectiunile seismice in luna august si apreciem ca vom fora prima sonda in a doua parte a anului 2012”, afirma atunci Holst.
In Romania, Chevron detine un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Barlad.

Presedintele Agentiei Nationale pntru Resurse Minerale, Alexandru Patruti, a spus si el la acea data ca rezervele sigure de gaze naturale ale Romaniei, estimate sa acopere consumul pentru inca 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconventionale.

Chevron a avut insa probleme cu operatiunile din Bulgaria. La jumatatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anuntat ca a anulat licenta Chevron de explorare a zacamintelor gazelor de sist si ca pregateste o lege pentru interzicerea totala a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.

Executivul de la Sofia a decis ca Chevron poate efectua prospectiuni pentru petrol si gaze in nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici conventionale de forare, si nu a fracturarii hidraulice, care consta in injectarea de apa amestecata cu nisip si chimicale la mare presiune in formatiunile de sist si care, potrivit ecologistilor, distruge panza freatica.

e-nergia.ro: Polonia ar putea demara extracţia gazelor de şist din 2014

Polonia ar putea demara exploatarea comercială a gazelor de şist în 2014, lucru care ar reduce dependenţa energetică de Rusia, potrivit unui anunţ făcut de secretarul Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski.

Până la sfârşitul anului 2014, Polonia ar putea demara producţia, care s-ar putea ridica la un milliard de metri cubi pe an. Polonia deţine rezerve imense, evaluate la 2.000 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a asigura energia ţării timp de mai multe decenii.

Polonia caută să-şi diversifice sursele de energie pentru a mai reduce dependenţa de importurile ruseşti, iar gazul de şist este o parte importantă a strategiei. Polonezii mai mizează pe energie nucleară şi pe dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile. Polonia consuma anual 14 miliarde de metri cubi de gaze, 70% din această cantitate venind de la Gazprom.

Autorităţile poloneze au acordat unui număr de 20 de companii interaţionale licenţe de exploatare a gazului de şist, iar unele dintre ele au început deja forajele exploratorii.

Fin.ro: Acord istoric. Royal Dutch Shell va cauta gaze de sist in China

Compania Royal Dutch Shell a semnat un contract pentru explorarea, dezvoltarea si producerea gazelor de sist in China. Miscarea se potriveste cu strategia globala a statului asiatic pentru a dezvolta rezervele neexploatate de combustibil neconventional.

Compania nu a precizat pana in acest moment detaliile contractuale insa pactul marcheaza o piatra de hotar in dezvoltarea Chinei, care a fost pana in acum impiedicata de lipsa unui model de partajare a productiei intre companiile straine si celelocale.

China a stabilit recent un obiectiv de productie de 6,5 miliarde de metri cubi de gaze de sist pe an pana in 2015 desi azi nu produce nici un metru cub. Tinta pentru 2012 este intre 60 si 100 de miliarde de metri cubi, o cifra considerata de analist prea putin realizabila. Beijingul vizeaza de asemenea cresterea contributiei de gaze naturale la mixul energetic al tarii pana la 10% in 2020, fata de 5% cat este in prezent, ca parte a eforturilor de reducere a dependentei de carbune, care reprezinta 70% din mixul energetic.

Acordul prevede ca Shell va aplica “tehologie avansata, expertiza operationala si experienta la nivelmondial” pentru dezvoltarea in comun cu compania de stat China National Petroleum Corp. a gazelor de sist pe o suprafata de 3.500 km. patrati din bazinul Sichuan.

 

Tags: , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter