revista presei pe energie 25 mai

2010/05/25

Hotnews: Republica Moldova si Romania vor interconecta sistemele de asigurare cu energie electrica si gaze naturale

Premierul Vlad Filat si ministrul Economiei, Adriean Videanu, care a efectuat o vizita la Chisinau, au convenit asupra constructiei unui gazoduct de interconexiune a sistemului Republicii Moldova de gazificare cu cel al Romaniei pe directia Ungheni-Iasi. Acest lucru va permite livrarea gazelor naturale in ambele sensuri, beneficiari urmand sa fie consumatorii din Republica Moldova si Romania, informeaza Jurnal de Chisinau.
Potrivit lui Filat, asigurarea securitatii energetice a Republicii Moldova reprezinta o prioritate si un obiectiv strategic al Guvernului. Acesta si-a exprimat convingerea ca intelegerile care au fost atinse intre autoritatile celor doua tari vor fi realizate integral.

Independenta energetica ofera o cu totul alta atmosfera si conditii de activitate”, a precizat Filat.

In particular, cei doi oficiali au discutat despre stadiul de realizare a proiectului constructiei liniei electrice de interconexiune de 400 kV Balti-Suceava. Totodata, in contextul identificarii unor variante alternative de aprovizionare cu energie electrica, s-a examinat oportunitatea interconexiunii liniilor electrice pe directia Ungheni-Iasi, in cadrul constructiei statiei electrice de la Ungheni.

ziare.com: Gazoduct intre Romania si Republica Moldova

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, si ministrul Economiei, Adriean Videanu, au convenit luni asupra constructiei unui gazoduct de interconexiune a sistemului national de gazificare cu cel al Romaniei pe directia Ungheni-Iasi, care va permite livrarea gazelor naturale in ambele sensuri.

Beneficiari vor fi consumatorii din Republica Moldova si Romania.

Prim-ministrul Vlad Filat a declarat ca asigurarea securitatii energetice a tarii reprezinta o prioritate si un obiectiv strategic al Guvernului Republicii Moldova, exprimandu-si convingerea ca intelegerile care au fost atinse intre autoritatile celor doua tari vor fi realizate integral.

“Independenta energetica ofera o cu totul alta atmosfera si conditii de activitate”, a precizat Vlad Filat.

De asemenea, in cadrul intrevederii de luni de la Chisinau dintre premierul Republicii Moldova si ministrul roman al economiei au fost abordate aspecte ce tin de relatiile bilaterale si perspectivele colaborarii din continuare.

“Principalul subiect al discutiei a vizat interconectarea sistemelor de asigurare cu energie electrica si gaze naturale, fiind examinate oportunitati suplimentare de colaborare in domeniul asigurarii securitatii energetice a celor doua tari. in particular s-a discutat despre stadiul de realizare a proiectului constructiei liniei electrice de interconexiune de 400 kV Balti-Suceava.

Totodata, in contextul identificarii unor variante alternative de aprovizionare cu energie electrica, s-a examinat oportunitatea interconexiunii liniilor electrice pe directia Ungheni-Iasi, in cadrul constructiei statiei electrice de la Ungheni”, se precizeaza in comunicatul postat luni pe site-ul Guvernului Republicii Moldova.

In acest sens, Vlad Filat a pledat pentru elaborarea unei agende clare si pentru determinarea proiectelor prioritare care urmeaza a fi realizate in vederea obtinerii rezultatelor palpabile. Aceste subiecte urmeaza a fi discutate detaliat in cadrul vizitei unei delegatii a Guvernului Republicii Moldova la Bucuresti care va avea loc in perioada imediat urmatoare.

Ministrul roman al Economiei, cometului si mediului de afaceri, Adriean Videanu, a reiterat ca Romania va continua sustinerea parcursului european al Republicii Moldova pe toate dimensiunile de colaborare.

La intrevederea de luni au participat Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Romaniei in Republica Moldova, Marius Lazurca, membrii delegatiei care il insotesc pe Adriean Videanu in vizita sa la Chisinau, precum si Viceprim-ministrul, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazar.

money.ro: Videanu şi Filat au hotărât construcţia unui gazoduct de interconexiune pe direcţia Ungheni-Iaşi

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi ministrul economiei, Adriean Videanu, au convenit luni asupra construcţiei unui gazoduct de interconexiune a sistemului naţional de gazificare cu cel al României pe direcţia Ungheni-Iaşi, care va permite livrarea gazelor naturale în ambele sensuri.

Beneficiari vor fi consumatorii din Republica Moldova şi România.
Prim-ministrul Vlad Filat a declarat că asigurarea securităţii energetice a ţării reprezintă o prioritate şi un obiectiv strategic al Guvernului Republicii Moldova, exprimându-şi convingerea că înţelegerile care au fost atinse între autorităţile celor două ţări vor fi realizate integral .

“Independenţa energetică oferă o cu totul altă atmosferă şi condiţii de activitate”, a precizat Vlad Filat.

De asemenea, în cadrul întrevederii de luni de la Chişinău dintre premierul Republicii Moldova şi ministrul român al economiei au fost abordate aspecte ce ţin de relaţiile bilaterale şi perspectivele colaborării din continuare.

“Principalul subiect al discuţiei a vizat interconectarea sistemelor de asigurare cu energie electrică şi gaze naturale, fiind examinate oportunităţi suplimentare de colaborare în domeniul asigurării securităţii energetice a celor două ţări. În particular s-a discutat despre stadiul de realizare a proiectului construcţiei liniei electrice de interconexiune de 400 kV Bălţi-Suceava. Totodată, în contextul identificării unor variante alternative de aprovizionare cu energie electrică, s-a examinat oportunitatea interconexiunii liniilor electrice pe direcţia Ungheni-Iaşi, în cadrul construcţiei staţiei electrice de la Ungheni”, se precizează în comunicatul postat luni pe site-ul Guvernului Republicii Moldova.

În acest sens, Vlad Filat a pledat pentru elaborarea unei agende clare şi pentru determinarea proiectelor prioritare care urmează a fi realizate în vederea obţinerii rezultatelor palpabile. Aceste subiecte urmează a fi discutate detaliat în cadrul vizitei unei delegaţii a Guvernului Republicii Moldova la Bucureşti care va avea loc în perioada imediat următoare.

Ministrul român al economiei, comeţului şi mediului de afaceri, Adriean Videanu, a reiterat că România va continua susţinerea parcursului european al Republicii Moldova pe toate dimensiunile de colaborare.

La întrevederea de luni au participat Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, membrii delegaţiei care îl însoţesc pe Adriean Videanu în vizita sa la Chişinău, precum şi Viceprim-ministrul, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazăr.

Adevarul: Gazoduct între România şi Moldova

Ministrul român al Economiei, Adriean Videanu, şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, au reluat ieri discuţiile pe tema realizării unui gazoduct cu flux reversibil care să lege sistemele de gaze dintre cele două ţări.

Interconectarea cu Republica Moldova este inclusă într-o convenţie semnată în 1996, care expiră la 31 decembrie 2010. Potrivit strategiei de interconectare a Transgaz, conducta va alimenta viitorul depozit de la Mărgineni, judeţul Neamţ, şi va permite livrări de gaze spre Republica Moldova în stiuaţii de criză.

Totodată, în cadrul unei vizite în Siria, Videanu a susţinut implicarea firmelor româneşti în proiecte guvernamentale siriene de investiţii, crearea de parteneriate pentru valorificarea resurselor de gaze, colaborarea comercială şi utilizarea expertizei româneşti în sectorul distribuţiei de gaze din Siria.

EVZ: Gazoduct între România şi Moldova

Un gazoduct între Ungheni şi Iaşi va asigura unirea sistemelor de transport al gazelor naturale din cele două ţări. Potrivit premierului moldovean Vlad Filat, proiectul este de interes comun, deoarece contribuie la securitatea energetică a ambelor state.

Proiectul a fost prezentat în timpul unei întâlniri pe care Filat a avut-o cu ministul român al Economiei, Adriean Videanu.

Gazoductul va permite livrarea de gaze naturale în ambele sensuri, se arată într-un comunicat al guvernului de la Chişinău.

La această întâlnire s-a examinat şi oportunitatea interconexiunii liniilor electrice pe direcţia Ungheni-Iaşi. În următorii ani, la Ungheni urmează să fie construită o centrală electrică. Un proiect aflat deja în derularea este construcţia linie de 400 kV dintre Bălţi (oraş aflat la 138 de kilometri de Chişinău) şi Suceava.

EVZ: Marea Neagră, rezervorul de petrol „ascuns” al României

Suprafaţa câştigată la Haga ne poate aduce beneficii consistente dacă estimările de atunci se vor adeveri.

Cu o producţie de hidrocarburi pe uscat în declin de la an la an, România scoate ultimul as din mânecă pentru descoperirea unor cantităţi importante de gaze şi petrol: Marea Neagră. Puţin explorată în zona de mare adâncime şi în cea care a revenit României după procesul de la Haga.

În 2009, atunci când am câştigat la Haga împotriva Ucrainei dreptul de jurisdicţie asupra unei suprafeţe de platou de 9.700 kilometri pătraţi, am căpătat de fapt dreptul de exploatare a unor resurse estimate atunci de unele voci la 12 milioane tone de ţiţei şi 70 miliarde metri cubi de gaze naturale. Suficiente pentru a ne asigura independenţa de gazul rusesc câţiva ani buni.

Zona de la Haga, atractivă

Aproximativ jumătate din acest areal fusese deja concesionată cu ani în urmă companiilor OMV Petrom şi Sterling Resources. Statul român a scos acum la licitaţie restul de 5.000 de kilometri pătraţi, împărţiţi în cinci perimetre.

Din 11 perimetre la Marea Neagră scoase la licitaţie recent, doar cinci au atras oferte, din care patru din zona câştigată la Haga (27-30). Oferte au venit de la companii mari în domeniu, precum ExxonMobil (care operează deja în România în parteneriat cu OMV Petrom), LukOil sau Repsol.

Alţi giganţi, precum Chevron sau Total, au preferat zonele de uscat ale României scoase la licitaţie. Oricine va câştiga va trebui să investească sute de milioane de euro ca să scoată petrolul şi gazele din adânc. Numai o sondă de explorare la mare adâncime poate costa 100 milioane euro. Perimetrele 20-24 nu au stârnit interesul.

„E foarte greu de spus care sunt resursele de hidrocarburi din Marea Neagră. Din cercetările de până acum a reieşit că nu e la fel de bogată ca Marea Caspică sau Marea Nordului. Până nu se sapă sonde, sunt însă doar presupuneri”, ne-a declarat un oficial al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). 

10% din producţia ţării vine din mare

Dacă resursele totale adăpostite sunt o necunoscută, cert este că OMV Petrom, în prezent singurul producător de ţiţei şi gaze naturale de pe platoul continental românesc al Mării Negre, extrage din mare circa 10% din producţia României, potrivit datelor primite de la ANRM.

La noile perimetre, statul ar putea percepe redevenţe de 7%-13,5% din valoarea producţiei, faţă de 3,5%-13,5%, cât e acum. „În condiţii de platou continental maritim, doar exploatarea zăcămintele cu producţii importante este rentabilă”, spune ANRM. De regulă, una din patru sonde de explorare are succes, în celelalte cazuri neexistând rezerve atractive încât să justifice investiţia.

„Vom vedea dacă Marea Neagră e o poveste de succes când vom avea confirmate rezervele.“,
AURELIAN DOCHIA, analist economic

INTERES

2/3 din platoul continental, adjudecat deja

Resursele româneşti descoperite şi evaluate de la Marea Neagră se ridică la 55 milioane tone ţiţei şi 30 miliarde metri cubi de gaze, potrivit unor date din 2008 ale ANRM. Din suprafaţa totală a platoului continental românesc, de circa 29.000 kilometri pătraţi, OMV Petrom deţine acum în concesiune aproape jumătate (13.740 kilometri pătraţi).

Producţia este realizată pe unul din cele două perimetre concesionate, respectiv pe Histria XVIII, de unde provine zilnic unul din şase barili produşi de companie în România. În perimetrul Neptun, de 9.740 kilometri pătraţi, OMV Petrom a efectuat în 2009, cu Exxon- Mobil, cercetare seismică 3D pe o arie de 3.000 kilometri pătraţi, datele fiind în prezent în analiză.

Producţia ar putea începe în 2015. O altă companie care are licenţe la Marea Neagră, pe 4.680 kilometri pătraţi, este Sterling Resources, care nu produce nimic încă.

Cine se „bate” pentru zona câştigată la Haga

Bursa: “Armax Gaz” atacă piaţa zăcămintelor de petrol şi gaze

Mircea Simion Vescan, preşedintele societăţii: “Căutăm parteneri pentru exploatarea hidrocarburilor”
“Armax Gaz” Mediaş, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de echipament pentru industria energetică, ţinteşte acum piaţa exploatării de petrol şi gaze. Compania caută parteneri cu experienţă care să o ajute să îşi realizeze acest nou plan, a spus, pentru ziarul BURSA, Mircea Simion Vescan, preşe-dintele-director general al societăţii.
Acţionarii companiei sunt chemaţi sâmbăta aceasta, în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare, să aprobe mai multe contracte în vederea exploatării, producţiei şi comercializării de gaze naturale, pe o perioadă de doi ani, cu o valoare estimată de peste 20% din totalul activelor imobilizate ale societăţii. Conducerea companiei a mai propus şi majorarea capitalului social cu 5 milioa-ne de lei (1,21 milioane de euro), bani de care ar avea nevoie “pentru atragerea de fonduri necesare activităţii de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale”, potrivit convo-catorului AGEA.
Preşedintele “Armax Gaz” nu vrea să dezvăluie mai multe informaţii despre planurile sale, invocând competiţia acerbă din acest segment: “În condiţiile crizei şi ale unui management care s-a ocupat foarte bine de partea financiară, < Armax Gaz > îşi propune să intre pe piaţa de exploatare, producţie şi comercializare a hidrocarburilor prin asocieri cu alte companii. Nu pot să vin cu mai multe informaţii acum despre planurile noastre, este o piaţă extrem de competitivă, motiv pentru care vreau să păstrez dis-creţia până când voi reuşi să semnez contractele aferente. Ce pot să vă spun este că încerc o nişă, o breşă în piaţa exploatării gazului în care trebuie să îşi facă loc şi româ-nii. Să nu uităm că la Mediaş este concentrată valoarea specialiştilor din industria gazieră autohtonă. Mă uit cu mult interes la valorificarea zăcămintelor de gaz metan din România, dar şi la cele din statele foste membre CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), unde românii erau foarte activi înainte de revoluţie”.
*  Majorare sub semnul întrebării
Consiliul de Administraţie al “Armax Gaz” a propus acţionarilor majorarea capitalului social cu 5 milioane de lei prin emisiunea a 50 de milioane de acţiuni la preţul de 0,15 lei/acţiune, preţ format din valoarea nominală a unei acţiuni de 0,1 lei şi o primă de emisiune de 0,05 lei. Pentru comparaţie, în şedinţa de vineri, acţiunile “Armax Gaz” s-au tranzacţionat la preţul de 0,128 de lei/titlu, preţ la care cel puţin o parte dintre micii acţionari ar fi stimulaţi să cumpere din piaţă acţiuni decât să subscrie la majorare.
Mircea Simion Vescan, care controlează singur 39,42% din companie, spune, însă, că majorarea capitalului social nu este bătută în cuie, ea depinzând de voinţa acţionarilor: “Nu o să fac majorarea de capital în condiţiile unui climat advers interselor societăţii şi acţionariatului. De altfel, preţul acţiunilor ARAX de la Bursă nu are nicio legătură cu valoarea companiei, având în vedere condiţiile de criză şi insta-bilitate econo-mică.
Atunci când am propus majorarea de capital, am avut în vedere creşterea permanentă a societăţii din ultimii cinci ani în special, precum şi investiţiile în tehnologizarea societăţii”.
La începutul acestui an, “Armax Gaz” a fost desemnat câştigătorul a patru contracte-cadru în valoare de 205,35 milioane de lei, în urma unei licitaţii organizate de “Transgaz”. Contractele se întind pe o durată de patru ani.
“Am semnat contractul-cadru cu Transgaz, însă am lucrat foarte puţin la el. Chiar daca aş lucra cât este prevăzut în contract, tot nu aş avea întreaga capacitate de producţie acoperită, motiv pentru care sunt nevoit să caut şi alte pieţe”, a msi spus Simion Vescan.
Compania a raportat, în primul trimes-tru al anului, un profit brut de 2,5 milioane de lei, cu 300% mai mare faţă de profitul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Afacerile companiei au crescut cu 280%,la 29,61 milioane de lei, în timp ce veniturile din exploatare au crescut cu 101%, la 32,86 milioa-ne de lei.

Vocea Rusiei: Valeri Iazev despre parteneriatul Rusiei şi UE în sfera energiei

Problemele securităţii energetice globale, sincronizarea strategiilor în politica energetică dintre Rusia şi UE vor fi examinate la cea de a 5-cea Conferinţă internaţională, care se va desfăşura la Berlin pe 21 mai, a declarat adjunctul preşedintelui Dumei de Stat, preşedintele Societăţii ruse a gazului în timpul video conferinţei „Moscova-Berlin”.

Potrivit lui, tema principală a acestei conferinţe va deveni reglementarea juridică internaţională a pieţei energetice, rolul regulilor internaţionale, echitabile pentru toţi producătorii de energie, de asemenea al ţărilor prin care se efectuează tranzitul şi al consumatorilor.

„Această iniţiativă a preşedintelui Rusiei Dmitri Medvedev, pe care el a lansat-o în aprilie, este o abordare conceptuală a noii baze juridice în sfera energeticii, spune Valeri Iazev. Drept exemplu va fi examinat proiectul ruso-german comun – Codul energetic mondial. În afară de asta pentru prima oară va fi semnat acordul dintre Societatea rusă a gazului şi Asociaţia naţională ucraineană a gazului. De asemenea  se va semna acordul referitor la intrarea companiei ucrainene Naftogaz în EuroGaz”.

Valeri Iazev a numit problema unirii Gazprom şi Naftogaz drept una din cele mai actuale, deoarece este vorba de „livrări stabile de gaz rusesc în Europa via Ucraina”.

„Iniţiativa a fost prezentată de premierul rus Vladimir Putin. Potrivit Societăţii ruse a gazului, aceasta este o propunere foarte interesantă.  Şi în prezent trebuie să se stabilească concepţia  acestei  uniuni. Problema se va rezolva  în timpul  tratativelor. Se înţelege că  unirea directă, care presupune absorbirea Naftogaz, este inacceptabilă.

Poate fi vorba doar de crearea unor întreprinderi comune în baza activelor Gazprom  şi Naftogaz.  Acest lucru va  spori garanţiile siguranţei şi asigurării cu gaz a Ucrainei şi tranzitului în Europa via Ucraina”, consideră Valeri Iazev.

Rusia garantează securitatea tranzitului gazului, a subliniat preşedintele Societăţii ruse a gazului. Aceasta se referă atât la proiectul ruso-german Nord Stream, cât şi la proiectul South Stream. Însă efectuarea acestor proiecte nu reduce în nici un caz importanţa tranzitului via Ucraina, deoarece cerinţele de gaz ale Europei vor creşte permanent.

De aceea Rusia planifică să livreze suplimentar încă 110-118 miliarde metrii cubi de gaz anual. Totodată, a subliniat Iazev, noi depindem unul de altul şi trebuie să găsim soluţii reciproc acceptabile. Tocmai în această direcţie va fi îndreptată activitatea conferinţei internaţionale de la Berlin.

rt.com: European gas market seeing contract term shift

The gas market in Europe has changed. New sources of supply and a sickly economy have made Gazprom’s key market a more challenging place to operate.

At the 5th International Gas Conference in Berlin, customers have been calling for the Russian gas giant to show more flexibility in its contracts. The European gas market is currently good for the buyers.

Slumping demand and new sources for the fuel are giving consumers more options. One of those is to purchase the gas on short term 6 to 9 month contracts based on seasonal spot prices. These are often 30% lower than the prices Gazprom offers in its long-term contracts, though fluctuating and unpredictable, says Sergey Pravosudov, General Director at the Institute of National Energy

“In the countries that work mainly on spot contracts – the liberalized markets like the US or Great Britain – the prices may fluctuate from $120 to 700 within one year. Germany, France, Austria work more on a classical long term scheme.”

Countries like Qatar and Norway that deliver gas on spot contracts saw gas sales increase last year, while Russia’s fell. Although they still earned less money, says Domenico Dispenza, President of Eurogas.

“Lower price means less money available to the sending part, less money available means less investments and less capacity to investor and this will bring less gas to the market and in some way this will equilibrate the market but it will take a little bit of time and finding a solution would not be easy.”

Neither will it be quick – Gazprom has said it does not intend to shift to spot contracts in the near future – a reasonable position given that the gas giant has long term contracts signed with its clients for 30 years ahead to deliver 3 trillion cubic meters of gas.

“We think the existing system of long-term contracts has shown its usefulness. So we’ll continue to work on that basis,” says Sergey Kupriyanov, Gazprom Spokesman.

At present Gazprom’s contracts with Europe are based on a take or pay system – a measure which provides some insurance for the supplier in the event of a demand slump. But when demand for gas fell sharply in the crisis, the penalty charge became too much for some European customers as they faced their own financial difficulties.

Gazprom has already lowered the average penalty from 90 to 75%, though it’s still a tough burden for many.

And it’s that burden which causes concern. Europe is likely to remain Gazprom’s key market for the foreseeable future, industry analysts believe Gazprom will have to bend to the will of the market or risk alienating the customers it depends on to buy its product.

trend.az: German E. ON Ruhrgas joints TAP projec

The German company E.ON Ruhrgas has become the third shareholder in the Trans-Adriatic pipeline (TAP) project, the project’s official website reported.
The share of E. ON Ruhrgas in the project is 15 percent. Norwegian Statoil and Swiss EGL are other shareholders (42.5 percent) of the project.

The Trans-Adriatic pipeline, which is a part of the Southern Corridor, is designed to transport gas from the Caspian region and the Middle East to Europe. The pipeline will begin in Greece and pass through the territory of Albania and the Adriatic Sea, later to Italy.
The gas pipeline includes a 115-kilometer-underwater section from Albania to Italy. Estimated cost of the project pipeline will be $2.2 billion. The initial capacity of the pipeline is 10 billion cubic meters, maximum – 20 billion cubic meters a year.

Statoil Executive Vice President Rune Bjornson said the joining of a new shareholder will strengthen the TAP project in the future, and in particular its ability to compete in terms of gas volumes transported from the Caspian region to Europe.

Bjornson also noted the recent positive developments on the gas agreements reached between Turkey and Azerbaijan.

“Such agreement will pave the way for new gas resources in the European market, where Statoil will be a key supplier,” Bjornson said.

energia.gr: E.ON Takes 15% Stake In Trans Adriatic Pipeline

E.ON Ruhrgas, Germany ‘s largest importer of natural gas, in a bid to strengthen its position in the Italian market said Thursday it will join a consortium that is developing a pipeline project to bring natural gas to Europefrom the Caspian region via Greece andItaly .

In a joint statement with its consortium partners, E.ON AG’s (EOAN.XE) core gas unit said it will take a 15% stake in the Trans Adriatic Pipeline, or TAP, confirming information Dow Jones Newswires obtained from industry sources earlier Thursday.

The existing partners–Norwegian oil and gas company Statoil ASA (STL.OS, STO) and Swiss energy-trading company Elektrizitats-Gesellschaft Laufenburg AG (EGL.EB), or EGL–will reduce their stakes to 42.5% each.

“TAP is the most promising project for moving gas to Southern and Central Europe ,” said Jochen Weise, E.ON Ruhrgas executive board member responsible for gas supply and trading, during a press conference in Brussels . He explained that the move will strengthen E.ON’s offer in Italy , where the company is the fourth largest power producer and third largest gas supplier to end customers. Weise declined to say how much E.ON paid for the stake.

The pipeline–with an initial capacity of 10 billion cubic meters of natural gas a year and expandable to 20 bcm a year–would transport gas from the Caspian basin and the Middle East to Italy . Starting in Greece , the pipeline would make its way through Albania before crossing the Adriatic –the shortest physical route and the one with the smallest portion offshore.

According to the TAP’s website, the project is still in the planning and engineering stage. A final investment decision for TAP hasn’t been made, yet.

The European Union is seeking to increase its energy security by diversifying its sources of gas imports. Opening a pathway–which it calls Southern Corridor–to the Caspian and Central Asian regions is a key strategy.

E.ON is also a shareholder in the Gazprom OAO (GAZP.RS)-led Nord Stream pipeline project, which is slated to transport Russian gas to Germany via theBaltic Sea .

E.ON’s addition “provides a significant step to realize this project,” said Statoil’s Executive President for Natural Gas Rune Bjornson during the press conference, adding that this also adds to TAP’s competitiveness in bidding for Azerbaijani gas volumes.

TAP aims at supplying Europe with gas from the second development phase of the offshore Azerbaijani field of Shah Deniz, expected to be operational in six or seven years, producing about 16 bcm a year.

Off the Azerbaijani coast in the Caspian Sea , the Shah Deniz II field is being developed by a consortium of energy companies, in which Statoil holds a 25.5% stake, a plus for E.ON’s decision to join TAP, Weise explained. TAP is competing for that gas with two other projects.

ITGI, or Interconnector Turkey Greece Italy, is being developed by Italian utility Edison SpA (EDN.MI) and Greek monopoly gas company DEPA. ITGI would carry up to 10 bcm of gas to southern Italy from Greece through a slightly longer route than TAP, bypassing Albania .

The European Commission has long favored a third project, Nabucco, a 3,300-kilometer pipeline that would bring the gas straight to Central Europe , where it is most needed.

European markets are however currently oversupplied with natural gas due to the recession-related drop in demand in 2009 and increasing amounts of new unconventional sources of gas–such as shale gas and LNG–entering markets around the world.

Asked whether demand for gas will be high enough to justify additional supplies via TAP, Weise said he is “very confident gas demand in Europe will increase.”

Novinite: UK JKX Secures Weatherford Rig for Drilling in Bulgaria

Bulgaria: UK JKX Secures Weatherford Rig for Drilling in Bulgaria
The rig is set up for Bulgaria bit after JKX signed Weatherford for two onshore wells. Photo by www.upstreamonline.com

Britain’s JKX Oil & Gas, the operator of the B1-Golitza license in Bulgaria, has signed on a CCC-500 drilling unit through Weatherford for two wells in Bulgaria’s onshore B1-Golitza Block, the company announced.

It is expected that the two wells will spud in the middle of the third quarter and the beginning of the fourth quarter of 2010, respectively.

The first well in the program, SOS, will test a potential 20-30 Bcf prospect at 1,500 meters, up dip of the depleted Stary Oryahovo gas field, discovered in the 1960s. Results of this well are expected in early October 2010.

The second well, S54, will also be testing a potential 20-30 Bcf prospect at a depth of 600 meters with results expected by the end of the fourth quarter of 2010.

Interests in the B1-Golitza block are held by JKX (40%), Balkan Explorers (Bulgaria) Limited (a 100% subsidiary of Aurelian Oil and Gas PLC) (30%) and Sorgenia International B.V.

upstreamonline.com: ‘Gas price rebound unlikely’

Natural gas prices are not likely to see a major rebound any time soon as producers continue to tap in vast newly discovered reservoirs, according to two oil and gas executives.

“Unless this country finds new uses for gas, we’re going to have a high of $7 and low of $4, and we could go lower than that,” Apache’s chief executive, Steven Farris said at Reuters Energy Summit.

High levels of natural gas in storage, soft demand from power plants and steady drilling activity have combined to keep natural gas prices under pressure in recent months.

Spot futures for natural gas closed at $4.017 per million British thermal units on the NYMEX yesterday. So far this year, those prices have ranged between $3.80 and a high of $6.10 during the winter demand season.

Natural gas producers have been increasingly tapping into formations such as the Haynesville shale and Marcellus shale that hold vast amounts of natural gas.

“How is this gas market going to work? Because on the one hand you’ve got people saying they’ve got 100 years supply of natural gas at whatever kind of demand (level) you want to use, and at the same time they’re saying prices are going to go up,” said Dave Roberts, head of Marathon Oil’s exploration and production business.

“I can’t really see how the price is going to keep going up,” he said.

The number of rigs drilling for new natural gas wells showed a surprise jump of 18 last week to reach a total of 969, just below the 14-month high of 973 hit in mid-April, according to data released by oilfield services group Baker Hughes Inc.

eurasianet.org: IMF: The Party’s Over for Azerbaijan’s Oil Sector

Azeri economic growth may slow to a dribble. (Photo: Dean C.K. Cox)
Oil workers with SOCAR, the Azerbaijan state oil and natural gas company, fix new pipes at an old well on a field near the capital of Baku. The International Monetary Fund expects Azerbaijan’s oil sector growth will decrease by 10 percent, possibly causing the country’s 2010 economic growth to shrink to 2.7 percent. (Photo: Dean C.K. Cox)

Baku may still sport all the signs of energy wealth, but, after an almost decade-long boom, the International Monetary Fund is cautioning that Azerbaijan’s oil sector no longer has enough muscle to power economic growth alone.

In a May 13 report, the International Monetary Fund (IMF) forecasts that an estimated 10-percent decline in the oil sector will cause Azerbaijan’s 2010 economic growth to shrink to 2.7 percent – a decline of more than threefold compared with 2009, when the economy expanded at a 9.3-percent rate. Oil production, broadsided by lower world prices and demand, will expand by a mere 1.2 percent, according to the IMF.

“Given that oil production will no longer be the main source of growth, there is an urgent need to accelerate economic diversification,” the IMF wrote.

Non-oil sectors have not yet demonstrated robust growth. Last year, the growth rate in non-energy related sectors decreased from 16 percent in 2008 to a 3 percent.

To counter the downward slide, the IMF called on President Ilham Aliyev’s administration to encourage the private sector “through trade facilitation, tax and customs modernization, and reducing monopolies.” It also cautioned the government not to dip into its $16.2-billion-State Oil Fund to make up for lost economic growth.

The government has not commented on the findings yet. But at an April 15 cabinet meeting, President Aliyev maintained that Azerbaijan, despite a global economic recession, is still “demonstrating stable growth.”

Arif Valiyev, chairman of the State Statistics Committee, echoed that line. “GDP growth during the first four months [of 2010] was 5 percent year-to-year,” he said, adding that growth also occurred in the non-oil sector. He did not provide a figure, however.

Valiyev claimed that overall foreign investments – transactions traditionally centered on the energy sector — increased by 67 percent during the first third of 2010, in comparison to the same period during the previous year.

Even as it touts its economic performance, Baku also appears to be looking for a helping hand from international financial institutions. Speaking on May 19 to the executive directors of the European Bank for Reconstruction and Development, Economic Development Minister Shahin Mustafayev asked for the Bank “to play an active role in support of the private sector in Azerbaijan.” Nine of the London-based bank’s 23 executive directors are expected to visit Azerbaijan on May 31, the Ministry of Economic Development reported.

Independent economic experts in Baku echo the IMF warnings. They don’t believe Azerbaijan’s non-oil sector can offset slowing energy revenues anytime soon.

The government has promoted development of the regions, telecommunications, tourism and small and medium businesses to balance the energy sector, but non-oil exports “still make up only 5 percent of Azerbaijan’s overall exports,” noted Rasim Huseynov, deputy chairman of the non-governmental Center for Economic Research.

President Aliyev has touted a new shipbuilding plant and new telecommunications projects to show that the government has its eye on non-oil sectors, and has signed a decree on reducing the number of inspections of private businesses. Aliyev also fell back on stop-gap measures such as an increase in state wages – he did not specify the amount.

The head of one Baku think-tank, though, projects that these efforts will not be enough to make up the difference in lost oil revenue. Azerbaijan may experience a recession starting in 2011, predicted Zohrab Ismayil of the Public Association for Assistance to a Free Economy.

The Center for Economic Research’s Huseynov agreed. With the oil sector accounting for more than half of Azerbaijan’s economy, “neither in 2010, nor in later years, can the non-oil sector compensate for these [declining revenue] levels, Huseynov said.

Eurasia Daily Monitor: Yanukovych Rejects Putin’s Gazprom-Naftohaz Ukrainy Merger Proposal

Russian President, Dmitry Medvedev, met with his Ukrainian counterpart, Viktor Yanukovych, for the seventh time this year, in Kyiv on May 17-18, but contrary to general expectations no new gas agreements were reached. Ukraine rejected Russian Prime Minister, Vladimir Putin’s, April 30 offer to merge the national oil and gas company, Naftohaz Ukrainy, with Gazprom. Kyiv’s position is that such a merger is impossible in principle as it would mean Naftohaz’s takeover by Gazprom, given the fact that the latter is much larger. Instead, Kyiv may agree to a joint venture between Naftohaz and Gazprom. Medvedev signaled his readiness to discuss this option.

Kyiv’s reaction to Putin’s proposal has been cautious from the outset. In early May, Kyiv indicated that it would proceed from national interests as far as Putin’s offer was concerned (EDM, May 12). As the opposition and the expert community stepped up criticism of the merger offer, the government also became more outspoken. Ukrainian Fuel and Energy Minister, Yury Boyko, was the first top official to rule out a “simple” merger of Naftohaz and Gazprom as it would be “unprecedented in scale,” he stated during a TV interview (ICTV, May 12). Boyko went to Moscow on May 13 to discuss Putin’s offer with Gazprom’s CEO, Alexei Miller, but no agreement was reached.

Yanukovych, speaking to Ekho Moskvy on May 13, said that a merger would be possible on the parity principle only. “If I had been there,” he said half-jokingly, meaning in Azarov’s place during his meeting with Putin on April 30, “I would have extended my hand to Putin saying ‘I agree on a 50/50 share.’” Yanukovych noted that the modernization of gas pipelines was more important for him than a merger. He reiterated that Russia should drop its South Stream pipeline project bypassing Ukraine and help to upgrade its pipelines instead, which would be a cheaper option. In another interview, on May 13, Yanukovych said in clear terms that there would be no merger. Russia would not agree to a 50/50 Gazprom-Naftohaz merger given Naftohaz’s small size compared to Gazprom, he explained. “However a merger on any other condition is impossible,” said Yanukovych (BBC Ukrainian Service, May 13).

Serhy Pashynsky, former advisor to Yulia Tymoshenko on energy matters, suggested that Kyiv would prefer the creation of a joint venture with Gazprom where 50-60 percent would belong to Ukraine and include hydrocarbon deposits in Russia (Kommersant-Ukraine, May 14). Former Deputy Foreign Minister, Valery Chaly, confirmed that such an option was discussed (Channel 5, May 17). Ukraine could contribute its gas storage facilities and pipelines to such a joint venture. Current Ukrainian laws prohibit this, but the pro-Yanukovych majority in parliament can easily amend them. Recently, a bill which if passed into law, will allow foreign participation in the gas transport network was registered in parliament (Ukrainski Novyny, May 14).

Medvedev, speaking in an interview to Ukrainian TV channels on the eve of his visit, agreed that a joint venture could be an option. Medvedev admitted that as Naftohaz is much smaller, a proper merger with Gazprom, whose value he estimated at $150-200 billion, would hardly be realistic. He suggested merging some assets of the two companies instead, but did not elaborate (Inter, 1+1 TV, May 16). Putin’s merger proposal was not discussed at the May 17 meeting of the Russo-Ukrainian interstate commission, which is co-chaired by Medvedev and Yanukovych, according to Andry Honcharuk, an aide to Yanukovych (Channel 5, May 17).

Miller, who accompanied Medvedev in Kyiv, indicated that he understood that a merger (or rather Naftohaz’s takeover by Gazprom) would not happen soon. He suggested a “stage-by-stage” merger (Ukrainska Pravda, May 17). This probably means that a joint venture will be set up after all, though Russia and Ukraine must assign different meanings to the process. While Moscow will view this as only the first stage in Naftohaz’s takeover, Kyiv will prefer that integration between the two countries’ gas sectors stops at that stage for the time being. The metals and chemical tycoons who are behind Yanukovych are uninterested in passing control of Naftohaz to Russia and consequently dominance on gas prices, on which their industries heavily depend.

Yanukovych, speaking at a joint press conference with Medvedev, signaled that Kyiv was unable to keep pace with Moscow regarding economic integration plans. “We have concluded that it’s impossible to work like this when seven meetings [between Yanukovych and Medvedev] took place over such a short period, so the heads of our working groups have to prepare different decisions in a hurry”, said Yanukovych (Inter TV, May 17).

The honeymoon period between Yanukovych and Moscow may soon be over. While Moscow wants to expand its economic interests in Ukraine as rapidly as possible, not sure of how long a friendly government will rule in Kyiv, Yanukovych’s approach must be increasingly viewed in Moscow as too cautious. No important economic agreements were reached between Russia and Ukraine this time. Among the five documents signed in Kyiv only one, on land border demarcation, is really significant as it was the result of many years of difficult talks. However, Moscow’s earlier offers on deep integration in the sectors of nuclear power generation, aerospace, and shipbuilding were left unanswered.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter